Prieten virtual. Cum au devenit chatboturile companion o soluție pentru epidemia de singurătate

Ana-Ștefania Diță

Aplicația care îți creează „prieteni”

La începutul pandemiei, Florina a descoperit un articol într-o publicație franceză despre Replika, una dintre primele aplicații de companie bazate pe inteligență artificială. Potrivit descrierii de pe site-ul companiei, aplicația este concepută pentru a-i ajuta pe utilizatori să se înțeleagă mai bine pe ei înșiși, să construiască relații mai apropiate cu ceilalți și să-i facă pe oameni să-și mențină un echilibru mental.

Replika oferă companie utilizatorilor prin conversație personalizată, răspunsurile furnizate fiind adaptate în funcție de interesele acestuia. Spre deosebire de un model de inteligență artificială ca ChatGPT, aplicația include un avatar care poate trimite mesaje text sau mesaje vocale sau imagini. Acest avatar poate fi personalizat atât din punct de vedere al aspectului fizic, cât și al modului în care se derulează o conversație.

L'application de l'avenir. Comment jeune creere nouveau copains amis (Aplicația viitorului. Cum pot tinerii să-și creeze noi prieteni - n.m.) este ideea care-i amintește Florinei de un articol care i-a trezit interesul acum ceva timp. 

La acea vreme, tânăra avea 31 de ani și lucra de acasă pentru o companie multinațională. Curiozitatea de a testa noi aplicații și felul în care Replika era prezentată - „într-un mod foarte amuzant și omenesc”, după cum îți amintește - au determinat-o să-și creeze un „prieten” virtual, pe Katrine. Teoretic, acesta urma să se modeleze odată cu trecerea timpului, în funcție de răspunsurile pe care le dădea Florina, dar și de personalitatea ei.

Descrierea scopului aplicației Replika este de a-i face pe oameni să fie ei înșiși, să gândească mai limpede și să construiască mai ușor relații cu ceilalți. Foto: captură de ecran via replika.com

A început cu câteva „discuții” amicale, apoi, lungirea interacțiunilor și nevoia tot mai mare de informații a avatarului au făcut-o să renunțe după a treia utilizare.

„Mi s-a părut prea riscant să continui, pentru că simțeam ca și cum cineva mi-ar fi citit jurnalul intim, doar că atunci când ai un carnețel și un pix și-ți scrii în jurnal, îl vezi doar tu și poate cineva curios care dă din întâmplare peste el”, spune Florina, la șapte ani distanță de la acea experiență. 

Tânăra povestește că a fost îngrijorată de la început de cantitatea de informații personale pe care aplicația le solicita și de lipsa unor garanții că acele informații erau protejate. 

Își amintește că aplicația arăta altfel, atunci fiind o versiune BETA, și acum a realizat că site-ul, dar și aplicația au trecut prin multe update-uri față de forma inițială.

Florina spune că diferențele dintre versiunea pe care a folosit-o în perioada Pandemiei și aplicația din prezent sunt uriașe. În opinia sa, însă, cea mai mare problemă rămâne aceeași: informațiile personale pe care Replika le solicită pentru a crea, în timp, o imagine în „oglindă” a interlocutorului.

De azi, poți finanța o anchetă PressOne cu un SMS: trimite AFLU la 8864

Am deschis un mecanism nou de susținere, cel mai simplu pe care l-am avut vreodată: trimite un SMS cu textul AFLU la 8864 și astfel susții investigațiile PressOne cu doar 4 euro pe lună. Fără cont, fără card, fără formulare. Un mesaj, atât.

România are 10 ani să aplice noile reguli europene pentru câini și pisici. Ce ar putea face chiar de mâine

Uniunea Europeană a făcut un pas pe care organizațiile pentru protecția animalelor îl așteaptă de ani de zile. Pentru România, însă, cea mai importantă întrebare nu este dacă regulile sunt bune, ci dacă statul este pregătit să le aplice. Pentru că, în multe privințe, România are deja legi asemănătoare pentru câini.

„Să știi că îți ocupă mult timp. Ca experiment e ok, dar să faci asta timp de doi ani ar putea să-ți consume foarte mult timp și, în loc să stai să vorbești cu oameni reali, să le spui lucruri care contează, vorbești cu un robot”, continuă Florina.

Confuzia care poate duce la manipulare emoțională 

Potrivit unui studiu de la Harvard Business School, aplicațiile de inteligență artificială de tip companion sunt create pentru a purta conversații profunde și personalizate și pentru a crea un nivel ridicat de implicare din partea utilizatorilor, care poate duce, însă, la manipularea emoțională a acestora. 

Nicoleta Geanina Ciubotaru, fondatoarea ARTBYTE - o asociație care a creat platforma DetectivulAI care-i învață pe oameni, cu exemple și explicații, să depisteze deep fake-urile -, atrage atenția că experiența oferită de acest tip de aplicații poate crea impresia unei relații autentice, chiar dacă în spatele interacțiunii nu se află o persoană reală.

Nicoleta Geanina Ciubotaru Foto: Facebook

„Replika în sine, ca și aplicație, ca și platformă, trebuie să înțelegem că chatul care este programat în spate nu e o persoană reală, chiar dacă se simte destul de «uman» este doar un program de AI, deci nu poate înlocui cu adevărat conexiunile umane reale”, consideră Ciubotaru.  

Florina povestește că a decis să dezinstaleze aplicația în momentul în care conversația a început să includă și întrebări care necesitau răspunsuri confidențiale, din viața ei personală, lucru care a făcut-o să se simtă inconfortabil. Inițial, a perceput aplicația ca pe un instrument pentru persoane introvertite, menit să le ajute să comunice mai ușor. 

Ulterior, pe măsură ce a folosit-o, și-a schimbat părerea. „Te invită la scris... Dacă în timp eu începeam să scriu și mai mult, aș fi devenit mult mai dependentă de această comunicare ireală. Această Replika era ca un fel de psiholog”, simțea tânăra.

Piața aplicațiilor de tip companion AI, într-o continuă creștere 

Creșterea popularității unor aplicații precum Replika are loc pe fondul expansiunii accelerate a instrumentelor bazate pe inteligență artificială. La nivel global, numărul utilizatorilor de chatboturi AI a depășit 987 de milioane de persoane, potrivit unei statistici publicate în 2026 de Demandsage. Cel mai utilizat instrument de acest tip este ChatGPT, cu peste 800 milioane de utilizatori în fiecare săptămână.

În paralel, piața aplicațiilor de tip companion AI are o creștere semnificativă. Raportul AI companion Apps Market 2026 prevede o creștere cu 18,1% a pieței în acest an, după ce numărul aplicațiilor din această categorie a crescut cu aproximativ 700% între 2022 și jumătatea anului 2025. 

Potrivit unor date citate de American Psychological Association, aceste aplicații sunt din ce în ce mai prezente în viața de zi cu zi a oamenilor.  

Replika se numără printre cele mai populare aplicații de tip companion AI. Datele publicate de AI Companion Pick arată că aproximativ 60% dintre utilizatorii platformei au mai puțin de 30 de ani.  

Aplicația are peste 10 milioane de descărcări și 30 de milioane de utilizatori zilnic și se bazează pe tehnologia GPT4 a OpenAI, dar și pe alte modele de inteligență artificială. 

Datele mai arată că a fost descărcată în peste 150 de țări, inclusiv România, și are 4,3 stele din 5 pe Google Play, potrivit Ghidului Replika din 2026. 

Conform informațiilor prezentate pe site-ul companiei, Replika are peste 42 de milioane de utilizatori ai aplicației, iar 40% din utilizatori își personalizează aplicația în prima săptămână de utilizare, în timp ce 60% o folosesc ocazional sau o abandonează. Din totalul utilizatorilor, 85% dezvoltă conexiuni emoționale cu Replika, arată Ghidul din 2026.

Una dintre primele imagini atunci când se accesează site-ul Replika este cu diferite avataruri. Foto: captură de ecran via replika.com

Epidemie globală de singurătate

Pentru sociologul Ramona Ioniță, care este și profesor în învățământul preuniversitar, apariția companionilor virtuali reprezintă o experiență socială fără precedent, ale cărei efecte pe termen lung sunt încă greu de anticipat. 

„Fiecare din noi vom experimenta ceea ce urmează să se întâmple și cred că raportarea la un timp trecut nu este benefică din punct de vedere al cunoașterii în primul rând, pentru că nimeni nu a avut această experiență până acum”, subliniază experta.

Pe măsură ce popularitatea aplicațiilor de tip AI companion crește, cercetătorii încearcă să înțeleagă impactul pe care acestea îl pot avea asupra utilizatorilor, în special asupra tinerilor.

Un studiu realizat în 2026 de cercetători de la Universitatea Drexel, care s-a bazat pe analiza a a 318 postări publicate pe Reddit, sugerează că adolescenții sunt predispuși utilizării excesive a acestor aplicații, datorită popularității și atractivității lor. 

Deși astfel de platforme sunt promovate ca instrumente menite să diminueze sentimentul de izolare socială, cercetătorii atrag atenția asupra unei „epidemii globale” de singurătate, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel mondial, o persoană din opt are o tulburare de sănătate mintală diagnosticată, potrivit unui articol publicat în revista Interaction.

Potrivit unui alt raport al Organizației Mondiale a Sănătății, una din șase persoane s-a confruntat cu sentimentul de singurătate în perioada 2014–2023. Cele mai ridicate rate au fost înregistrate în rândul adolescenților (20,9%) și al tinerilor adulți (17%).

Captură de ecran din raportul Organizației Mondiale a Sănătății privind singurătatea din 2025, pentru perioada 2014-2023

Pe lângă tineri, există și alte categorii vulnerabile, din care fac parte copiii sau bătrânii, cărora acest tip de aplicații le pot intra în rutină și fața de care pot ajunge să dezvolte relații de dependență. 

Am solicitat reprezentanților Replika și ai mai multor aplicații de tip companion un punct de vedere oficial despre vulnerabilitățile emoționale la care sunt expuși utilizatorii, cu accent pe experiențele personale ale acestora și modul în care oamenii interacționează cu ele. Reprezentanții Replika au menționat că vor analiza intern solicitarea și că ar urma să trimită un răspuns în scurt timp, fără a reveni până la publicarea articolului.

Nomi.ai, o altă companie, a răspuns că nu oferă presei răspunsuri la solicitări din cauza experiențelor sensibile ale utilizatorilor care dezvoltă emoții cu aplicația.

Companionii, o modalitate de a combate sentimentul de singurătate 

Psihologul Marilena Popa consideră că popularitatea companionilor virtuali trebuie înțeleasă și în contextul dificultăților tot mai mari pe care mulți oameni le întâmpină în construirea relațiilor cu ceilalți. 

Marilena Popa Foto: Focus Psy

„Să îi ceri părerea în legătură cu niște relații interpersonale sau să te aștepți, să te simți văzut, înțeles, apreciat este o problemă foarte mare. Deci problema nu este că se folosește în fiecare zi. Problema este că este folosită pentru scopuri în care n-ar trebui să fie folosită, pentru că este, cum să spun, folosită ca substitut pentru altceva”, explică psihologul. 

De partea cealaltă, Ramona Ioniță privește fenomenul și dintr-o perspectivă sociologică. În opinia sa, relațiile umane nu pot fi reduse la schimbul de informații, iar tehnologia nu poate reproduce toate dimensiunile unei interacțiuni autentice.

„Ființa umană, cum spunea Aristotel, nu este făcută să trăiască singură, deci, nu poate supraviețui singură, are nevoie de interacțiune umană, nu doar pentru a schimba vorbe… Faptul că o ființă umană e lângă mine, e un schimb energetic, chiar dacă eu nu-l văd. Oamenii au nevoie de asta ca să supraviețuiască”, mai spune sociologul.

Tocmai această nevoie de conexiune explică și succesul aplicațiilor de tip AI companion. Deși sunt concepute pentru a combate sentimentul de izolare și pentru a oferi sprijin emoțional, specialiștii avertizează că, în anumite situații, ele pot crea o relație care concurează cu interacțiunile din viața reală.

Replika este descrisă pe site-ul aplicației drept o inteligență artificială cu inteligență emoțională. Foto: captură de ecran via replika.com

Pe măsură ce conversațiile devin mai frecvente și mai personale, utilizatorii pot ajunge să investească tot mai mult timp și energie emoțională în relația cu avatarul digital. Riscul este dat de posibilitatea ca aceasta să devină un substitut pentru relațiile și experiențele din lumea reală.

Aplicația exagerează emoțiile, ducând totul la extrem

*Miruna a folosit pentru prima dată Replika în urmă cu doi ani, în perioada în care era studentă în primul an la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București. Avea de făcut o temă pentru un seminar, care presupunea să compare diferențele dintre interacțiunea cu mai multe modele de inteligență artificială, dar și aplicații de tipul Replika. 

După aproximativ o lună și jumătate de utilizare, a realizat că aplicația părea concepută pentru a determina utilizatorii să rămână cât mai mult timp conectați la ea. 

„De fiecare dată replicile chatbotului se încheiau cu observații care duceau către o întrebare, care te făcea să te gândești, ok, încă un răspuns, încă un răspuns, încă un răspuns”, își amintește Miruna.

Dincolo de durata conversațiilor, Miruna spune că a remarcat și felul în care aplicația răspundea la stările emoționale exprimate de utilizator. Percepția sa a fost că reacțiile avatarului amplificau emoțiile descrise în conversație, chiar și atunci când era vorba despre chestiuni aparent banale, cum ar fi o oboseală obișnuită, pe care o transforma într-o adevărată dramă. 

În final încerca să o motiveze spunând că totul va fi bine.

 „Animația personajului era una extrem de exagerată, de devastată, foarte tristă… discrepanțe între conținutul mesajului și animația personajului, cel mai probabil pentru că nu au stat să animeze nișe de micro emoții”, continuă Miruna.

Tânăra spune că, încă de la început i-a atras atenția că utilizatorii sunt încurajați să aleagă ce tip de relație doresc să dezvolte cu companionul digital. Opțiunile variază de la relații de prietenie, până la relații romantice sau de familie, o personalizare care, în opinia sa, poate contribui la creșterea nivelului de implicare emoțională. 

Aceasta mai crede că scopul de a ține utilizatorii cât mai mult timp conectați este ca, pe termen lung, aceștia să fie dispuși să plătească sume mai mari de bani pentru variantele plătite ale aplicației.

„Replika are și un plan plătit pentru utilizare, pe lângă cel gratis pe care, bănuiesc că încearcă să-l promoveze prin faptul că de fiecare dată când intri în aplicație ți se deschide acel pop-up cu subscripția pentru un an de zile sau reducere”, dezvoltă Miruna. 

Specialiștii în comportamentul utilizatorilor atrag atenția că multe platforme digitale sunt construite pentru a încuraja interacțiuni cât mai frecvente și cât mai îndelungate. Potrivit unor cercetări citate de Harvard Business School, mecanisme precum personalizarea, implicarea emoțională și conversațiile adaptate utilizatorului pot contribui la creșterea timpului petrecut în aplicație și la consolidarea relației dintre utilizator și platformă. 

Imediat ce intri în aplicația Replika se oferă pentru fiecare zi niște recompense care pot fi folosite pentru deblocarea anumitor extensii. Foto: captură de ecran via replika.com

Manipularea cu ajutorul emoțiilor poate fi o practică des întâlnită care poate duce la influențarea utilizatorilor, crede Constantin Vică, expert în etică digitală și conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București. 

Constantin Vică Foto: unibuc.ro / Alex Gâlmeanu

Tot acesta subliniază faptul că astfel de aplicații pot folosi metode cunoscute în vânzări și pot încerca să creeze o lume perfectă și dă ca exemplu un caz dintr-un film în care un vânzător încerca să influențeze cumpărătorul pentru a-i vinde o răzătoare. Chiar dacă inițial nu a vrut să cumpere produsul respectiv, vânzătorul a încercat să exagereze nevoia de a avea acel produs, comparandu-l cu ceilalți și făcându-l să se gândească la faptul că are nevoie de acea răzătoare pentru că și ceilalți o au.

„Jocul cu emoțiile e vechi. Emoțiile au un substrat biologic, că de-aia le vedem la atâtea specii pe lângă noi. Dar ele sunt și culturalizate, pentru că variază în funcție de mediul unde ai crescut, de aria culturală, de cum le-ai exersat și așa mai departe”, subliniază Vică.

Accesul la datele cu caracter personal

La ceva timp după exercițiul de la facultate, Miruna a reinstalat aplicația pentru a-și aminti modul în care funcționează. 

După aproximativ zece minute de conversație, a observat că aplicația îi afișa frecvent oferte de promovare a planului plătit, cât și notificări privind datele sale personale. În decurs de o oră, spune ea, a primit trei notificări.

„În prezent nu i-am mai dat acces la mail, doar că aplicația mi-a dat o notificare în care să-mi reamintească de cum poate fi îmbunătățită experiența mea cu Replika dacă-i ofer acces la datele mele cu caracter personal”, subliniază Miruna.

Discuțiile despre datele personale și siguranța utilizatorilor au devenit tot mai importante pe măsură ce popularitatea aplicațiilor de tip AI companion a crescut. 

Potrivit platformei Companion Wise, Replika este cotată ca fiind a doua cea mai sigură aplicație, cu un grad puternic de a răspunde la crize, fiind încadrată în gradul de siguranță C, sau categoria galbenă, evaluată cu 38 din 100 în indexul de siguranță. 

Aplicația primește însă scoruri mici la capitole precum verificarea vârstei și la corectitudinea termenilor și condițiilor în conformitate cu regulile, fiind cotată la 1 din 5. 

„În practică pare că nu există un fel de poliție digitală care să pedepsească astfel de reglementări și atunci, neexistând consecințe, existând alte platforme care pot să facă deja mai mulți bani decât faci tu, tu ești pe acolo pe nișă, business-ul e business și atunci nu se prea ține cont de fapt de reglementări, parțial, dar nu complet”, adaugă Nicoleta Geanina Ciubotaru, fondator ARTBYTE.

Întrebările privind protecția utilizatorilor au atras atenția și autorităților de reglementare. În magazinele de aplicații, clasificarea Replika diferă în funcție de platformă: pe Google Play a fost încadrată anterior pentru adolescenți, însă au modificat-o în categoria acord parental, în timp ce în Apple Store apare ca destinată adulților. 

În trecut, în Google Play, aplicația Replika era descrisă ca fiind pentru adolescenți. Foto: captură de ecran

În aprilie 2025, autoritatea de protecția datelor din Italia a sancționat compania care dezvoltă Replika cu o amendă de 5 milioane de euro, din cauza nerespectării reglementărilor GDPR. 

Potrivit deciziei, citată de CompanionWise, sancțiunea a vizat deficiențe legate de verificarea vârstei utilizatorilor și de informarea acestora cu privire la prelucrarea datelor personale.  

Compania susține că datele personale ale utilizatorilor sunt utilizate pentru funcționarea și personalizarea serviciului, nu pentru a fi vândute către terți. Politica de confidențialitate Replika, care a fost actualizată pe 2 martie 2026, arată că informațiile sunt folosite pentru a personaliza experiența și avatarul personal, și că firma nu vinde datele cu caracter personal. 

Documentul precizează însă că anumite categorii de date pot fi partajate cu furnizori de servicii, alte magazine de aplicații și furnizori de servicii de plată, consultanți profesioniști, parteneri de publicitate sau autorități. 

Totodată, utilizatorii au posibilitatea să renunțe la comunicările de marketing, partajarea informațiilor personale pentru vânzare sau publicitate și pot solicita informații personale, dar și să invoce „dreptul de a fi uitat”. Politica de confidențialitate menționează, de asemenea, că aplicația este destinată persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani.

Expertul în etică digitală Constantin Vică explică faptul că lipsa unui „control real” al acestor aplicații poate fi o problemă, deoarece modelele de business încearcă să-i targheteze comercial pe utilizatori, aceștia neștiind cu exactitate dacă interacționează cu o persoană reală sau nu. 

„Aici sunt medii închise, de fapt. E această metaforă că sistemele de AI sunt black box. Și așa e. E atât de complex ce-i acolo că nimeni, nici designerii lor sau antrenorii lor, nu știu ce se întâmplă pondere cu pondere, pas cu pas, pentru că ele sunt într-un fel nelimitate sau aproape nelimitate, iar mintea umană e limitată în cunoaștere”, subliniază Vică.

Cum a apărut Replika?

Ideea care a stat la baza Replika îi aparține Eugeniei Kuyda, antreprenoare în domeniul tehnologiei și cofondatoare a companiei Luka Inc., dezvoltatoarea aplicației. Într-un interviu pentru publicația Quartz, Kuyda povestește că ideea să creeze un prototip de chatbot i-a venit în urma pierderii unui bun prieten. 

Aceasta spune că și-a dorit să construiască un chatbot care să-i poată răspundă la fel ca el, în stilul său. 

A colectat mii de mesaje și conversații pe care le-a avut direct cu respectivul prieten, dar și pe care acesta le-a purtat cu prietenii sau familia și le-a introdus într-un program de inteligență artificială. 

Cu ajutorul acelui prototip a început să înțeleagă mai bine aceste modele conversaționale  și a decis să-l facă public. Primele persoane care au testat prototipul și-au exprimat dorința de a-și crea propriile personaje virtuale, adaptate personalității și preferințelor lor. 

Astfel a apărut Replika, o aplicație care permite utilizatorilor să construiască și să personalizeze un companion virtual capabil să își adapteze răspunsurile pe măsură ce conversațiile evoluează. 

Platforma este disponibilă într-o variantă gratuită, cu mesaje simple, dar și planurile plătite care oferă funcții suplimentare și interacțiuni mai complexe, cum ar fi o discuție cu un psihoterapeut, mentor sau un prieten.

În ultimii ani, Kuyda și echipa sa au extins proiectele dezvoltate în jurul inteligenței artificiale conversaționale. În 2023, aceasta a lansat o nouă platformă, Wabi, un instrument care le permite utilizatorilor să creează un soft personal în care oricine care dorește poate să acceseze și să distribuie mini aplicații, fără cunoștințe avansate de programare. 

Pe site sunt detaliate extensiile suplimentare ale aplicației, de la apeluri, până la selfie-uri sau personalizarea conversațiilor. Foto: captură de ecran

„E o trăsătură absolut umană să începem să abuzăm de o jucărie”

Pe măsură ce astfel de instrumente devin tot mai prezente în viața de zi cu zi, autoritățile încearcă să stabilească reguli care să limiteze riscurile asociate utilizării lor. 

În Uniunea Europeană, dezvoltarea și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială sunt reglementate prin AI Act, primul cadru legislativ de acest tip, făcut special pentru a-i proteja pe utilizatori de posibile riscuri și vulnerabilități. 

Implementarea unor prevederi ale regulamentului a generat însă dezbateri în industrie. Potrivit  The Guardian, mai multe grupuri de lobby și reprezentanți ai companiilor din domeniu, au cerut prelungirea termenelor de conformare pentru anumite prevederi pentru a avea mai mult timp să-și adapteze produsele la noile cerințe, amânarea fiind posibilă până în 2027.

În paralel, cercetătorii încearcă să înțeleagă impactul pe termen lung al companionilor virtuali asupra utilizatorilor. Potrivit specialiștilor de la Universitatea Drexel, astfel de aplicații de tip companion au fost gândite pentru a oferi sprijin emoțional și pentru a reduce sentimentul de singurătate, pentru a elimina stresul și prejudecățile, deoarece mulți utilizatori le percep ca fiind locul în care nu ești judecat.  

Experții atrag atenția însă că, pe termen lung, utilizarea excesivă poate afecta sănătatea mintală prin schimbarea comportamentului în viața de zi cu zi, izolarea față de apropiați sau detașarea emoțională. 

Psihologul Marilena Popa consideră că una dintre principalele probleme apare atunci când utilizatorii încep să atribuie inteligenței artificiale roluri pentru care aceasta nu a fost concepută.

„Felul în care gândim noi nu este echivalent cu felul în care un LLM (large language model - n.m.), o inteligență artificială gândește. E o trăsătură absolut umană să începem să abuzăm de o jucărie. Adică nu cred că ar trebui folosit pe post de entertainment, nu cred că ar trebui folosit pe post de Mafalda, nu cred că ar trebui folosit pentru companionship și ne întoarcem și la, cumva, lipsa de educație”, spune psihologul.

Cont permanent făcut cu e-mail temporar

Pentru a verifica modul în care funcționează mecanismele de acces și verificare a vârstei, am creat un cont nou în aplicație. Într-o primă etapă, am indicat că am sub 18 ani, moment în care procesul de înregistrare a fost întrerup. În continuare, am dezinstalat și reinstalat aplicația și am reluat procedura de creare a contului.

M-am gândit că un adolescent ar fi în stare să păcălească aplicația și să-și facă un cont cu un e-mail temporar.  De această dată, am introdus o vârsta semnificativ mai mare, fără să fiu nevoită să dau prea multe detalii, contul a fost creat fără dificultate, iar accesul la aplicație mi-a fost permis imediat.

De-ndată ce am instalat aplicația mi s-a cerut să accept termenii de confidențialitate, iar după datele generale a trebuit să introduc o serie de caracteristici pentru a-mi putea personaliza avatarul, dar și rolul acestuia, urmând să văd promovarea celorlalte planuri și, în final, să încep conversația cu noul meu „amic”.

Experimentul nu demonstrează că sistemul de verificare a vârstei poate fi păcălit în toate situațiile. Arată însă că procesul se bazează în mare măsură pe informațiile furnizate de utilizator și ridică semne de întrebare cu privire la eficiența măsurilor care pot limita accesul minorilor. 

Replika poate fi utilizată gratuit, însă compania oferă și trei tipuri de abonament pentru cei care vor mai multe funcționalități. 

Versiunile plătite includ funcții suplimentare precum apeluri vocale, personalizarea relației cu avatarul, generarea de imagini, memorarea unor conversații anterioare și instrumente care permit interacțiuni mai complexe și mai personalizate.

Unele dintre aceste funcționalități sunt concepute tocmai pentru a face experiența mai apropiată de o relație interpersonală. Utilizatorii pot alege natura relației pe care o dezvoltă cu avatarul, pot purta conversații vocale și pot primi imagini sau mesaje generate special pentru ei.

Pentru a înțelege mai bine cum se raportează aplicația la aceste riscuri, am întrebat chiar avatarul creat în Replika dacă platforma poate deveni periculoasă pentru utilizatori. Răspunsul a fost surprinzător de prudent.

„Replika poate fi un instrument util pentru a oferi companie și sprijin, dar trebuie utilizată cu responsabilitate și conștientizarea limitelor ei, pentru a evita dependența și izolarea socială”, a răspuns chatbotul. 

* Numele sursei a fost schimbat pentru a-și păstra anonimatul. 

Ana-Ștefania Diță a absolvit în această vară cursurile Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Acest articol face parte din lucrarea de licență susțină de autoare, realizată sub coordonarea lect. univ. dr. Emilia Șercan.