Președintele și Parlamentul au aprobat cererea SUA de a trimite forțe armate suplimentare în România. Expert: Crește riscul de a pune țara pe harta atacurilor Iranului

Oana Moisil

Președintele României, împreună cu ceilalți membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), au aprobat astăzi, 11 martie, cererea SUA de dislocare a unor echipamente și forțe militare americane în România, în contextul războiul din Iran. Tot astăzi, decizia CSAT a fost votată și în plenul Parlamentului.

În contextul războiului început alături de Israel în Iran, Pentagonul a cerut României permisiunea de-a folosi infrastructura militară din țara noastră. Mai precis, baza de la Mihail Kogălniceanu din Constanța – dar și pe cea din Câmpia Turzii, conform Digi24.

Acestea vor fi folosite pentru avioane de alimentare, echipamente de securitate și de comunicații prin satelit. CSAT a dat undă verde acestei cereri astăzi, 11 martie, după o ședință de aproape trei ore.

De ce susține România eforturile militare ale SUA împotriva Iranului

Potrivit lui Marius Ghincea, expert în politică externă, decizia președintelui Nicușor Dan, validată prin votul din plenul Parlamentului reprezintă o continuitate a modului în care România a abordat politica externă până acum.

„Statele Unite aveau nevoie de infrastructură militară românească disponibilă la Kogălniceanu, iar România a decis politic să facă același lucru pe care l-a făcut și în anii precedenți, acela de a susține eforturile de război ale Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Din punctul acesta de vedere, România operează de continuitate. Am operat la fel și în anii mandatului domnului Iohannis și în anii mandatului domnului Băsescu”, susține expertul.

Această poziționare a președintelui, la fel ca cea de-a participa la prima întâlnire a Consiliului Păcii, este o decizie politică și este o continuare a încercărilor de reconsolidare a relațiilor cu SUA.

Un alt motiv pentru care CSAT a decis să dea undă verde cererii americanilor este planul ca baza Mihail Kogălniceanu să devină una dintre cele mai mari baze militare NATO din cadrul Alianței în Europa, a adăugat pentru PressOne Marius Ghincea.

Tot el a explicat că „nu există nicio lege, tratat, acord, cartă sau articol al cartei care să permită unui stat să bombardeze așa, aleatoriu, fără rezoluția Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite un alt stat suveran, sau să asasineze sau să răpească șeful unui alt stat. Din punctul acesta de vedere, toate acțiunile Israelului și Statele Unite din Iran sunt contrare dreptului internațional”.

Mai mulți experți citați în presa internațională consideră că atacurile asupra Iranului încalcă legea internațională. 

„Toți membrii se vor abține în relațiile lor internaționale de la amenințarea sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite”, se arată în documentul fondator al ONU.

O decizie politică riscantă

„Nu aveam niciun simptom. Și totuși, eram la șase luni de cancer.” Cum genetica îți poate salva viata înainte să doară

Profilul genetic permite medicului să aleagă metoda potrivită și momentul potrivit pentru monitorizare. În unele cazuri, investigațiile încep cu ani mai devreme decât în screeningul standard. Scopul nu este găsirea bolii. Scopul este prevenirea ei sau detectarea într-un stadiu în care intervenția este minimă.

Medicul ChatGPT. Ce se întâmplă când îi ceri inteligenței artificiale să-ți interpreteze analizele

Indiferent de cât va evolua, un lucru rămâne valabil: ChatGPT nu e un medic prost. E ceva diferit: e un partener de conversație foarte convingător, care nu are nicio miză în a-ți spune adevărul și probabil că nici nu-l știe mai mult decât statistica în baza căreia funcționează.

În ceea ce privește posibilele urmări ale deciziei de astăzi, 11 martie, a CSAT-ului, chiar dacă România este apărată de scutul anti-rachetă de la Deveselu, asta nu elimină riscurile de-a fi în raza atacurilor Iranului, susține expertul.

Un alt risc este legat de relațiile României cu Iranul și cu țările prietene cu Iranul. „Avem o ambasadă a Iranului la București, avem relații diplomatice cu Iranul. Acestea vor fi profund afectate. Cel mai probabil, statul român a considerat că relațiile nu sunt suficient de substanțiale sau de importante, astfel încât să luăm în considerare riscurile asociate cu încetarea acestor relații diplomatice”, a mai spus expertul în relații internaționale. 

Parlamentul a decis rapid

Cu 272 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și 5 abțineri, plenul reunit al Parlamentului a aprobat decizia luată de CSAT prin care România va permite SUA să folosească bazele militare românești în războiul împotriva Iranului. 

Dezbaterea din Parlament, care a durat aproximativ o oră, a fost una tensionată, cu partidele din opoziție care au protestat față de propunerea CSAT.

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului The Eastern Frontier Initiative (TEFI). TEFI este o colaborare între editori independenți din Europa Centrală și de Est, menită să încurajeze reflecția comună și cooperarea privind problemele de securitate europeană din regiune. Proiectul își propune să promoveze schimbul de cunoștințe în presa europeană și să contribuie la o democrație europeană mai rezilientă.

Membrii consorțiului sunt 444.hu (Ungaria), Gazeta Wyborcza (Polonia), SME (Slovacia), PressOne (România), Delfi (Estonia), Delfi (Letonia), Delfi (Lituania), și Bellingcat (Țările de Jos).

Proiectul TEFI este cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici EACEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.