
FOTO: Inquam Photos / George Călin
16/02/2026
Ce speră președintele Nicușor Dan să obțină prin participarea la Consiliul Păcii condus de Donald Trump
Președintele Nicușor Dan a anunțat participarea României în calitate de „observator” la prima reuniune a Consiliul Păcii organizată la Washington, pe 19 februarie, la care vor mai participa țări precum Ungaria, Kosovo și Belarus.
Există câteva probleme referitoare la decizia președintelui Dan, explică Marius Ghincea, specialist în relații internaționale și securitate.
Prima este că statutul de observator nu există. A doua problemă este legată de motivația oficială pentru care se duce: „pentru a reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza” – asta în contextul în care, din carta care va sta la baza organizației conduse de Donald Trump, lipsește orice mențiune despre Fâșia Gaza.
Așadar, de ce merge Nicușor Dan la o întâlnire pe care unele dintre cele mai puternice state europene, precum Franța, au refuzat-o deja? Și ce înseamnă asta pentru România?
- Nicușor Dan vrea ca România să revină în grațiile Statelor Unite ale Americii, așa că îi onorează invitația lui Donald Trump într-o organizație internațională care „ridică semne de întrebare legate de viitorul ordinii internaționale”, spune Marius Ghincea;
- Printre lucrurile pe care speră șeful statului să le obțină în urma întâlnirii din Washington se numără „o repornire a procesului Visa Waiver, promisiuni legate de menținerea forțelor americane din România și pentru ca administrația americană să uite sau să ignore toată povestea legată de anularea alegerilor din 2024”, adaugă expertul.
Un consiliu pe persoană fizică
Față de Organizația Națiunilor Unite (ONU), pe care Donald Trump o critică încă din primul mandat, principiile și modul de funcționare al Consiliului pentru Pace diferă fundamental. De ce, a explicat pentru PressOne politologul și expertul în securitate Marius Ghincea.
Un prim aspect care ridică îngrijorări este faptul că „președintele acestui Consiliu pentru Pace este persoana numită Donald J. Trump și nu președintele SUA”.
Mandatul lui nu are termen de expirare și poate numi pe oricine dorește ca succesor. Asta înseamnă că și atunci când nu va mai fi președinte, va continua să conducă o organizație cu o putere prea mare.
„Va putea să decidă cine este invitat și cine nu este invitat în acest Consiliu, iar diversele probleme legate de conflictele din lume par să fie mai degrabă limitate la decizia președintelui acestui Consiliu pentru Pace. Practic, avem o încălcare a unui principiu fundamental în dreptul internațional, care se numește principiul egalității suverane a statelor, prin care dreptul internațional și, în general, practica internațională de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, începând cu dispozițiile din carta ONU, stabilesc că toate statele din lume sunt egale în drepturi și responsabilități”.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Potrivit expertului în securitate, asta „ridică semne de întrebare legate de viitorul ordinii internaționale, dacă acceptăm să stabilim un astfel de precedent în care avem o organizație internațională, în sensul în care un individ de rând are o putere de decizie mai mare decât statele membre, ceea ce desigur că a creat mult scepticism la nivel internațional”.
Printre țările europene care au mai fost invitate la reuniunea Consiliului, dar nu vor participa (cel puțin deocamdată), se numără Polonia, Franța, Germania și Norvegia.
Refuzurile sunt motivate de îngrijorările cu privire la ce ar putea deveni un consiliu rival pentru ONU, de faptul că printre țările invitate se numără Rusia și Belarus, precum și temerile legate de puterea pe care o va avea Donald Trump.
„Au fost analiști, inclusiv juriști ai dreptului internațional, care au menționat, având în vedere similitudinea dintre Carta Națiunilor Unite și Carta acestei noi organizații, că există o tendință din partea lui Donald Trump să înlocuiască Națiunile Unite – care este o organizație care se bazează pe egalitatea dintre membri – cu această nouă organizație care este mai degrabă ierarhică și care nu respectă egalitatea dintre membri”, a mai spus Marius Ghincea.
Italia, la fel ca România, a acceptat să participe ca observator, chiar dacă inițial refuzase invitația.
Șerban Pavelescu, despre cimitirele sovietice din România: „Istoria și soarta acestor monumente este legată de felul în care regimul politic comunist a înțeles să rescrie istoria”
În România sunt 180 de monumente dedicate Armatei Roșii amplasate în 145 de localități. O convenție internațională ne obligă să le protejăm, însă scopul ridicării lor nu a fost comemorativ. Ci propagandistic.
Edilul din Sinaia, cercetat penal de DNA, e apărat în instanță de aceeași casă de avocatură cu care lucrează și Primăria. Accesul PressOne la documente, blocat de o „taxă de căutare”
Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, cercetat penal de DNA pentru multiple fapte de corupție, este apărat în instanță de aceeași firmă de avocatură cu care Primăria Sinaia are încheiate mai multe contracte juridice, pe bani publici.
Uniunea Europeană a anunțat că va participa, prin intermediul unui comisar european, la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, însă fără a deveni membră.
România încearcă să se pună bine cu SUA
Într-o postare pe Facebook, analistul politic Răzvan Petri scrie că „România se depărtează de nucleul dur al UE și se dovedește a fi un partener pe care nu te poți baza.”
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Tot el aduce președintelui Nicușor Dan aceeași critică pe care i-au adus-o mai mulți experți în politică externă: absența de la Forumul Economic din Davos și de la Conferința pentru Securitate din München.
La ce poate spera astfel Nicușor Dan, în întâlnirea din 19 februarie din SUA?
„Vrea să refacă relațiile dintre România și Statele Unite, pentru că în acest moment sunt la cel mai scăzut nivel. Participând la această întâlnire a Consiliului pentru Pace, Nicușor Dan speră că poate să îmbunătățească relațiile României cu Washingtonul, pentru a obține o repornire a procesului Visa Waiver, pentru a obține promisiuni legate de menținerea forțelor americane din țară și pentru ca administrația americană să uite sau să ignore toată povestea legată de anularea alegerilor din 2024”, a mai spus Marius Ghincea.
În opinia sa, președintele nu are mari șanse să obțină aceste lucruri.
PSD aplaudă decizia lui Nicușor Dan
În interiorul țării, decizia lui Nicușor Dan de a lua parte la ședința inaugurală a Consiliului pentru Pace de la Washington este privită cu ochi buni de către Partidul Social Democrat.
Într-o postare pe Facebook, deputatul Mihai Fifor, PSD, cataloghează alegerea șefului de stat ca fiind una „corectă şi necesară”.
„Salut această decizie înţeleaptă a preşedintelui Nicuşor Dan. România trebuie să participe, să fie implicată şi să îşi apere interesele cu demnitate şi profesionalism”, scria parlamentarul social-democrat.
Asta după ce, cu doar câteva zile înainte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, susținea că România ar trebui să participe la lucrările Consiliului pentru Pace și că „niciodată costurile nu sunt prea mari”, cu referire la taxa de 1 miliard de dolari pe care ar fi trebuit să o plătească România pentru a dobândi statutul de țară membru.
În același timp, ministra pentru afaceri externe, Oana Țoiu, a declarat că România n-ar trebui să aleagă între UE și SUA și că „pentru noi este foarte important să continuăm implicarea noastră în regiune” (n.r. Fâșia Gaza).
Un consiliu de pace cu taxă de 1 miliard de dolari
„Regii, președinții, prim-miniștrii — toți vor să facă parte din Consiliul Păcii. Va fi unul dintre cele mai legendare consilii din toate timpurile. Toată lumea vrea să facă parte din el.” Cu aceste cuvinte a descris Donald Trump „consiliul de pace” pe care îl va conduce și unde taxa de participare ca membru se ridică la 1 miliard de dolari.
Declarația lui venea la un an de la adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, prin care s-a agreat planul american cu privire la conflictul din Gaza, precum și înființarea a ceea ce este astăzi Consiliul pentru Pace al lui Trump.
De la adoptarea rezoluției ONU și până la momentul în care președintele României a anunțat că participă la prima reuniune a noii organizații internaționale s-au schimbat multe. Gaza nu apare în carta care încă nu a fost supusă ratificării în fiecare dintre statele semnatare. Cu toate acestea, președintele SUA spune că la reuniunea de la Washington programată pentru 19 februarie se va vorbi despre „reconstrucția Fâșiei Gaza”, care va costa miliarde de dolari. Unul dintre miliarde l-a licitat Vladimir Putin, în schimbul deblocării activelor rusești din SUA.
În ceea ce privește felul în care Donald Trump va ajuta la reconstrucția Fâșiei Gaza, există în continuare o doză mare de scepticism. Nu doar pentru că SUA sunt unul dintre principalii susținători ai statului Israel, acuzat de genocid împotriva palestinienilor – ci și pentru că Trump vorbește deschis despre planurile de a face o „rivieră” a Orientului Mijlociu pe locurile unde au murit peste 71.000 de palestinieni.

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this


