Preoții BOR, seduși de New Age și politică. Vasile Bănescu: Implicarea clericilor în campanie, „o maximă eroare”. ÎPS Teodosie, „pe cont propriu”

Laura Popa

Redactor Șef

La imaginea de „salvator” pe care a dobândit-o Călin Georgescu au contribuit și preoți din Biserica Ortodoxă Română. Aceștia fie s-au implicat direct în susținerea lui, numindu-l „trimisul lui Dumnezeu”, fie au propagat idei de pe agenda candidatului extremist, precum faptul că românii nu sunt liberi în țară sau că apartenența la UE și NATO n-ar fi cea mai bună variantă pentru România, mergând până la apologia mișcării legionare, ai cărei foști lideri sunt văzuți de Călin Georgescu drept „martiri.”

Cum a fost posibil să se întâmple asta, ținând cont de faptul că poziția oficială a BOR a fost de susținere a valorilor europene și democratice? 

Fostul purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

PressOne: Cum vi se pare că a arătat România în ultimele săptămâni?

Vasile Bănescu: Cred că nu în ultimele săptămâni, ci în ultimii ani, România a devenit foarte polarizată, foarte divizată, pornind din pandemie și continuând cu situația provocată de războiul din Ucraina. Sunt teme fierbinți care au polarizat foarte mult societatea. 

De ce credeți că am ajuns aici? 

Din cauza absenței unor explicații coerente și până la capăt în legătură cu probleme foarte importante. Explicațiile strict politice nu au fost suficiente. Omul are nevoie de răspunsuri mult mai clare, mult mai concrete și, în acest context, nu doar politicul trebuie să fie implicat, ci și alți actori sociali, inclusiv cultele religioase au o importanță și o relevanță cu adevărat mare, pentru că reprezentanții lor au acces la comunități cărora e firesc să le explice și lucruri care ies din zona strictă a religiosului. Mă refer, de exemplu, la traducerea pentru omul obișnuit a unor termeni importanți.

Precum?

Precum ce înseamnă bunul europenism, ce înseamnă totalitarism, izolaționism economic, ieșirea României din UE. Vorbim de teme mari care ne lovesc pe toți prin consecințele lor și care au căpătat o virulență deosebită în ultima perioadă. Cred că societatea românească este divizată și chiar programatic învrăjbită pe anumite teme.

La ce vă referiți prin „programatic”?

Mă refer la operațiunile de pe TikTok, la sursele de poluare antieuropeană din spatele multor site-uri, a multor fiefuri ideologice care au pulverizat de ani de zile în spațiul public mesaje antieuropene, antioccidentale, ca și cum România ar putea trăi și exista fără Europa. 

Pentru noi, în momentul acesta, valorile democratice sunt esențiale și democrația reprezintă cel mai bun sistem politic dintre toate. Așadar, să nu cultivăm adversități față de democrație, ci, inclusiv în cheie religioasă, să atragem atenția că spațiul democratic e cel al libertăților.

De ce vedem atât de mulți preoți care joacă un rol activ în viața politică din România?

În contextul prin care am trecut și-au făcut simțită prezența, într-un mod strident, mulți clerici ortodocși și nu numai care s-au trezit transformați în agenți electorali pentru o anumită persoană. Evident că au greșit. E o maximă eroare în contextul dat, pentru că ei au încălcat chiar hotărârea propriei lor biserici, exprimată prin Sinod, ca în campanie electorală clericii să nu se pronunțe public în legătură cu un candidat sau altul.

Călin Georgescu semnează prefața în cartea conspiraționistului Kennedy Jr.: „Perioada nazismului este nimic în comparație cu ceea ce oligarhia actuală întreprinde la nivel global”

Stafful politicianului extremist Robert F. Kennedy Jr. a confirmat că acesta s-ar putea afla în România în această săptămână pentru a-și lansa varianta tradusă în limba română a cărții “Adevăratul Anthony Fauci, Bill Gates, Big Pharma și războiul global împotriva democrației și sănătății publice”. Ediția în română are un Cuvânt înainte scris de Călin Georgescu, candidatul pentru turul al II-lea al alegerilor pentru Președinția României. 

Context.ro: Serviciile de informații, Administrația Prezidențială și guvernul au scris și țin la secret planul național anti-dezinformare, care a eșuat

Administrația Prezidențială, serviciile române de informații și guvernul au scris planul național anti-dezinformare în care au promis că vor apăra românii de valurile de manipulări de pe rețelele sociale. Documentul n-a fost publicat oficial, detaliile planului sunt secrete, iar implementarea pare a fi un eșec.

Faptul că au făcut-o mai anunță și că aceste persoane sunt ignorante din punct de vedere politic și geopolitic și nu au de ce să se pronunțe, așa cum nici noi nu putem să ne pronunțăm rafinat pe o problemă pe care nu o cunoaștem foarte bine.

Dar nu vorbim acum de o situație excepțională, Biserica și anumiți preoți s-au mai implicat, de-a lungul timpul, și în alte campanii electorale. 

Da, și întotdeauna au greșit când s-au implicat în campanie electorală. Eu cred că acești preoți s-au implicat în mod vădit într-o campanie electorală, cum a fost aceasta, întrucât nu a fost suficient un comunicat oficial pe această temă. 

În mod firesc, fiecare episcop răspunde pentru eparhia pe care o conduce. Și în acest context, episcopii au datoria să iasă și să explice public aceste hotărâri. Foarte limpede. Ei înșiși trebuie să fie repere de bună orientare a oamenilor spre binele și nu spre răul țării în care trăim. 

Cum poate însă poziționarea oficială a BOR, făcută printr-o declarație, să producă efecte într-un preot, să zicem din Suceava, care predică în fiecare duminică în fața a sute de oameni cărora, poate, le zice că drumul pe care România ar trebui să-l urmeze e mai degrabă spre Kremlin și nu spre Bruxelles? 

Sunt multe de spus în legătură cu cauzele care provoacă această eronată viziune. Dar iată că s-a dovedit că această poziționare oficială, făcută la nivelul cel mai înalt, a fost insuficientă, de vreme ce ea nu a fost transferată la nivel de mesaj transmis personal, viu, în fața oamenilor, din partea celor responsabili cu treburile bisericești din eparhiile lor. Reprezentanții Bisericii au dreptul și datoria să explice aceste lucruri.

ÎPS Teodosie, în timpul unei băi de mulțime cu presă

Un reprezentant al BOR este și Înalt Prea Sfințitul Teodosie, despre care știm că va fi cercetat pentru încălcarea repetată a hotărârilor Bisericii privind neimplicarea în campaniile electorale. Ce mesaj transmite asta societății?

Acest exemplu de implicare este prin excelență unul negativ. Când zic implicare, eu vorbesc despre una care să țină cont de mesajul autorităților române, de importanța prezenței României în ecuația europeană, de binele comun al României. 

De aceea implicarea de la Constanța este un exemplu negativ, pentru că acolo a existat o implicare factuală în susținerea unei anumite persoane care s-a dovedit, prin toate reacțiile pe care le-a avut în spațiul public, că nu este un creștin real și că mesajul lui, de fapt, nu este creștin, este New Age. 

Implicarea ÎPS Teodosie în campania electorală vine și împotriva poziționării oficiale a BOR. Astfel, există un conflict intern, o diviziune în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, având în vedere că, totuși, e vorba de un înalt prelat care a acționat la 180 de grade față de direcția oficială? 

Știm bine că această poziționare nu este pronunțată doar în ultimele împrejurări. Această poziționare în răspăr cu tot ce a însemnat direcția Patriarhiei Române a devenit vizibilă încă din vremea pandemiei. Încă de-atunci toate poziționările ierarhului de la Constanța au fost defavorabile propriei sale instituții. Pentru că știm ce reacții sunt în societatea românească din cauza aceasta. Se creează o mare confuzie. Se confundă ortodoxia reală cu ortodoxismul, care e, de fapt, o ideologizare a ortodoxiei, o politizare a ei. Se confundă creștinismul real cu creștinătatea politizabilă. Ortodoxismul e o patologie a ortodoxiei românești.

În acest context, este ÎPS Teodosie o problemă pentru BOR, instituțional vorbind? 

A devenit pe cont propriu. Tocmai de-aceea Patriarhia Română a anunțat că în proxima ședință a Sinodului va cerceta inclusiv acest ultim derapaj, care face parte dintr-o lungă recidivă. 

Aș vrea să vă prezint un caz. Mi-a ajuns în atenție, pe Facebook, o imagine cu troița de la Tâncăbești, iar în comentarii apare un preot de la Suceava care făcea apologia legionarismului. Cum vi se pare asta? 

Orice cleric din România ar trebui să știe că mișcarea Legionară, deși a început ca o mișcare vitalistă, existențialistă, a devenit o mișcare criminală. Legionarismul a eșuat în crimă, ceea ce îl face profund condamnabil. 

A fi atașat astăzi, în 2024, de intențiile legionarismului, te situează la antipodul oricărei viziuni morale și, mai ales, la antipodul viziunii creștine. Legionarismul nu are nimic creștinesc în el, de vreme ce a ajuns la crimă și la ură față de anumite categorii sociale.

Dar cum vă explicați faptul că legionarismul sau alte mișcări extremiste par chiar și acum, în 2024, frecventabile în rândul anumitor preoți?

Există o singură explicație și este legată de amestecarea mesajului creștin, folosirea unui vocabular creștin, a unor structuri din mesajul creștin în context politic, ceea ce am văzut și la alegerile prin care tocmai am trecut. 

Este un fel de asalt asupra bisericii, confiscarea sau răpirea vocabularului ei religios de către actori politici. Asta nu se face și n-ar trebui să se facă, pentru că un cetățean obișnuit nu așteaptă de la oamenii politici discursuri religioase, nu așteaptă soluții spirituale, așteaptă soluții pragmatice, economice, politici medicale, culturale, sociale. 

Cum îl percepeți dumneavoastră pe Călin Georgescu?

L-am perceput ca pe un om cu discurs ultranaționalist, ca pe cineva care repetă în mod constant același tip de mesaj legat de „învierea în conștiință” a poporului nostru, ignorând faptul că învierea în conștiință nu e niciodată pe scară largă, la nivelul unei comunități întregi. Conștiința este un dat personal. 

Acest tip de mesaj mi s-a părut de la început ca nefiind creștin, l-am analizat mai în amănunt și am constatat că, de fapt, e un mesaj vag spiritual, cu accente foarte clare New Age, adică de sincretism religios, de vreme ce vorbește despre munți sacri, despre poporul român pentru care în mod special ar fi înviat Mântuitorul Iisus Hristos. Ele sunt niște excese de formulare, în care religiosul e amestecat cu politicul, iar asta trebuie întotdeauna respins. 

Călin Georgescu, „speranța” românilor tradiționaliști. Foto: captură dintr-un clip electoral

Cu toate acestea, am văzut foarte clar cum misticismul pe care l-a arătat Călin Georgescu a funcționat ca mijloc de convingere a electoratului. Cum vă explicați asta? Și mai ales, cum explicați discursul mesianic cu care a reușit să convingă milioane de oameni să-l voteze?

Îmi explic asta prin perspectiva superficialității religioase a celor care s-au lăsat vrăjiți de acest tip de mesaj, pentru că un creștin cu o bună cunoaștere a propriei lui tradiții ar fi identificat imediat că e vorba de elemente absolut superficiale de creștinism în mesajul respectiv. 

Omul majoritar este un om cu religiozitate, dar când se speculează religiozitatea respectivă în scopuri politice, atunci vorbim de un lucru rău. 

Dumneavoastră ați avut poziții clare împotriva curentului progresist. Vedeți ascensiunea și atracția pe care le au în societate Călin Georgescu ca fiind o reacție la ideile progresiste europene?

Cred că a jucat și acest aspect un rol. Progresismul e o realitate, progresismul e diferit de progres, pentru că progresismul e o ideologie care favorizează, în general, mesajele unor minorități, fie că vorbim de minorități sexuale, fie că vorbim de alt tip de minorități. 

Există nuclee ideologice care au un mesaj agresiv față de biserică, și bineînțeles că omul majoritar nu poate înghiți asta, pentru că are un tip de reflex moral, iar ceea ce numim astăzi mișcare ultra progresistă vrea să șteargă harta religiosului din societate, a tradițiilor. 

Oamenii de rând sunt sensibili și la lucrul acesta și toți ar trebui să fim sensibili. Pentru că promisiunea progresistă întoarce spatele total trecutului. Ori din trecut ne vine un tip de înțelepciune de care avem nevoie.  

Simțiți într-o oarecare măsură, mai mare sau mai mică, având în vedere poziționările publice avute, că ați contribuit la această sensibilizare a discursului legat de curentul progresist?

Nu. Eu nu m-am poziționat niciodată irațional față de curentul progresist. De fapt, nici nu putem vorbi de un singur curent progresist, este un întreg spectru pe care-l putem numi relativism moral. Ori relativismul moral este un adversar al tuturor societăților moderne. 

Biserica, ca structură și instituție care induce un tip de ordine morală, ajunge la un moment dat să intre în coliziune cu relativismul moral privilegiat de progresism. Dar aceste reacții sunt de regăsit acum în toată Europa. 

Populiștii care speculează nemulțumirile oamenilor de orice tip au ajuns să cucerească poziții destul de avansate în întreaga Europa, nu numai în România. Apar politicieni care speculează lucrul acesta și se folosesc de instrumentarul populismului, mai recent al suveranismului, care e o aflare în treabă, pentru că România e un stat suveran. România nu are carențe de suveranitate. E o aberație să te proclami suveranist într-un stat suveran.

Să vorbim concret: care credeți dvs. că sunt acele valori progresiste care deranjează pături din societate atât de mult încât să permită apariția unor figuri precum Călin Georgescu?

Eu nu pot vorbi de valori progresiste. N-am identificat niciuna, dacă ne referim la curentele acestea ideologice progresiste. Vorbim de ecologismul ultraradical, care presupune, în Germania de exemplu, desființarea tuturor centralelor nucleare. Un alt curent progresist este cel care promovează nucleele LGBT în țări în care LGBT-ul are toate drepturile posibile și firești. Nimeni nu judecă aceste persoane, nici biserica nu le judecă, dar când ajungi în cadrul unor marșuri ale mândriei că ești altfel să maculezi o icoană sau să transmiți mesaje anti biserică, atunci avem de-a face cu un tip de asalt, eu îl numesc ideologic, care nu încântă pe nimeni.  

În configurația noului Parlament au intrat niște figuri și partide cel puțin controversate, cu o puternică ideologie conservatoare. În acest context, ce teme de pe agenda publică vă așteptați să devină mai pregnante și ce teme să dispară sau să intre într-un con de umbră? 

În viziunea mea, nu există în prezent, în Parlament, partide conservatoare. Este o mare eroare să identificăm conservatorismul real, conservatorismul înalt, cu ce există acum în Parlamentul României.

Cum i-ați numi?

I-aș numi populiști. Populismul este în mod limpede manifestat în Parlamentul României.  Populismul împrumută idei din zona conservatoare, pe care însă este incapabil să le explice oamenilor, pentru că îți trebuie un bagaj cultural pentru asta și un rafinament politic înalt pe care eu nu-l regăsesc deocamdată în acest for foarte important pentru democrație. 

Să le spunem figuri și partide populiste cu o puternică ideologie înspre diminuarea unor drepturi și libertăți. În acest context, ce teme credeți că ar putea dispărea de pe agenda publică sau ce teme ar putea apărea?

Mă aștept, ca orice om care a văzut suficient de mult în ultimii ani în aceste foruri, în continuare la polemici sterile și la manifestări agresive. La un Parlament în care oameni virulenți, agresivi, iau microfonul ca să-i împroaște cu mesaje ofensatoare pe ceilalți. Cred că tolerarea unor asemenea episoade în Parlamentul României a făcut foarte mult rău, pentru că s-a dat un semnal de tolerare a vulgarității, a agresivității. 

Să luăm și un exemplu concret: dreptul femeii la avort și libertatea femeii de a decide asupra propriului corp credeți că ar mai putea avea un loc pe agenda publică odată cu noul legislativ?

Bineînțeles. Acest lucru există deja. Bineînțeles că poziția cultelor creștine față de avort este diferită de a progresiștilor. Există condiții în care avortul se justifică, o spun medicii, și e vorba de o problemă eminamente morală. Eu nu cred, însă, că în România se va ajunge vreodată la interzicerea oficială a acestui lucru. 

Orice interzicere radicală nu poate decât să provoace lucruri subterane care fac și mai mult rău. Avem exemplu statului totalitar comunist, în care acest lucru era perfect interzis și care a provocat multe efecte dramatice. 

Prorest AUR, București. Formațiunea extremistă și-a dublat scorul la ultimele alegeri parlamentare. Foto Lucian Muntean

Într-o postare pe Facebook ați menționat că binele României nu poate exista în zona de influență rusă. Totuși, vedem mulți români atrași de Putin și de „valorile”, pe care le prezintă regimul de la Kremlin. Cum putem explica asta? 

Prin lipsa discernământului moral și mental, care se construiește în timp printr-o bună cunoaștere a realității, prin acces la informații reale. În România au făcut enorm de mult rău site-urile care au promovat teoriile conspirației, antioccidentalismul, echivalarea Europei cu o zonă din care ne vin numai lucruri rele, identificarea ei în mentalul unor clerici cu Sodoma și Gomora, cu homosexualitatea. Toate aceste lucruri la grămadă, ajunse în spațiul public la niște oameni fără filtre culturale, pot influența masiv orientarea spre o zonă în care știm prea bine că libertățile sunt, în general, suspendate sau suprimate, iar biserica este instrumentalizată politic și ortodoxia transformată în ortodoxism politic. 

Pentru cei care nu înțeleg lucrurile la acest nivel, atunci firește că există și nostalgie.

Să încercăm să ne punem în pielea unui român obișnuit care încearcă să înțeleagă realitatea care îl înconjoară. Și care sintetizează două-trei „valori” promovate de Putin și de regimul de la Kremlin și vede în ele o ieșire din haosul pe care îl reprezintă  progresismul european. În acest context, cum se deosebesc valorile BOR de „valorile” regimului lui Putin? 

Acolo nu vorbim de valori, vorbim de un instrumentar de propagandă favorabilă unui război pe care l-a condamnat toată lumea civilizată. 

În plus, acest om de rând nu a putut beneficia, în ultimii 30 de ani, de achiziții pe care școala ar fi trebuit să le transmită. Eu cred că una dintre rădăcini este degradarea educației. O educație care rotește, din păcate, în sistemul ei, analfabeți funcționali. Nu ei sunt vinovați.

Niciun om obișnuit nu e vinovat că nu are acces la educație. Avem așteptări mari de la oamenii care au primit puterea să facă lucruri importante pentru societatea noastră. Omul majoritar nu numai că nu e culpabil, este o victimă a unui sistem care nu doar că nu l-a îmbogățit moral și din alte puncte de vedere, ci chiar l-a sărăcit. 

În creștinism nu există război de agresiune justificat. Religiosul autentic, peste tot în lume, este radical împotriva violenței, e radical împotriva agresiunii, e radical împotriva încălcării legilor morale. 

Ați spus mai devreme că în discursul lui Călin Georgescu ați identificat nuanțe de New Age. Cât de puternic este curentul New Age printre preoții din România și cum vă puteți explica această atracție?

Printre preoții din România New Age-ul nu este în niciun fel prizat. Doar că acești clerici care s-au implicat acum electoral au ales să se oprească doar asupra mesajelor lui cu tentă religioasă. Au văzut în el un posibil protector al creștinismului din România.

Dar de cine trebuie protejat creștinismului din România?

Creștinismul din România nu este amenințat de nimeni. Tocmai de-asta spun că este o implicare fără cauză, absurdă. Biserica nu are dificultăți în societatea românească democratică. 

Preoții în cauză au ales însă să gândească foarte simplist, probat că atât s-a putut. Între cele două variante, una a fost demonizată din cauza unor zvonuri și a unor lucruri care au rămas în mentalul colectiv legate de un anumit partid, pe când cealaltă a fost idealizată și proiectată, inclusiv de monahii care ar trebui să se preocupe de viața lor monahală și nu de politică, ca o personalitate creștină. 

În linie cu această temere nefondată a anumitor preoți că e nevoie de salvarea creștinismului, dacă România are nevoie la acest moment să fie salvată, de la ce ar trebui să fie salvată?

Ar trebui să fie salvată de la confuzia foarte răspândită între valori și non-valori, între mesaje toxice și mesaje sănătoase, confuzie în strânsă legătură cu educația.

Trebuie să ne salvăm de corupție, să ne salvăm de-o infrastructură atât de proastă încă. Avem nevoie să ne salvăm din punct de vedere sanitar. România are multe probleme importante care nu se remediază cu discursuri spiritualiste și cu un tip de propagandă aparent favorabilă bisericii.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€