Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat

Emilia Şercan

Știri

18/01/2022

Premierul României, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). 

Mai multe pagini din lucrarea sa au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali și fără să fi fost marcate cu ghilimele, așa cum cer normele academice și în acea perioadă.  

Analiza celor 138 de pagini ale tezei am făcut-o bazându-mă pe resurse bibliografice limitate, disponibile în format tipărit la Biblioteca Națională a României și la biblioteca UNAP.

Dincolo de conținutul copiat descoperit deja, nu este exclus ca o analiză bazată pe surse bibliografice extinse - de tipul unor documente interne ale departamentelor de Integrare Euro-Atlantică și Relații Militare Internaționale din Ministerul Apărării Naționale, invocate în teză - să dezvăluie și alte porțiuni de conținut plagiat. 

Chiar și fără conținutul plagiat identificat, teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă nu are nicio relevanță academică. Nu are o metodologie de cercetare și nici o parte de cercetare, elemente obligatorii pentru o teză de doctorat. 

***

Sursa principala a conținutului plagiat în teza premierului Nicolae Ciucă este reprezentată de două teze de doctorat, care ulterior au fost publicate în volum, și de alte două cărți. 

Prima teză identificată ca sursă de conținut plagiat pentru lucrarea lui Ciucă îi aparține lui Paul Dănuț Duță și a fost susținută la UNAP în 2001. Lucrarea științifică se numește Acțiuni militare internaționale legitime și a fost coordonată de profesorul Emil Chețe, îndrumătorul pe care l-a avut și premierul. 

Paul Dănuț Duță a publicat o parte din teză în 2001, la Editura Militară din București, într-un volum care are titlul ​Legitimitatea operațiilor militare altele decât războiul. Această carte este semnată de Iosif Armaș, Cornel Purcărea și Paul Dănuț Duță. 

Armaș a fost deputat PSD în legislatura 2000 - 2004, fiind considerat unul dintre „baronii” partidului la acel moment. Purcărea a fost ofițer de informații militare, potrivit Rise Project.

Cea de-a doua teză îi aparține lui Mircea Mândru și a fost susținută, tot la UNAP, în 1999. Lucrarea, care are titlul Conținutul principalelor acțiuni strategice ale armatei României în cadrul operațiunilor multinaționale, altele decât războiul, a fost coordonată de profesorul  Valentin Arsenie. 

Și această teză a fost publicată în volum, cu titlul Lumea între războiul rece și pacea fierbinte. A apărut în 2000 sub semnătura lui Mândru la Editura Expert din București.

Plagierea unei alte teze de doctorat este un act de încălcare a integrității academice deosebit de grav. 

O teză de doctorat reprezintă, prin definiție, rezultatul unei cercetări științifice originale al cărei scop este să contribuie, prin descoperirile făcute, la cunoașterea comună și la progresul umanității. Însușirea rezultatelor muncii altcuiva nesocotește scopul însuși al studiilor doctorale.

În acest caz, gravitatea este cu atât mai mare cu cât ambele teze din care Nicolae Ciucă a plagiat au fost susținute cu câțiva ani înainte în aceeași școală doctorală, una dintre ele fiind coordonată chiar de îndrumătorul actualului premier, generalul de brigadă în rezervă (r) Emil Chețe.  

Nu este prima situație în care un doctorand de la UNAP plagiază din teza unui alt doctorand de la UNAP.

O altă teză în care am descoperit o situație similară, tot de la UNAP, este cea a fostului ministru al Internelor, Petre Tobă, despre care am scris, în exclusivitate pe PressOne, în noiembrie 2015. 

Revenind la teza premierului, pe lângă cele două teze, acesta a preluat conținut și din două cărți. 

Prima carte din care am descoperit conținut plagiat a fost publicată cu câteva luni înainte de susținerea tezei lui Ciucă. Autorii acesteia sunt generalul (r) Eugen Bădălan, fost șef al Statului General Major al Armatei, și generalul (r) Teodor Frunzeti, fost rector al UNAP și fost consilier la Administrația Prezidențială în mandatul președintelui Klaus Iohannis. 

Cea de-a doua carte are un colectiv de patru autori, toți provenind din armată: Mircea Mândru, Ion Dragoman, Dorin Mara, Dan Stroescu. 

***

Nici cele două teze de doctorat, nici variantele lor publicate și nici cele două volume din care a copiat prim-ministrul Ciucă nu sunt accesibile în format digitalizat, ceea ce înseamnă că, la o verificare cu un soft de identificare a similitudinilor, probele care atestă plagiatul nu ar fi descoperite.  

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, care este cel mai insistent promotor al folosirii softurilor anti-plagiat ca soluție pentru „rezolvarea” crizei plagiatelor din universitățile românești, a impus universităților în luna septembrie 2021 verificarea tuturor tezelor de doctorat susținute după 1990. O astfel de verificare, care cuprinde aproape trei decenii, nu poate fi făcută decât cu ajutorul unor astfel de programe. 

Softul, deși util ca instrument de prevenție înainte de susținerea tezelor, are două neajunsuri majore atunci când e folosit pentru identificarea unui plagiat într-o lucrare deja finalizată: 

Cu câteva luni înainte de a cere universităților, în septembrie 2021, să verifice toate tezele de doctorat susținute în perioada 1996-2016, ministrul Cîmpeanu a încercat să impună softul ca procedeu în metodologia CNATDCU de analiză a sesizărilor de plagiat. 

Planul ministrului era să oblige CNATDCU să analizeze „in integrum” toate tezele pentru care existau sesizări, lucru care putea fi făcut doar cu ajutorul softului. Odată pronunțat un verdict de neplagiat, potrivit intenției lui Cîmpeanu, orice sesizare ulterioară trebuia respinsă, indiferent de probele aduse. 

94,2% din conținutul descoperit plagiat în teza premierului Nicolae Ciucă provine din lucrări nedigitalizate, care nu ar putea fi depistate cu ajutorul softului.

Istoria ultimului deceniu consemnează numeroase cazuri de plagiat din surse nedigitalizate. Fostul premier Victor Ponta, fostul vicepremier Gabriel Oprea, fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov sau fostul ministru al Sănătății Florian Bodog au fost declarați plagiatori de CNATDCU pe baza probelor existente doar în format tipărit.

Disclaimer: de ce nu puteți vedea, astăzi, fotografii cu probele plagiatului

Am consultat teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă în două biblioteci distincte. La Biblioteca Națională am avut acces la lucrare în format electronic, pe un computer, iar la biblioteca UNAP, în format tipărit.

În cazul Bibliotecii Naționale, începând cu 2016, tezele de doctorat pot fi consultate doar în format digitalizat. 

Digitalizarea unei lucrări poate dura luni de zile. Durata maximă de scanare, în experiența mea, a fost de zece luni. 

La ambele biblioteci am fost nevoită să semnez câte un document prin care am certificat faptul că am luat la cunoștință că fotografierea este interzisă, măsură justificată prin protejarea drepturilor de autor. Dacă aș fi făcut fotografii, aș fi riscat suspendarea permisului de acces la cele două biblioteci. 

Din acest motiv foarte simplu, în articol nu veți putea vedea așezate față în față, comparativ, pagini din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă cu cele din lucrările plagiate. 

Ca alternativă, am transcris câteva pagini pe care le-am redat întocmai din punct de vedere al conținutului, dar și al așezării în pagină. 

***

Nicolae Ciucă s-a înscris la doctorat în 1999, iar patru ani mai târziu a obținut titlul de doctor în Științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).  

Titlul lucrării este Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale. 

La data de 31 iulie 2003, ziua susținerii publice a tezei de doctorat, Nicolae Ciucă era locotenent colonel la UM 01047 Craiova. 

Potrivit CV-ului său, în 1998, cu un an înainte să se înscrie la studiile doctorale, lt. col. Ciucă a devenit șef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova. 

Perioada studiilor doctorale se suprapune cu cel puțin două misiuni pe care Nicolae Ciucă menționează în CV că le-a îndeplinit în străinătate: exercițiul multinațional Dynamic Response, care a avut loc în aprilie - mai 2001 în Bosnia și Herțegovina și misiunea Enduring Freedom, care s-a derulat între iunie 2002 - ianuarie 2003 în Afganistan. 

În 2006, la trei ani după ce a obținut titlul de doctor în România, Nicolae Ciucă a urmat un program de masterat în Studii strategice la Army War College din Statele Unite ale Americii (SUA). 

Fostul ambasador Cătălin Avramescu, care este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, se întreba la finalul anului trecut, într-o postare pe Facebook, cum a fost posibil ca Nicolae Ciucă să facă un masterat în SUA după ce a obținut titlul de doctor în România în același domeniu - științele militare. 

Doctoratul este un program de învățământ superior masteratului, fapt care face total neuzuală opțiunea cuiva care a dobândit titlul științific de doctor să dorească să obțină abia ulterior, în același domeniu, un titlu de master. 

I. PLAGIATUL LUI NICOLAE CIUCĂ

Teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă are un total de 309 pagini. 147 de pagini are teza în totalitatea sa, inclusiv paginile de titlu, cuprins și bibliografie, iar alte 162 de pagini reprezintă anexele.  

Conținutul propriu-zis, dacă eliminăm paginile cu titlul lucrării și cuprinsul, se întinde pe 138 de pagini. Introducerea lucrării are două pagini, Capitolul I are 54 de pagini, Capitolul II are 44 de pagini, Capitolul III are 35 de pagini, iar Concluziile și propunerile au trei pagini. Bibliografia are cinci pagini. 

Am analizat teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă atât la Biblioteca Națională, cât și la biblioteca UNAP. 

PressOne a făcut o primă cerere la Biblioteca Națională pentru acces la teza de doctorat a premierului în luna septembrie 2020. O a doua cerere a fost înaintată în mai 2021, iar o a treia cerere a fost depusă în luna octombrie. Teza a fost digitalizată și a devenit accesibilă abia pe 16 decembrie 2021. 

Analiza pe care am făcut-o a fost limitată deoarece nici în fondul Bibliotecii Naționale, nici în cel al UNAP nu am găsit toate materialele pe care le-am suspectat că ar putea fi sursă a plagiatului. 

***

Primele indicii de plagiat le-am descoperit chiar în Introducerea tezei de doctorat a lui Nicolae Ciucă.

Pentru a stabili cu maximă exactitate conținutul de text plagiat, am numărat rândurile copiate de pe fiecare pagină a tezei, pe care le-am indicat în mai multe tabele, care se regăsesc mai jos. 

Premierul preia în Introducere, fără citare, paragrafe din trei articole dintr-o ediție din 2003 a Revistei Impact Strategic, apărută cu câteva luni înainte de susținerea tezei. Publicația Impact Strategic este editată de Centrul de Studii Strategice de Securitate de pe lângă Ministerul Apărării Naționale.  

Alte paragrafe descoperite ca fiind plagiate din surse online sunt din Strategia militară a României din anul 2000. 

În mod normal, textele din documente legislative pot fi preluate într-o lucrare academică dacă scopul este de a le comenta, analiza, critica sau explica. 

În teza premierului, conținutul preluat din Strategia militară a României este prezentat fără ghilimele, în așa fel încât lasă impresia că reprezintă contribuția originală a doctorandului. 

***

În partea de început a tezei apare o reverență pe care lt.-col Nicolae Ciucă o face comandantului suprem al Armatei din 2003, președintele Ion Iliescu.

Acesta este citat în prima notă de subsol din Capitolul 1 – a doua notă din teză. „Fragment din declarația Președintelui la Palatul Cotroceni, 23 noiembrie 2002” este referirea pe care doctorandul Ciucă a considerat-o relevantă pentru tema sa privind Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale. 

În discursul citat, președintele Iliescu spunea că „Admiterea României în NATO este atât o recunoaștere a eforturilor poporului român pe calea reformelor democratice, cât și a rolului său ca factor de stabilitate în această zonă a Europei Centrale [...]. Am parcurs doar o parte a drumului care ne duce spre racordarea deplină la instituțiile europene și euro-atlantice”.

Și premierul țării din acea perioadă – Adrian Năstase – apare ca referință în teza de doctorat a premierului de astăzi, Nicolae Ciucă. Năstase e citat cu lucrarea Drept internațional public, apărută în anul 1995, și care îl are drept co-autor pe Alexandru Bolintineanu. Editura lucrării nu este menționată nici în notele de subsol și nici în Bibliografie.

În realitate, conținutul în care face referire la fostul premier Năstase - inclusiv notele de subsol în care acesta este indicat - este plagiat din lucrarea lui Paul Dănuț Duță. 

***

Capitolul 1 al tezei include, în 14 pagini, segmente plagiate dintr-un volum publicat la Editura Academiei Forțelor Terestre „N. Bălcescu” din Sibiu cu puțin timp înainte de susținerea oficială a tezei. 

Nicolae Ciucă preia, fără citare, pagini întregi din volumul Forțe și tendințe în mediul de securitate european, semnat de Eugen Bădălan - unul dintre predecesorii lui Ciucă la șefia Statului Major al Armatei - și de Teodor Frunzeti, fost consilier pe probleme de apărare la Administrația Prezidențială în primul mandat al președintelui Iohannis. 

Am transcris de pe computerul Bibliotecii Naționale pagina 11 din teza premierului și am reprodus-o întocmai, inclusiv notele de subsol, în imaginea de mai jos. Alături sunt marcate cu roșu paragrafele copiate de Ciucă din lucrarea-sursă.

În total, din cartea semnată de Bădălan și Frunzeti, premierul Ciucă a copiat 353 rânduri. 

***

O altă sursă din care am descoperit conținut plagiat în acest prim capitol este teza de doctorat a lui Paul Dănuț Duță, fost angajat la un centru de cercetare al UNAP. Lucrarea, care are titlul Acțiuni militare internaționale legitime, a fost susținută la UNAP în 2001. 

Cele două teze de doctorat, susținute la distanță de doi ani una de cealaltă - a lui Ciucă și a lui Duță - au un punct comun: pe profesorul Emil  Chețe, care a fost coordonatorul celor doi. 

În șapte pagini din teza de doctorat a premierului Ciucă am descoperit conținut plagiat din teza lui Duță. Textele sunt preluate fidel, însă fără citare corespunzătoare și fără ghilimele, fiind copiate inclusiv notele de subsol din lucrarea lui Duță. 

Plagierea notelor de subsol indică în mod indubitabil un plagiat. 

De exemplu, notele de subsol 13 (de la pagina 16), 14, 15, 16, 17, 18 (de la pagina 17), și 19 (de la pagina 18) sunt preluate ad litteram. 

Teza de doctorat a lui Duță nu este menționată în bibliografia finală a tezei lui Ciucă. 

***

În Capitolele I și II se regăsește conținut plagiat din teza de doctorat a lui Mircea Mândru, și el fost angajat al UNAP în trecut.  

Lucrarea intitulată Conținutul principalelor acțiuni strategice ale armatei României în cadrul operațiunilor multinaționale, altele decât războiul a fost susținută în 1999 la UNAP, sub coordonarea lui Valentin Arsenie. Ulterior, Mândru și-a publicat lucrarea sub titlul Lumea între războiul rece și pacea fierbinte la editura Expert, din București. 

Ciucă citează în unele situații în note de subsol cartea lui Mândru, însă numărul de pagină din lucrarea-sursă este specificat greșit.

295 rânduri din teza lui Ciucă, copiate pe parcursul a nouă pagini, provin din teza lui Mândru. 

În teza premierului se găsesc inclusiv elementele de formatare preluate din lucrarea lui Mândru. Mai exact, cuvinte sau succesiuni de cuvinte îngroșate în teza lui Mândru sunt îngroșate și în teza lui Ciucă. Două exemple de la pagina 38 din teza lui Ciucă: „nou concept strategic”, „Securitate Colectivă prin Cooperare”. 

Un exemplu de pagină copiată în bloc este cea cu numărul 68. La începutul paginii, Ciucă a adăugat cuvintele „Opinăm că”. Restul paginii este, cu modificări nesemnificative, plagiat. 

În cele două exemple de mai jos compar o pagină din teza lui Ciucă, nr. 68, cu ambele versiuni ale lucrării lui Mândru: teza din 1999 și varianta publicată a acesteia din 2000. 

O situație aparte este la pagina 74 din teză, acolo unde Ciucă preia un paragraf de șapte rânduri din teza lui Mândru, de la pagina 135, la finalul căruia pune o notă de subsol explicativă care are nu mai puțin de 17 rânduri de text scris cu corp 10. Conținutul acestei note este preluat, de asemenea, din teza lui Mândru, unde textul se întinde pe 21 de rânduri. 

***

Paginile 94-97, au conținut preluat fără citare dintr-o altă lucrare, semnată în 2000 de Mircea Mândru împreună cu alți trei autori.

În doar patru pagini, totalizând 160 rânduri, Ciucă copiază fără atribuire 76 de rânduri.

II. TEHNICI DE CAMUFLARE A PLAGIATULUI

În cele 42 de pagini al tezei în care am descoperit conținut plagiat, am identificat mai multe modalități de mascare a porțiunilor preluate fără citare. 

Tehnica nr. 1: topica inversată

Topica unui paragraf e ușor de rearanjat și poate da impresia de formulare originală, deși conținutul e practic același.

Două exemple:

Tehnica nr. 2: Reformularea începutului de paragraf

Textul plagiat este „îngropat”, prin acest truc, într-o propoziție aparent „curată”. De obicei este vorba de cuvinte adăugate sau de ușoare reformulări - inclusiv prin sinonime ori formulări echivalente - la începutul sau sfârșitul propoziției sau frazei.

În exemplul de mai jos, „Secolul XXI evoluează către...” din cartea lui Bădălan & Frunzeti a devenit în teza lui Ciucă „Mileniul trei a demarat...”. După această reformulare urmează o înșiruire de 31 de cuvinte identice. 

Un alt exemplu de reformulare la începutul paragrafului:

Tehnica nr. 3: Eliminarea unor cuvinte neesențiale

În exemplul de mai jos, eliminarea unor formulări precum „ale statului”, „sub o conducere strategică” ori „declanșarea războiului antiterorist” - într-un paragraf care oricum se referă la atacurile teroriste și la reacția comunității internaționale împotriva terorismului - maschează un plagiat evident.

În exemplul de mai jos, doctorandul a eliminat, dintr-un paragraf de 7 rânduri, conjuncția „și” și un semn de punctuație.

De asemenea, în foarte multe situații, Ciucă folosește cuvinte sau formulări sinonimice pentru a da senzația de conținut nou.

Tehnica nr. 4: Așezarea ideilor cu liniuță de la capăt

O altă formulă de mascare a plagiatului este schimbarea formatărilor: o enumerare într-un paragraf compact preluat din lucrarea-sursă poate deveni, cu ușurință, o listă în care ideile enumerate apar distinct, cu liniuță de la capăt. 

Prima fraza de la pagina 12 din teză, copiată din Bădălan & Fruntezi, schimbă ordinea din enumerare și așază cu liniuță de la capăt ideile redactate de cei doi autori într-o fraza compactă. 

III. ALTE INDICII DE PLAGIAT

Notele de subsol

Notele de subsol indică și ele, în mai multe situații, plagiatul. 

Nota de subsol numărul 40, de la pagina 29 din teză, face referire la lucrarea Al treilea și ultimul război mondial, de John Adams, Editura Antet, București, 1998. 

În realitate, autorul se numește James Adams, nu John, iar cartea a fost publicată la Editura Antet în 1998 cu un alt titlu: Următorul-ultimul Război Mondial: armele sunt computerele, iar frontul e pretutindeni.

Indicarea greșită a numelui autorului și a cărții este copiată din teza de doctorat a lui Mircea Mândru, care este reluată și la pagina 145 din cartea Lumea între războiul rece și pacea fierbinte, apărută la Editura Expert din București.

Și nota de subsol numărul 51 - aflată la pagina 40 în teză - e plagiată din teza lui Mândru, unde are numărul 32. Această notă îl indică pe Paul Cerjan, cu lucrarea Peacekeeping and Collective Security, NDU Press. 

Nota de subsol numărul 49, de la pagina 38 din teză, face referire la un citat care îi este atribuit lui Mândru și care este indicat în cartea Lumea între războiul rece și pacea fierbinte, la paginile 57-63. 

În acest caz, Ciucă a indicat prin nota de subsol un citat marcat corect cu ghilimele. Problema este că acel citat nu îi aparține lui Mândru, ci lui Boutros Boutros Ghali. Mândru îl citează în mod corect pe fostul secretar general al Organizației Națiunilor Unite, cu ghilimele și atribuire.

Această notă de subsol indică foarte limpede plagiatul. Conținutul marcat cu ghilimele ar fi fost citat corect dacă se folosea următoarea formulare: Boutros Boutros Ghali, 1992, p. 3, apud Mircea Mândru, 1999, Conținutul principalelor acțiuni strategice ale armatei României în cadrul operațiunilor multinaționale, altele decât războiul, teză de doctorat, UNAP. 

Alte note de subsol sunt copiate din cartea lui Bădălan și Frunzeti, de exemplu notele de subsol 41 și 42, care se regăsesc în cartea celor doi la pagina 185. 

Bibliografia 

Pe lângă conținutul plagiat în sine sau notele de subsol greșite, și bibliografia tezei lui Nicolae Ciucă are probleme serioase. 

Bibliografia, care are cinci pagini, nu este ordonată alfabetic, așa cum prevăd nu numai normele academice de redactare, ci și regulile tuturor editurilor din lume, fie ele mari sau mici. De asemenea, Ciucă menționează în bibliografie lucrări fără a preciza anul apariției, editura și localitatea, conform normelor academice.

Mai multe lucrări citate în note de subsol nu au fost incluse în Bibliografie, ceea ce reprezintă un steag roșu important.  

De exemplu, Ciucă nu menționează deloc în Bibliografie tezele de doctorat ale lui Paul Dănuț Duță și Mircea Mândru. Include doar varianta publicată în volum a lucrării lui Mândru, în vreme ce cea a lui Duță nu este menționată nici în această formulă.

Iată alte câteva exemple de lucrări indicate de Ciucă în note de subsol și netrecute în bibliografie, identificate doar în primele 30 de pagini ale tezei - nu am verificat și restul conținutului, după pagina 30. Toate aceste lucrări provin din notele de subsol plagiate din alți autori. 

În alte situații, în Bibliografie sunt menționate lucrări care nu apar deloc citate în teză. Unul dintre autorii menționați în Bibliografie, dar necitați în lucrare, este chiar îndrumătorul de doctorat al premierului, Emil Chețe. 

Câteva exemple de lucrări incluse în bibliografie fără a fi citate:

Anexele 

Teza de doctorat a prim-ministrului Nicolae Ciucă are 162 de pagini de anexe - mai mult decât lucrarea propriu-zisă. Multe dintre aceste anexe nu au nicio legătură directă cu conținutul tezei, singurul scop pentru care au fost incluse fiind, probabil, acela de a-i dubla volumul și de a da senzația de consistență academică. 

De exemplu, Anexa nr. 4 prezintă un scurt tabel cu evoluția indicelui prețurilor și a modificării anuale a acestuia, a PIB-ului în prețurile curente și constante și a modificării anuale a acestuia în intervalul 1995 – 2004 (probabil estimare pentru 2004 - n.m). Nu doar că relevanța acestor date nu a fost explicată în contextul angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale, însă datele nu au fost invocate deloc în conținutul tezei.

Un alt exemplu este Anexa nr. 5, care prezintă alocațiile și cheltuielile pentru apărare ale României în intervalul 2000 – 2003. Nici datele din această anexă nu sunt valorificate ca bază de cercetare în teză. 

Însă cea mai bizară este Anexa nr. 14, care are nu mai puțin de 148 de pagini și care descrie procedurile standard de operare ale unui batalion de infanterie din Craiova. Denumirea batalionului este scoasă de pe pagina de copertă a documentului, fiind lăsate puncte de suspensie în dreptul denumirii acestuia. 

Anexa nr. 14 are aspectul unei broșuri care cuprinde procedurile de organizare ale unui batalion de infanterie. Înscrisul este împărțit pe capitole și are un cuprins. Conținutul acestuia - care face referire la procesul de luare a deciziei militare, la analiza misiunii, la planificarea unei misiuni, la managementul informației, la exerciții de luptă etc. - este prezentat drept relevant într-o lucrare științifică având drept temă modul în care armata României este angajată „în operațiuni întrunite multinaționale”. 

Poate că această anexă ar fi avut vreo relevanță dacă doctorandul ar fi analizat critic sau comparativ porțiuni din acest document cu un altul, similar unui alt batalion, sau poate al aceluiași batalion dar dintr-o altă perioadă de timp, de exemplu de dinainte ca România să fi fost invitată să devină membră NATO. 

Declarația premierului

Într-o declarație transmisă aseară prin intermediul Biroului de Presă al Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă susține că teza sa a fost „rodul cercetării științifice din anii de studii doctorale” și că „reflectă munca depusă”. 

„Apreciez interesul dumneavoastră față de etica academică și respectarea acesteia în cadrul lucrărilor științifice. 

Vă asigur că în toată cariera mea de ofițer al Armatei României mi-am asumat toate responsabilitățile, indiferent de funcția ocupată. Nu voi renunța la acest principiu nici în cariera de politician. Teza mea de doctorat este rodul cercetării științifice din anii de studii doctorale și reflectă munca depusă. 

Lucrarea a stat și stă la dispoziția publicului de aproape 20 de ani și a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”, a declarat premierul României. 

Premierii plagiatori 

Nicolae Ciucă este cel de-al doilea premier acuzat de plagiat în timpul exercitării mandatului. Primul a fost Victor Ponta, care a deținut funcția de premier din partea PSD între mai 2012 și noiembrie 2015. 

Pe 18 iunie 2012, revista britanică de știință Nature publica, în exclusivitate, un articol în care premierul României în funcție la acel moment, Victor Ponta, era acuzat că a plagiat în teza de doctorat. 

Ponta a negat plagiatul, iar pentru a scăpa de acuzație s-a folosit de puterea funcției pentru a distruge normele și regulamentele anti-plagiat în vigoare, dar și pentru a schimba componența comisiilor care ar fi trebuit să-i verifice teza. A făcut toate astea cu riscul de-a compromite reputația mediului academic românesc în plan internațional.  

Regulamentul Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a fost schimbat chiar în timp ce membrii acestuia se aflau în ședință pentru a-i analiza teza, astfel că decizia de plagiat adoptată nu a produs efecte juridice. 

Atribuțiile CNATDCU de a verifica sesizările de plagiat au fost transferate abrupt la o altă instituție, CNECSDTI - Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării -, care a constatat că teza lui Victor Ponta întrunea „​cerințele academice” din anul susținerii tezei, adică 2003, și a decis menținerea titlului de doctor deținut de premier. 

O zi mai târziu, Comisia de Etică a Universității din București a emis o decizie de plagiat pentru teza lui Victor Ponta, însă Ponta a rămas cu titlul academic până în 2016. 

A primit decizie de plagiat din partea CNATDCU și i-a fost retras titlul de doctor abia în 2016, după ce și-a dat demisia ca urmare a tragediei de la Colectiv și după ce CNATDCU și-a recăpătat atribuțiile de analizare a sesizărilor de plagiat. 

***

Un alt premier care s-a confruntat cu o acuzație de plagiat este Mihai Tudose. În cazul acestuia, acuzația de plagiat a apărut înaintea numirii în funcția de șef al guvernului. 

Mihai Tudose a fost acuzat de plagiat în teza de doctorat în august 2015, însă acest lucru nu l-a împiedicat pe președintele Klaus Iohannis să-l nominalizeze ca premier, în iunie 2017. 

Teza lui Tudose nu a fost analizată de CNATDCU niciodată, deși instituția a înregistrat o sesizare de plagiat care-l viza. 

În schimb, Mihai Tudose și-a recunoscut implicit plagiatul printr-o cerere de renunțare la titlul de doctor, pe care a făcut-o în martie 2016.

În 2018, a dat în judecată Ministerul Educației și a cerut prin instanță ca titlul de doctor să îi fie retras. 

Pseudo-argumentele plagiatorilor

Cazurile de plagiat ale unor persoane cu notorietate publică, mai ales în cazul unor teze de doctorat susținute înainte de 2011, când a fost adoptată legea educației, au fost justificate de multe ori prin argumente absurde, mincinoase sau inventate pentru a justifica furtul academic. 

Cele mai multe dintre scuzele găsite de plagiatori sau de apărătorii acestora se legau de faptul că legislația nu reglementa domeniul doctoral și regulile de realizare ale unei teze la data susținerii.

Primul plagiator de notorietate care a invocat lipsa reglementărilor, dând tonul la acest narativ pentru un întreg deceniu, a fost fostul premier Victor Ponta, care a plagiat într-o teză de doctorat susținută tot în 2003, la fel ca actualul premier Nicolae Ciucă. 

Acest lucru este total fals. 

Potrivit legislației din epoca în care atât actualul premier Ciucă, cât și fostul premier Ponta s-au înscris la studiile doctorale, era obligatoriu ca teza de doctorat să fie una originală. 

Art. 22 din Hotărârea de Guvern nr. 37/1999 privind organizarea și desfășurarea doctoratului, în vigoare în anul 2003, prevede că „teza de doctorat trebuie să conțină elemente de originalitate specifice domeniului abordat, precum și modalități de validare științifică a acestora”. 

Condiția originalității era prevăzută și de art. 28, alin. (2), care făcea referire la susținerea publică a tezei de doctorat, și în care se spune că „Dezbaterea se axează pe elementele de originalitate ale tezei de doctorat și pe recunoașterea valorică a rezultatelor obținute”.

Dincolo de condiția originalității, exista și obligația ca teza de doctorat să fie o lucrare de cercetare științifică. 

Teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale, nu este nici originală și nici nu are o componentă de cercetare științifică, atestată de anumite rezultate, care să aducă lucrării o „recunoaștere valorică”