Până să ajungă la ATI-urile dotate corespunzător, mulți pacienți se infectează prin saloane. Foto: Virgil Simonescu, Inquam Photos

Pozitiv din negativ. Cum se îmbolnăvesc de COVID-19 pacienții internați în spitale non-COVID

În ultimele două luni, patru persoane din cercul apropiaților redacției PressOne s-au internat în spitale sau saloane non COVID, după ce obținuseră rezultate negative la testare de tip PCR, pentru ca mai apoi să fie infectați cu virusul SARS-CoV-2. În urma infectării, două dintre aceste persoane au decedat. 

E vorba de pacienți cu afecțiuni complexe, dar care nu le puneau în pericol viața. Pacienți fragili care au căutat sprijin la spital. 

Am decis să publicăm poveștile lor. În paralel, am solicitat Ministerului Sănătății să lămurească această dilemă – cum este posibil ca pacienți cu grad de risc să fie infectați cu COVID 19 chiar în locul în care ar trebui să fie protejați?

Ministerul Sănătății nu a răspuns până acum la solicitările noastre.


Covid-19, cadou de Crăciun pentru un bolnav de cancer

A.M. are 64 de ani și de cinci ani suferă de mielom multiplu, un tip de cancer al sângelui care afectează măduva osoasă și sistemul imunitar. E o boală care nu se poate vindeca și din cauza căreia valorile hemoglobinelor din organism scad constant, ceea ce împinge pacienții la internări în spitale pentru noi transfuzii de sânge care să regleze nivelul hemoglobinei. 

La mijlocul lunii decembrie, medicul hematolog a decis internarea pentru o nouă tură de transfuzii de sânge la spitalul Colțea pentru pacientul A.M. S-a internat într-un spital non-Covid, cu test negativ. Ulterior, s-au îmbolnăvit de Covid atât ea, cât și soțul ei – amândoi aflați în grupele de risc. 

Condiția de internare este să ai un test PCR făcut cu cel mult 48 de ore înainte”, spune A.M., altfel nu intri în spital.

Te programezi, te pun pe listă, vii la ora stabilită, îți fac ei testul în spital și abia după te internează. La mine recoltarea a fost miercuri, rezultatul a fost negativ, m-au anunțat joi și vineri m-au internat. 

Am stat în spital opt zile, iar marți, la patru zile de la internare am avut un prim simptom ciudat care nu putea să aibă legătură cu boala mea – am făcut febră 38.8 și am avut frisoane puternice. Medicii s-au speriat, mi-au făcut tot felul de analize, mi-au făcut un test rapid cu antigen, a ieșit negativ și apoi pentru că nu îmi trecea mi-au dat patru zile antibiotic. S-a dus starea, antibioticul și-a făcut efectul, doar mai tușeam când și când, dar fără stare de febră. Mă mai pusesem pe picioare și cu hemoglobina mea așa că vineri m-au externat. Nu au mai făcut niciun test, nimic. 

Marți, la fix o săptămână de la primul simptom, mi-a dispărut complet mirosul. Miercuri, a doua zi, am făcut iar temperatură mare, ea tot urcase în timpul ăsta dar miercuri am făcut iar 38 așa că am chemat salvarea pentru test. 

Deși le-am zis că și soțul meu de 72 de ani prezintă simptome și că amândoi ne simțim rău, au venit cu un singur test. I-au zis lui să sune iar că au un singur test la ei și că o să vină probabil altcineva a doua zi. 

Era tot vineri când am aflat că testul e pozitiv, chiar în ziua de Crăciun. La două zile după și soțul meu a primit rezultatul – era tot pozitiv. 

M-au internat la Ana Aslan, acolo unde mi-au făcut doze șoc de antivirale dimineața și seara, adică luam câte opt pastile, ceea ce evident că a dat iar peste cap boala mea, nivelul hemoglobinei începuse iar să scadă, dar de data asta foarte rapid. Dar am scăpat, am avut mare noroc cu personalul medical de aici de la Ana Aslan pentru că au fost extrem de atenți la tot ce-am avut nevoie și pentru Covid și pentru cancer și mi-am revenit. Acum iau vitamine și sunt doar foarte obosită, în rest sunt bine, am avut noroc.

Focarul de la cardiologie

B., de 37 de ani, s-a internat la Colțea pentru o intervenție chirurgicală neasociată în vreun fel cu noul coronavirus. Conform procedurii, a fost testată la internarea în spital. 

Test rapid, apoi test PCR și izolare într-o cameră friguroasă, fără mâncare sau apă”, povestește ea. „Aproape 24 de ore mai târziu sunt negativă și mă pot muta într-un salon normal, călduros. Sunt doar cu doamna Z., la două paturi distanță. Purtăm măștile doar când intră doamnele cu tratamentul. Nu toate asistentele poartă perfect masca, doar cea care a avut COVID. Trec câteva zile și inima doamnei nu se stabilizează pentru operație. O duc pe cardiologie. 

Două zile mai târziu, cardiologia se închide, e focar. Ne externăm amândouă luni. Eu am un pic de frison și oboseală, dar bănuiesc că e de trecerea de la medicamentele administrate intravenos la ale mele de acasă, de la stres, de la cine știe. Și a doua zi am un pic de frison, dar na, am avut o infecție. Și a treia. A patra fac un test rapid. E negativ. Merg la doi medici să vadă de ce sunt așa sub antibiotic, la aproape cinci zile după externare. Infecția nu mai e, ieșiți de pe antibiotic și încercați un test COVID. 

Luni, fix la o săptămână de la externare și de frisoane, nu mai am gust. Nici miros.

Din nou test rapid. Se pozitivează imediat. Medic de familie, salvare, test PCR. Aflu că e pozitiv după aproape o săptămână de izolare. L-a luat salvarea și nu se știe unde l-a dus.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Doamna de la ambulanță care îmi răspunde la telefon e chiar iritată: «De ce sunați la noi, nouă nu ne spun nimic. Încercați la laboratoare.» Care? Îmi spune două, unul de stat și unul privat. Nu e la niciunul, dar fiecare îmi mai vinde câte un pont. Poate e la laboratorul X sau Y. Șase centre mai târziu, testul meu nu e nicăieri. 

Unde să mai caut? Sun la DSP, înregistrez cereri, se agită amici. Rezultatul ajunge sâmbătă pe sms. În a șasea zi de la recoltare. Pozitiv. Sunasem de luni la spital să le spun. Nu știu ce au făcut cu informația.” 

Nu toți pacienții care intră pe propriile picioare mai ies vreodată din spital

Nu toți pacienții au fost însă la fel de norocoși. 

V.L., de, 75 de ani, fără comorbidități, a fost internat pe 6 noiembrie 2020 cu suspiciune de Covid-19 la spitalul Pantelimon din Capitală, dar a ieșit negativ la testul făcut la internare. Era suspect de Covid, pentru că tușea puternic, avea o stare generală de slăbiciune și incapacitate respiratorie. În ciuda acestui fapt, a fost ținut ore bune în cortul de triaj, în frig. 

Pentru că testul a ieșit negativ, a fost internat apoi într-un salon non-Covid, unde s-a încercat stabilizarea sa, având probleme renale, dar fiind pe deplin conștient. Comunica cu familia o dată pe zi prin telefon. 

Trei zile mai târziu, medicul său a ieșit pozitiv la testarea pentru Covid-19, motiv pentru care au fost testați toți pacienții din salon, inclusiv. V.L. În acea zi avea încă gust, miros și poftă de mâncare. Pe data de 12 noiembrie a fost mutat de pe salon la terapie intensivă, unde a fost intubat, în cele din urmă. A decedat pe data de 20 noiembrie.

Soția sa nu a fost testată în tot acest timp, nici nu a fost întrebată de cineva de la DSP dacă are sau nu Covid sau dacă au avut sau nu contact cu cineva în toată această perioadă.

Mai mult, în toată această perioadă, soția sa a fost nevoită să-i aducă mâncare și apă la poarta spitalului. În curs de o lună, a mai murit o persoană de pe aceeași scară a blocului.

După cinci intervenții chirurgicale, răpusă de Covid-19

Jurnalista Emilia Șercan și-a pierdut mama prin internarea în spital, pentru o afecțiune fără legătură cu Covid-19. Mama Emiliei avea 77 de ani: 

Mimi, așa cum i-am spus întotdeauna mamei, a dus în ultimii 13 ani mai multe bătălii pentru propria viață și a suferit cum e greu de imaginat că cineva o poate face. A supraviețuit unui cancer de col uterin, depistat în stadiu 3B, și unui atac vascular cerebral, iar de la an la an a dezvoltat alte și alte probleme grave de sănătate. 

A trecut prin cinci intervenții chirurgicale, iar în ultimii ani s-a luptat cu o hipertensiune arterială severă și o bronhopneumonie cronică din cauza cărora se învârtea într-un cerc vicios: făcea tensiune, iar din cauza ei nu mai putea să respire, sau făcea crize de respirație, iar din cauza lor îi creștea tensiunea spre 20. 

Pe 10 decembrie a făcut o astfel de criză și a fost internată la Spitalul din Vatra-Dornei, spital non-Covid. La internare a fost testată real-time PCR pentru Covid, iar rezultatul a fost negativ. Scrie negru pe alb pe biletul de externare. Mai mult, pe data de 11 decembrie i s-a făcut un computer tomograf care arăta că plămânii ei nu prezentau afecțiuni de tip Covid.

A fost internată până pe 22 decembrie. Cu o seară înainte de externare, mi-a spus că a răcit puțin, lucru care m-a îngrijorat.  

A doua zi, înainte de externare i-am spus medicului care o avea în grijă că aș vrea să fie testată pentru Covid și m-am oferit să plătesc testarea. Era ora 10:55. Medicul mi-a spus că nu mai e posibil lucrul acesta pentru că recoltarea pentru covid se face până în ora 10:00. 

Probabil în spital simptomele nu au fost foarte puternice pentru că a făcut tratament cu două antibiotice pentru o infecție nosocomială luată cel mai probabil de la o spirometrie făcută în octombrie. După externare a avut o stare ușor febrilă și probleme de respirație. A refuzat să meargă din nou la spital pentru că întotdeauna a urât spitalul din Vatra-Dornei. De fapt, ura mizeria cruntă de la WC-ul spitalului. De multe ori îmi spunea că probabil și la WC-ul din Gara de Nord e mai curat decât la cel din spital. 

Pe 26 decembrie nepotul meu a chemat salvarea împotriva voinței ei pentru că starea i se degradase mult. A fost convinsă să fie transportată la spital. Circa cinci ore mai târziu a făcut stop cardio-respirator. Asta e cauza decesului în certificatul medical constatator, eliberat de Spitalul din Vatra-Dornei. 

Cauza reală am aflat-o însă în dimineața zilei în care ne pregăteam de înmormântare, după ce am primit un sms de la DSP Suceava: fusese infectată cu SARS CoV-2. 

Ulterior, în urma unei solicitări pe care am făcut-o către spitalul din Vatra Dornei, mi s-a comunicat că în luna decembrie fuseseră depistate pozitiv cu SARS CoV-2 17 persoane, toate personal ale spitalului: un medic, nouă asistente, patru infirmiere și trei îngrijitoare.” 

***

În paralel cu pandemia de coronavirus în 2020 s-a derulat, în spitalele din România, și tragedia bolnavilor cronici rămași fără acces la tratament. 

Conform unui raport din octombrie 2020, realizat de Observatorul Român de Sănătate, din cauza pandemiei, România a înregistrat o scădere cu 80% a numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA, o scădere cu 67% a numărului de internări pentru bolnavii de diabet și o scădere cu 46% a numărului de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice.

Același raport precizează că nu există o corelație clară între scăderea activității spitalicești și încadrarea spitalului drept spital suport COVID-19 sau spital non-COVID. 

Conform asociațiilor de pacienți, unul dintre motivele pentru care oamenii nu mai accesează serviciile spitalelor, la un loc cu restricțiile, sau blocarea accesului la spitale prin transformarea lor în spitale Covid-19, este și teama de a nu se infecta cu coronavirusul.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...