"Poți să vezi orice dorești în această fotografie: este nemuritoare"

Raul Ștef

Redactor

Astfel era descrisă celebra imagine de mai sus, realizată de Dorothea Lange, de către un funcționar de la Ministerul American al Agriculturii.

Denumită „Mamă imigrantă”, această fotografie trece proba timpului şi continuă să transmită acelaşi mesaj puternic după aproape 100 de ani, chiar dacă percepția noastră și cultura globală s-au schimbat radical.

Este făcută în timpul marii crize care a început în 1929 în Statele Unite ale Americii. Femeia și copiii ei locuiau într-o tabără de refugiați din California.

Imaginea a fost publicată într-un ziar local și urmărea să atragă atenția asupra foametei din aceste tabere. Documentarea dezastrului din mediul rural a fost făcută timp de 5 ani pentru Ministerul American al Agriculturii.

Problemele agricultorilor au început cu cel puțin un deceniu înainte de marea criză din anii ’30. Lungile perioade de secetă, eroziunea solului şi extinderea mecanizării i-au împins pe fermieri să migreze spre Vest în căutarea unor locuri de muncă.

Proiectul foto realizat de Dorothea Lange a culminat cu volumul „An American Exodus: A Record of Human Erosion” (1939).

Ulterior, această fotografie nu doar că va fi asemuită cu imaginea biblică a Fecioarei Maria cu Pruncul în brațe, ci va deveni una dintre imaginile-simbol ale suferinței omeneşti.

Celebra imagine este ultima dintr-o serie cu acea femeie și copiii ei.

„Fotografia este una regizată. Se pare că fotografa i-a rugat pe cei doi copii să se dea la o parte, pentru a suprinde doar momentele dintre mamă și nou-născut… Lange a spus că, în momentul fotografierii, a avut în minte imaginea creștină a Fecioarei Maria”, scrie profesorul de istorie James C. Curtis în cartea sa „Dorothea Lange, Migrant Mother, and the Culture of the Great Depression”.

Fotografii din aceeași serie:

*

Dorothea Lange a început să fotografieze în anii ’20, într-un mic studio pentru portrete din San Francisco. După izbucnirea crizei, a simțit nevoia să documenteze viața celor săraci.

Sensibilitatea imaginilor sale a făcut ca ea să fie considerată unul dintre cei mai importanți fotografi care au reflectat viaţa din America la începutul secolului XX.

Sursa fotografiei: Biblioteca online a Congresului American

Lumea pe care Ștefan Câlția o îngrijește

Dincolo de pictură, Ștefan Câlția și cei din jurul lui au construit în Șona un ecosistem de restaurare a patrimoniului și de refacere a legăturilor comunitare.

„Nu merge așa”. Cum a ajuns România în criză energetică și ce trebuie să facă statul român până la vară, ca să evite o situație similară

Întărirea rețelei, grăbirea investițiilor în capacitățile de stocare, contorizarea inteligentă, dar mai ales curajul de a face loc rapid investițiilor în capacități noi de energie alternativă - doar câteva dintre soluțiile pe care statul român le ignoră. De ce?