Porsche de Cluj-Napoca: inginerii români care pregătesc mașinile autonome

E puțin ironic să te scoli la 4 dimineața ca să poți ajunge în timp util la Cluj-Napoca, cu avionul, doar pentru că vrei să vezi cu ochii tăi cum arată biroul de inginerie în care se dezvoltă niște tehnologii dedicate mașinilor, considerate science-fiction doar acum câțiva ani.

Într-o țară în care un amărât de drum de 450 de kilometri îți cere minim șapte ore cu mașina și circa zece ore cu trenul, acolo unde noi vedem numai ce e rău, alții au văzut oportunități. De exemplu, una dintre cele mai dorite companii de inginerie din lume a considerat că ar fi foarte interesant să-și deschidă un birou regional chiar aici.

N-am ajuns, așadar, pe autostradă la Cluj – și probabil că nici în următorii zece ani nu voi putea face așa ceva dinspre București, însă am încercat să mă pun în pielea investitorului care a dorit să aibă un birou de inginerie high-tech în Transilvania, cu o prezență îndelungată și sustenabilă, iar nu doar un centru de outsourcing software.

De ce a venit Porsche Engineering la Cluj-Napoca

Pentru cine nu știe, Porsche Engineering este compania care dezvoltă tehnologia folosită atât în mașinile Porsche, cât și în multe alte produse ale uriașului grup VAG, de care aparțin și brandurile Audi, Volkswagen, Skoda și SEAT. Cu alte cuvinte, ce dezvoltă românii aici va fi folosit apoi în milioane de mașini din lumea întreagă.

Ce i-a adus pe cei de la Porsche Engineering tocmai aici, în acest oraș dezvoltat haotic și care abia începe să-și pună lucrurile în ordine?

Infrastructura? Poate doar cea viitoare. În cel mult doi ani, Cluj-Napoca va fi racordată la autostrada care duce până la Budapesta. Înainte de criza cauzată de epidemie, aeroportul din localitate abia mai făcea față zborurilor. Putem încă spera că prima linie de cale ferată cât de cât rapidă (160 km/h viteză maximă) între România și Vest va trece tot pe aici prin 2025.

Dar nu, nu conexiunile acestea de infrastructură fizică – pentru care am dobândit o adevărată obsesie – sunt cele care au contat cel mai mult în decizia Porsche Engineering să-și deschidă un birou aici.

Dimpotrivă, factorii au fost alții: calitatea inginerilor români și conexiunea foarte rapidă la internet. Acestora li s-au adăugat elementele care țin de costurile totale de funcționare a biroului, dar și existența a mii de ingineri talentați care pot fi atrași în zonă cu un efort relativ mic.

Vorbim de un birou de inginerie, așa că din 200 de angajați, biroul din Cluj are 131 de ingineri de dezvoltare software și de test, 13 ingineri mecanici și pentru simulări virtuale, 30 care asigură suport pentru proiecte, în timp ce restul personalului e din zona de management și administrare.

Sunt și circa douăzeci de studenți care învață să lucreze aici – numărul acestora fluctuează în funcție de proiectele la care colaborează Porsche Engineering cu universitățile, în special Universitatea Politehnică din Cluj.

Compania sprijină și proiecte studențești complexe, ideea fiind să-i ajute pe studenți să se apropie de lumea industriei auto și să învețe să lucreze în echipă, să-și imagineze un proiect și să-l pună în practică, inclusiv în concursuri internaționale. De altfel, din acest bazin de studenți se fac și angajări, fiind aleși cei mai buni dintre ei.

Cum aduci înapoi ingineri români plecați în străinătate

Ne plângem de un exod de creiere, dar am făcut prea puține pentru a-i aduce înapoi. Ei bine, biroul deschis la Cluj-Napoca a reușit să aducă înapoi ingineri care lucrau în firme importante din Marea Britanie, Germania sau Spania.

Tudor Ziman, de exemplu, s-a mutat înapoi din Germania la Cluj pentru a face dezvoltare de software. Codrin Stăncescu a revenit din Germania, unde lucra în departamentul de R & D al unei companii, pentru a fi Group Lead pe suport aici. Nu i-a adus neapărat salariul, ci faptul că pot lucra cu cele mai noi tehnologii – este o abordare total diferită față de cea cu care suntem obișnuiți în România, acolo unde banii sunt puși pe primul plan inclusiv în multinaționale.

„Nu e vorba doar de salariu, ci e vorba și de a face proiecte interesante. Putem face chestii interesante chiar aici și să simțim că facem parte din ceva important.”Tudor Ziman, Porsche Engineering

Sunt și oameni care au preferat să lase Bucureștiul în urmă și să vină aici – Bogdan Crăciun a trăit și lucrat un deceniu în Capitală, apoi a decis să se mute la Cluj și să lucreze în departamentul de testare software. Monika Pal, managerul de HR, a venit și ea din București, și nu regretă absolut deloc decizia. Aviz amatorilor: cel mai mare oraș din România pierde creiere nu doar la extern, ci și la intern.

Vârsta medie a echipei este de 30 de ani, ceea ce face ca atmosfera la birou să fie foarte tinerească. Față de alte companii și echipe din multinaționale pe care le-am vizitat, am rămas plăcut surprins că oamenii nu vorbeau în corporateză, semn că se simt bine aici și că spiritul de start-up e viu.

Ce face Porsche Engineering la Cluj

La Cluj se lucrează la câteva proiecte de dezvoltare a unor vehicule electrice, la tehnologii de inteligență artificială (IA) și la regândirea interacțiunii om-mașină. O parte a echipei dezvoltă sisteme avansate de asistență pentru șoferi, astfel încât aceștia să fie în stare să conducă sportiv fără a risca, dar și pentru a ajuta mașina să se adapteze stilului lor de condus.

Se folosesc atât sisteme extrem de tehnice mai greu de descris, cât și motoare grafice preluate din jocuri, care permit simularea unui mediu cât mai aproape de cel real. În acest mediu se poate testa reacția mașinii și a sistemelor de conducere automată (de nivel 4) pe milioane de kilometri parcurși virtual, dar cu parametri care redau în mod realist modul în care s-ar comporta mașina pe un drum adevărat.

Am testat inclusiv o cască de realitate virtuală care mă trimitea instantaneu pe o autostradă care există, de fapt, în Germania. Nu este un joc, este un mod de a pregăti mașinile să treacă cu bine testele de siguranță la standardele ADAC.

„A crește de la o echipă de doi oameni la una de două sute, într-un mediu super competitiv cum e cel de IT din Cluj, e o oportunitate fantastică.”Monika Pal, Porsche Engineering

Se mai lucrează la simulări de eficiență a sistemelor de depoluare, de consum, a sistemelor electrice și electronice, simulări mecanice de tot felul, precum și la testarea folosirii optime a bateriei electrice în diferite scenarii. Aceasta din urmă este extrem de importantă pentru mașinile viitorului, pentru că bateria este cel mai scump component dintr-o mașină electrică și mai sunt încă multe de învățat despre modul în care poate fi îmbunătățită.

O surpriză a fost, pentru mine, faptul că aici se testează și se dezvoltă și anumite funcționalități din interiorul mașinii – interfața de utilizare din multe modele Porsche ale viitorului apropiat a trecut mai întâi prin mâinile (și mințile) inginerilor români de la Cluj. Dacă la început aici doar se testau aceste sisteme, de acum sistemul de infotainment a primit funcționalități noi, gândite și dezvoltate chiar în România.

„Complexitatea sistemelor electronice și informatice ale unei mașini moderne este uriașă, tocmai din acest motiv trebuie să fii capabil să dezvolți metodologii de testare pentru fiecare dintre aceste softuri. Altfel nu vei putea ține ritmul cu cel în care se dezvoltă piața. Ce dura în urmă cu ceva timp chiar și două săptămâni, azi se poate face cu un simplu click. Cu asta ne ocupăm noi aici.”Bogdan Crăciun – Software Test Lead, Porsche Engineering România

Virtualizarea și automatizarea proceselor de testare vor marca viitorul industriei auto, iar aceste două elemente se regăsesc din plin în ceea ce face biroul de la Cluj. Fie că vorbim despre funcții noi ale mașinii, fie că vorbim despre testarea unor parametri tehnici, costurile scad rapid atunci când toate aceste procese sunt automatizate.

Anumite lucruri pot fi testate doar în realitate, așa că nu vă mirați dacă vedeți modele Porsche conduse prin trafic în jurul Clujului, inclusiv modele electrice, pentru că pe ele se testează inclusiv tehnologiile de conducere automată pe care le vom regăsi pe mașini în câțiva ani.

De altfel, testarea în lumea reală îi ajută pe ingineri să înțeleagă cum se va simți un utilizator de Porsche în situațiile zilnice. În plus, așa le vin idei pentru alte funcționalități pe care le-ar dori ei înșiși în mașină. Inginerii sunt instruiți mai întâi de personal calificat venit din Germania, ca să știe cum să strunească mașinile de sute de cai putere în timp ce le testează. Cam greu de depășit acest pachet de „beneficii” care include teste cu un Porsche…

„Ne îndreptăm rapid către ceea ce este cunoscut în general drept HAD (Highly Automated Driving), un mod de a conduce extrem de automatizat. Creăm un tip de interacțiune om-mașină care este intuitiv și predictiv și ia în considerare condițiile de mediu, inclusiv condițiile de trafic, pentru a menține șoferii în siguranță și pentru a-i scăpa de problemele cu care se confruntă zilnic. În viitorul apropiat, inteligența artificială nu va răspunde numai la schimbarea condițiilor meteorologice, ci va fi în măsură să evite în mod proactiv și situațiile dificile create de alte mașini și șoferi.”Marius Mihailovici, Director General al Porsche Engineering România

Se testează aici și securitatea sistemelor electronice și de conectivitate ale mașinilor. „N-ai vrea ca sistemul de securitate al mașinii tale să fie spart de un student, nu?”, îmi spune Bogdan Crăciun, zâmbind. „Încercăm să definim procesele și procedurile care să protejeze mașina de orice fel de atac și să fie sigură și din punct de vedere software.”

Când vorbim de mașini autonome la Porsche, nu vorbim neapărat de mașini care se conduc singure prin trafic – deși nici aceste funcții nu vor lipsi de la un punct încolo. Ideea celor de la Porsche este ca mașina să fie capabilă să-ți ofere o experiență sport pentru care fie ai plăti enorm de mulți bani, fie nu ai putea să o mai ai în lumea reală.

Imaginează-ți că te duci cu un Porsche pe circuit și mașina este în stare să abordeze virajele exact așa cum ar face un campion de curse de nivelul unui Walter Röhrl, dar în deplină siguranță. Sau imaginează-ți că, în loc să fii doar pasager într-un astfel de roller-coaster, vei putea primi lecții de la mașină ca și când ai avea un instructor extrem de experimentat lângă tine.

Ei bine, fundamentele acestor tehnologii se dezvoltă și în România. Inginerii de aici sunt instruiți exact de aceiași oameni care gândesc aceste noi funcționalități și apoi vin la rândul lor cu idei – și programe – care ajută la transformarea mașinii într-un instructor, nu doar un companion de drum.

Când România e ca Germania

„Unul dintre motivele pentru care am ales România este cultura similară cu cea din Germania – față de alte țări, aici nu am avut niciun fel de diferențe culturale sau de comunicare. În afara mâncării care încă mai șochează vizitatorii din Germania, nu sunt deosebiri.”, mi-a spus Frederic Damkohler, Manager Marketing, PR & Strategy Porsche Engineering, pe care l-am prins într-o vizită la Cluj.

Adevărul e că varza a la Cluj n-are nimic de-a face cu sauerkrautul german, asta pot spune și eu, dar eu le iubesc pe amândouă.

Pare surprinzător să auzi că nu sunt mari deosebiri între noi și nemți, mai ales că noi românii avem o multitudine de prejudecăți cu privire la noi înșine, dar este un lucru pe care ar trebui să ni-l repetăm de mai multe ori până ne intră în cap: nu suntem cu nimic mai prejos de vestici, trebuie doar să avem cadrul necesar să ne dezvoltăm abilitățile.

În ceea ce privește echipa de la Cluj, nu este vorba doar de partea glamour a dezvoltării unei mașini, ci și de partea în care miliardele de date strânse deja de senzorii mașinilor aflate pe stradă primesc un rost. Ele sunt apoi baza unei arhitecturi capabile să permită dezvoltarea unor procese industriale și a unor mașini mult mai eficiente. Tehnici precum învățarea profundă și învățarea automată sunt folosite în mod curent pentru a optimiza astfel de arhitecturi.

Pur și simplu e greu să fii mai high-tech decât atât.

Ce urmează pentru Porsche de Cluj-Napoca?

Biroul din Cluj nu se va opri aici, pentru că echipa se află abia la început. Pe măsură ce se va extinde, va ocupa mai multe etaje din clădirea în care se află acum. Apoi, cine știe?

„Suntem aici ca să rămânem. România are încă un mare potențial, iar noi vrem să ne implicăm în dezvoltarea societății de aici.”Frederic Damkohler, Manager Marketing, PR & Strategy Porsche Engineering

În ciuda timpurilor grele care stau în fața industriei auto în urma pandemiei de coronavirus, biroul de aici și-a continuat activitatea și nu renunță la ideea de a se mări pe măsură ce și necesitățile de eficientizare a tuturor proceselor de fabricație cresc la nivelul grupului Porsche.

Faptul că germanii au pariat pe România ar trebui să ne încurajeze. Și alte firme vor mai veni aici atrase tot de calitatea excepțională a inginerilor români. Depinde doar de noi dacă le vom oferi acestora și calitatea vieții pe care o așteaptă, prin orașe care să se ridice la înălțimea pretențiilor unei elite capabile să transforme rapid și profund economia românească.