REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Din 2020, la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române funcționează serviciul Poliția Siguranță Școlară. Compus din 270 de ofițeri în toată țară, serviciul se ocupă „exclusiv” de asigurarea unui mediu de siguranță în școli Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Poliția Siguranță Școlară din România: un ofițer la peste 11 mii de elevi

Pentru statul român, siguranța școlară este o preocupare pe hârtie, dar eficacitatea serviciilor rămâne incertă. 

În România, unu din doi elevi este victimă a fenomenului de bullying. Asta înseamnă că peste 1 milion de elevi sunt umiliți, amenințați sau agresați fizic în școlile din țară, conform unui raport din 2023 al organizației Salvații Copiii.

Siguranța școlară este pe mesele tuturor decidenților din educație și pe hârtie pare că suntem acoperiți. Există o lege împotriva violenței psihologice-bullying și un plan cadru de acțiune privind siguranța școlară. Iar din septembrie 2020, la inițiativa ministrului de interne de la vremea respectivă, Marcel Vela, există și Poliția Siguranță Școlară: 270 de ofițeri care ar trebui să asigure un mediu școlar sigur pentru cei aproape 3 milioane de elevi din învățământul preuniversitar.  

În acest context, PressOne a întrebat Inspectoratul General al Poliției Române și alte inspectorate județene de poliție ce au făcut ofițerii direcției Siguranță Școlară în cei trei ani de la înființare.


Cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar din 2020, în spațiul public apare o filmare cu o adolescentă din Târgu-Jiu agresată de alte patru fete. Două zile mai târziu, tot din Târgu-Jiu mai apare o filmare cu trei copii care îl lovesc cu pumnii și picioarele pe un altul.

În iunie 2021, un elev de clasa a VI-a se aruncă de la geamul unei școli din București, după ce n-a mai suportat agresiunea colegilor.

„Când el a vrut să se arunce, colegii îl încurajau să sară (…) L-au bătut colegii, îi jigneau, îl umileau”, a declarat un elev din școala în care s-a întâmplat incidentul.

În 2022, în timpul unei ore de sport, un elev din Brașov este agresat de un coleg de-ai săi. Ajunge la spital cu o „entorsă radiocarpiană mâna dreaptă”. Tot în același an, un elev din București este bătut și agresat sexual în toaleta școlii de un alt coleg de clasă.

„Ele s-au bătut la prima pauză (…) Din păcate, niciun profesor de serviciu nu a fost pe hol să intervină”, a transmis directorul unei școlii din Olt unde, în octombrie 2023, două eleve au intrat într-o altercație violentă chiar pe holul școlii.

„Școală cu toleranță zero la violență”: grad incomplet de ocupare

În toți anii de mai sus, siguranța în școli ar fi trebuit asigurată de mai multe instituții. Există, încă din 2019, o lege împotriva violenței psihologice-bullying, care spune că la nivelul fiecărei școli trebui să funcționeze un grup de acțiune anti-bullying.

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Format din profesori, consilier școlar, reprezentanți ai elevilor, reprezentantul părinților și al autorităților locale, grupul ar trebui să contribuie la prevenirea și soluționarea cazurilor de bullying comise între elevi. Asta pentru a se ajunge la o „școală cu toleranță zero la violență”, după cum apare în legea anti-bullying.

Tot pentru un mediu sigur la școală, în septembrie 2020, Marcel Vela, ministrul de interne de la vremea respectivă, a creat o direcție nouă în cadrul Inspectoratului General al Poliției: Poliția Siguranță Școlară. Scopul „exclusiv” al direcției urma să fie asigurarea unui mediu școlar sigur, atât pentru elevi cât și pentru profesori.

Potrivit declarațiilor din 2020, serviciul ar fi urmat să fie compus din 270 de ofițeri de poliție la nivelul întregii țări. În jur de 5 în fiecare județ.

Într-un răspunsul oferit de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) PressOne, în prezent serviciile de siguranță școlară au un procent de ocupare de aproximativ 79%. Mai sunt inspectorate județene unde încă nu au fost ocupate toate posturile. Asta și pentru că, în momentul înființări noii structuri, nu au fost organizate concursuri noi, ci doar mutați ofițeri dintr-o parte în alta.

„Risc criminogen”

Printre principalele atribuții ale Poliției Siguranță Școlară se numără desfășurarea de activități pentru prevenirea criminalității și identificarea elevilor care fac parte din categoriile cu „risc criminogen”.

„Elevii vulnerabili sau aflați în situații de risc sunt identificați prin raportare la situația operativă, prin metoda observației pe care ofițerii o vor aplica în timpul activităților desfășurate în unitățile de învățământ”, se arată în răspunsul IGPR oferit PressOne.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

De asemenea, „în funcție de evenimentul sesizat, de gravitatea consecințelor ori puternicul impact emoțional sau mediatic al acestuia”, ofițerii de la Poliție Siguranță Școlară se deplasează de-ndată la unitatea școlară unde s-a întâmplat evenimentul.

Potrivit Sindicatului Polițiștilor Europeni, „un număr de 0,045 de polițiști” din cadrul structurii s-ar ocupa de atribuțiile de mai sus pentru fiecare unitate școlară din țară.

„Pentru ca această «struțo-cămilă» inventată peste noapte să funcționeze în parametrii minimali, conform discuțiilor purtate cu mai mulți colegi din teritoriu, ar fi necesare aproximativ 1.000 de funcții”, explicau cei de la Europol în 2020.

5 ofițeri la 463 de școli

PressOne a întrebat IGPR care este numărul de posturi noi alocate pentru acest serviciu, precum și distribuția ofițerilor în fiecare județ, dar am fost informați că „structura organizatorică a Poliției Române, din perspectiva posturilor alocate, se regăsește în documente cu caracter clasificat.”

Informațiile nu au mai avut însă caracter clasificat pentru Inspectoratul Județean de Poliție Arad. Într-un răspuns oferit redacției, la nivelul județului Arad există, în prezent, 5 ofițeri de poliției în cadrul Serviciului Siguranță Școlară. Iar aceștia desfășoară activități în toate cele 463 de unități de învățământ preuniversitar.

În județul Arad, pentru toate cele 463 de unități de învățământ au fost alocați doar 5 ofițeri de poliție Foto: Lucian Muntean

La nivelul județului Teleorman, nu știm exact câți ofițeri există, ci doar că „procentul de ocupare a funcțiilor este de aproximativ 85%, polițiștii având în responsabilitate, în medie, circa 70 de unități de învățământ/polițist.”

Situația se repetă și în Sibiu. Potrivit informațiilor furnizate de IPJ Sibiu, „Biroul Siguranță Școlară este încadrat la nivel de 85%, singura funcție neocupată în prezent fiind cea de ofițer psiholog”. În medie, un ofițer sibian are în responsabilitate 38 de unități de învățământ.

Ofițerul psiholog

În cadrul Serviciul Siguranță Școlară trebuie să există și un ofițer de poliție cu studii în psihologie. La nivel central, conform răspunsului oferit de IGPR, există 4 astfel de funcții, iar în fiecare județ este prevăzută una singură. Sunt însă și județe, precum Sibiu, unde funcția nu e ocupată de nimeni nici la 3 ani de la înființarea direcției.

Ofițerul psiholog nu oferă însă consiliere psihologică. Acesta „elaborează materiale psihologice de specialitate, pe baza surselor bibliografice din literatura de specialitate”, explică Inspectoratul Județean de Poliție Teleorman.

Pe lângă asta, ofițerul psiholog susține la clase „activități psiho-educaționale adresate elevilor vulnerabili / aflați în situații de risc, astfel încât aceștia să își dezvolte abilitățile de colaborare și să își amplifice competențele de identificare și soluționare a problemelor în vederea diminuării riscului de implicare a acestora în evenimente negative.”

În cei 3 ani de la înființare, Poliția Siguranță Școlară susține că a organizat, în toată țara, acțiuni pentru combaterea absenteismului și abandonului școlar, a consumului de alcool și droguri, a traficului de persoane sau în domeniul rutier. 

La nivelul județului Arad, de exemplu, ofițerii din cadrul direcției au efectuat în perioada menționată 706 activități educative și au pus în aplicare 28 de planuri pentru prevenirea absenteismului/abandonului școlar, prevenirea consumului de alcool și a tutunului. Consumul de droguri nu a primit aceeași atenție: doar 191 de activități de prevenire și combatere a consumului de droguri în 3 ani de activitate.

Lovire și alte violențe

Ofițerii din cadrul Poliției Siguranță Școlară pot desfășura și activități de cercetare și urmărire penală sub supravegherea procurorilor.

De exemplu, din decembrie 2021 și până în prezent, ofițerii din Teleorman au înregistrat peste 90 de fapte penale petrecute în școli sau în apropierea lor, de cele mai multe ori fiind vorba de lovire și alte violențe.

Din solicitările trimise de PressOne, la nivelul întregii țări nu există o ierarhizare a unităților de învățământ preuniversitare în funcție de gradul de risc privind siguranța școlară. Cu toate că asta ar fi trebuit să facă ofițerii din cadrul serviciului înființat în 2020.

„Atribuțiile pe linia unităților de învățământ se dublează, întrucât atât polițiștii de proximitate precum și cei din cadrul Birourilor de prevenire a criminalității din cadrul inspectoratelor județene de poliție desfășoară activități de prevenire și combatere a faptelor antisociale în cadrul instituțiilor de învățământ”, explicau membrii Sindicatului Polițiștilor Europeni în 2020.

La începutul acestui an școlar, mai mulți miniștri au semnat „Planul Național Cadru de Acțiune privind siguranța școlară”. Concret, instituții precum Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației ar urma să lucreze împreună pentru a combate traficul și consumul de drogul în școli și bullying-ul.

„Un element de noutate îl constituie faptul că, la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, se vor constitui grupuri de acțiune, care vor include specialiști ai instituțiilor semnatare pe segmentele de combatere a violenței, bullying-ului și consumului de droguri, dar și cadre didactice și reprezentanți ai asociațiilor de elevi și părinți”, se arată în anunțul publicat pe site-ul Ministerul Educației.

Deschiderea anului școlar 2023 a fost marcat și de discursul președintelui Klaus Iohannis despre consumul de droguri, ținut în fața unor elevi de clasa I și a II-a.

„Un fenomen alarmant”, a numit președintele problema consumului de droguri în rândul tinerilor, motiv pentru care a anunțat că subiectul va fi discutat în ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). PressOne a întrebat administrația prezidențială câți consumatori de droguri sunt, cu aproximație, în România, dar instituția a ales să nu răspundă: e secret de stat. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios