Poliția a cerut să fie anunțată despre cazurile de consum de droguri ajunse la Urgențe de la Untold. De ce un expert critică practica

Norbert Nemeș

Ce vrea Poliția să afle despre cei care ajung la Urgențe după ce au consumat droguri? Întrebarea a apărut după ce BCCO Cluj a cerut unui spital să anunțe dacă primește astfel de pacienți în timpul Untold. Poliția nu a explicat ce informații urmărea să obțină, spitalul spune că datele medicale nu pot fi transmise automat, iar un expert avertizează că simpla teamă de consecințe îi poate face pe oameni să evite ajutorul medical.

Înainte de începerea festivalului Untold (6-9 august), Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Cluj-Napoca a trimis o adresă Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj prin care îi cerea să anunțe Poliția dacă, pe durata festivalului, la Urgențe ajung persoane cu simptome provocate de consumul de droguri sau alte substanțe psihoactive.

Documentul, care a ajuns ulterior în spațiul public, invocă o analiză de risc realizată pentru Untold 2026, fără să explice ce ar trebui să conțină concret informarea făcută de spital: dacă Poliția vrea doar să știe că au existat astfel de cazuri sau dacă ar urma să primească și informații despre pacienți.

Adresa ridică, așadar, o întrebare care îi privește direct pe cei care ar putea avea nevoie de ajutor medical în timpul festivalului: ce se întâmplă cu informațiile despre un pacient care ajunge la spital după ce a consumat droguri și în ce condiții pot ajunge acestea la Poliție?

PressOne a cerut explicații atât Poliției, cât și Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, și a discutat cu Vlad Zaha, expert criminolog în domeniul politicilor publice antidrog și al criminologiei publice, despre efectele pe care asemenea practici le pot avea asupra consumatorilor și asupra deciziei lor de a cere ajutor medical.

Poliția nu explică ce informații urmărea să obțină de la spital

În răspunsul transmis PressOne, IPJ Cluj a pus demersul în contextul mai larg al măsurilor luate de Poliție pe durata Untold. Instituția spune că, în perioada festivalului, polițiștii au desfășurat mai multe acțiuni pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri și au colaborat cu unitățile medicale din Cluj-Napoca.

Acum mai bine de 20 de ani, Portugalia a devenit prima țară din lume care a decriminalizat cu totul consumul de droguri (nu și drogurile), transformând consumul în contravenție și oferind un sistem clar și previzibil de redresare. Rata deceselor din urma consumului este cel puțin la jumătate față de media UE. Foto: Mălina Gîndu

Printre acestea se numără și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, colaborarea având ca scop, potrivit IPJ, „prevenirea și gestionarea eficientă a eventualelor situații cu impact asupra siguranței participanților”.
Poliția mai spune că, în contextul numărului mare de persoane venite la festival, au fost desfășurate „activități pentru identificarea și documentarea activităților ilegale”, dar și pentru a preveni comercializarea substanțelor interzise.

Totuși, răspunsul nu lămurește ce presupunea concret solicitarea adresată spitalului. PressOne a întrebat în baza cărui temei legal a fost făcut demersul, ce informații urmărea Poliția să obțină și ce concluzii ale analizei de risc au dus la transmiterea adresei. Am întrebat și dacă a fost luat în calcul riscul ca oamenii să evite spitalul de teama unor consecințe și cum se împacă demersul cu confidențialitatea dintre pacient și personalul medical.

IPJ Cluj nu a răspuns punctual acestor întrebări.

În ce condiții pot ajunge informațiile despre pacienți la Poliție

Răspunsul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj aduce câteva clarificări, dar nu spune dacă, în cazul concret al Untold, au fost transmise sau nu Poliției informații despre pacienții care au ajuns la Urgențe după consumul de droguri.

Spitalul confirmă că a primit adresa BCCO, dar spune că nu poate face publică întreaga corespondență cu autoritățile și nici circuitul intern al documentelor, pentru că acestea pot conține informații protejate sau care țin de activitatea instituțiilor implicate.

În ceea ce îi privește pe pacienți, spitalul spune că informațiile despre starea lor de sănătate, diagnostic sau tratament sunt confidențiale. Există însă și excepții: datele pot fi comunicate fără acordul pacientului atunci când legea cere expres acest lucru sau, în anumite situații, când pacientul reprezintă un pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.

5 eșecuri și situații incredibile din ultimul Raport DIICOT despre substanțele interzise

Cifrele din ultimul raport al procurorilor anti-mafia (DIICOT) confirmă, din păcate, cât de mare nevoie are România de continuarea analizelor critice în acest domeniu. Statul român se adâncește și mai tare în propria ineficiență - împotriva consumului de droguri, înspre beneficiul marilor traficanți.

Economia de război a Rusiei este o schemă piramidală

Odată ce vom auzi despre cozi la sucursalele bancare, va însemna că sfârșitul războiului este aproape, la fel ca și sfârșitul Federației Ruse.

Spitalul face și o distincție în cazul documentului BCCO: a „raporta” un caz nu înseamnă neapărat a spune Poliției cine este pacientul. O informare de acest fel ar putea conține doar date care nu permit identificarea unei persoane – de exemplu, numărul celor ajunși la spital sau intervalele lor de vârstă.

În anumite situații, Poliția sau o altă autoritate poate cere și informații care permit identificarea unei persoane, de exemplu în cadrul unei anchete penale. Transmiterea unor date de acest tip trebuie să aibă o bază legală și nu înseamnă automat că pacientului îi este făcută o sesizare penală sau un denunț.

În cazul adresei BCCO, spitalul spune că va verifica ce informații îi sunt cerute, dacă Poliția are dreptul să le solicite și dacă există o bază legală pentru transmiterea lor. Simplul fapt că Poliția cere informații nu înseamnă, subliniază instituția, că datele medicale ale pacienților pot fi transmise automat.

Vlad Zaha: „Frica și pedeapsa îi îndepărtează pe oameni de a cere ajutor”

Vlad Zaha, expert criminolog în domeniul politicilor publice antidrog și al criminologiei publice, privește mult mai critic demersul Poliției. Pentru el, documentul ridică două probleme majore, pe care le descrie drept un „atentat”, pe de-o parte, la sănătatea publică și, pe de alta, la drepturile omului.

La Saga Festival 2022, organizat pe Arena Națională, au murit doi tineri din cauza consumului de droguri. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Prima problemă apare chiar în momentul în care o persoană care a consumat droguri trebuie să decidă dacă cere sau nu ajutor. Într-o situație de urgență, spune Zaha, ar trebui să existe cât mai puține motive care să o facă să ezite.

„Frica și pedeapsa îi îndepărtează pe oameni de a cere ajutor, până în punctul în care ei sau cei din jur pot decide să rămână acasă, să nu meargă la spital, ca să nu se aleagă cu un dosar penal sau cu interogări din partea Poliției – «de unde ai luat substanțele?»”.

A doua problemă pe care o ridică Zaha ține de drepturile pacienților. „Dreptul la sănătate este afectat prin aceste proceduri ale Poliției, dar sunt afectate și alte drepturi: dreptul la confidențialitatea relației dintre pacient și medic și dreptul ca datele personale să nu fie împărtășite cu alte instituții fără acordul pacienților”.

Criminologul susține că demersul de la Cluj face parte dintr-un mod mai larg în care Poliția intervine în cazurile de consum de droguri. Unele dintre aceste practici, spune el, pot avea chiar efectul opus celui urmărit. Dă exemplul persoanelor care, atunci când se tem că vor fi prinse cu droguri asupra lor, aleg să le înghită.

„Când oamenii se simt încolțiți, primul instinct poate fi să înghită ce au la ei. Am avut în România cazuri, chiar și în afara zonelor de festival, în care oameni au înghițit substanțele pe care le aveau asupra lor pentru a scăpa de Poliție și, din păcate, au murit”.

Amploarea intervențiilor Poliției în zona drogurilor se vede, potrivit datelor citate de Zaha, și în numărul persoanelor care ajung în contact cu sistemul penal. El spune că, în 2025, peste 6.500 de persoane au fost conduse la sediul Poliției sub suspiciunea încălcării legislației antidrog, dintre care aproximativ 450 erau minori. Peste 1.000 dintre cele 6.500 de persoane ar fi fost arestate preventiv.

Zaha vorbește și despre eficiența acestor intervenții și despre ce reușesc ele, în practică, să schimbe. În opinia lui, numărul mare de persoane vizate și resursele investite în combaterea consumului și traficului nu s-au tradus într-o reducere a consumului sau într-o protecție mai bună a celor care folosesc droguri.
De asemenea, el mai relatează că nici solicitările adresate spitalelor nu sunt o noutate.

„Am auzit astfel de cazuri inclusiv de la spitale de psihiatrie din România sau centre de dezintoxicare, unde medicii pur și simplu au chestionat Poliția – «care este baza legală prin care ne cereți aceste date?» – și apoi n-au mai auzit de la Poliție”.

Tocmai de aceea, concluzionează acesta, medicii ar trebui să se opună transmiterii datelor atunci când nu există o obligație legală clară. „Mi-ar plăcea enorm de mult ca medicii să se solidarizeze împotriva unor astfel de acțiuni ale Poliției, care, inevitabil, înrăutățesc sănătatea publică”.