Melania Gabriela Ciot, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe, este rezerva PSD pentru postul de comisar european Foto RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Plagiatul comisarului european de rezervă, Gabriela Ciot, și al fostului Negociator-șef cu UE, Vasile Pușcaș

Melania-Gabriela Ciot, propunerea de rezervă a PSD pentru postul de comisar european din partea României, a plagiat în proporție covârșitoare un articol științific publicat în anul 2012. 

Prim-autor al textului în cauză este Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef al României cu Uniunea Europeană (UE). 

Pușcaș este, de altfel, coordonatorul doctoratului în Relații Internaționale și Studii Europene pe care Ciot l-a obținut în anul 2012, la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. 

Am contactat-o pe Melania-Gabriela Ciot, pentru a-i solicita să comenteze situația constatată. A închis brusc telefonul, în momentul în care a auzit de ce e căutată, iar ulterior nu a mai răspuns. 

Vasile Pușcaș nu a răspuns la telefon și nici la mesajul trimis prin care îi ceream un punct de vedere. 

Melania-Gabriela Ciot a fost votată de PSD ca variantă de rezervă pentru nominalizarea României pentru funcția de comisar european marți, 1 octombrie. Asta după ce candidatura Rovanei Plumb a fost repinsă definitiv de către comisia JURI din Parlamentul European cu o zi înainte.

Adevărul notează că Ciot ar avea o șansă mai mare de a deveni comisar european decât cealaltă propunere a PSD, Dan Nica, datorită insistenței președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen de a numi o femeie în postul alocat României.

De la pedagogie la studii europene

Dincolo de cariera politică începută în anul 2004, când s-a înscris în Partidul Social Democrat (PSD), Melania-Gabriela Ciot este cadru didactic încă din 1999, an în care intra în învățământul superior pe un post de preparator la Universitatea din Oradea, iar mai apoi ajunge lector și conferențiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. 

Cu studii complete în Sociopsihopedagogie și un doctorat obținut la Gent (Belgia) în Științele Educației, Ciot își abandonează domeniul în care a investit ani de muncă și se orientează brusc spre relațiile internaționale. 

Este momentul în care îl cunoaște pe Vasile Pușcaș, care îi devine în 2009 conducător de doctorat. 

Dacă până în 2009 zona sa de interes științific era concentrată pe reprezentarea în media a persoanelor cu dizabilități, după 2010, printre lucrările publicate încep să apară subiecte de relații internaționale și diplomație. 

În octombrie 2012 obține diploma de doctor în domeniul Relațiile Internaționale și Studii Europene la Facultatea de Studii Europene a UBB, cu o teză cu titlul „Idiosincrazii în procesul decizional al  politicii externe, după Războiul Rece”. 

Din analiza rezumatului tezei de doctorat, disponibil pe internet, reiese că Ciot a analizat acțiunile și prestația publică reflectată în presă a conducătorului ei de doctorat, Vasile Pușcaș, în perioada în care acesta era Negociator-șef al României pentru integrarea în Uniunea Europeană. 

La o jumătate de an după ce obține titlul de doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, Ciot susține un concurs la Facultatea de Studii Europene a UBB pentru un post de conferențiar, pe care îl promovează.

Membrii comisiei de concurs care au validat-o pe Ciot au fost Nicolae Păun, decanul Facultății de Studii Europene, Lucian Leuștean (Universitatea „Cuza” din Iași), Iordan Bărbulescu (SNSPA), George Poede (Universitatea „Cuza” din Iași) și Vasile Pușcaș (UBB). 

Cursurile pe care le-a avut în norma obținută prin concurs au fost Negocieri internaționale, Negocieri europene și Negocieri europene și diplomație

Cariera didactică a lui Ciot continuă să se dezvolte în cadrul UBB. În 2015 obține abilitarea pentru a coordona doctorate în Relațiile Internaționale și Studii Europene, iar doi ani mai târziu, în 2017, preia conducerea Școlii doctorale în Relațiile Internaționale și Studii Europene. 

Care e relevanța unui articol plagiat 

O persoană care ocupă o carieră didactică are o serie de obligații de cercetare, care trebuie transpuse în studii și articole. 

Rezultatele efortului de cercetare științifică sunt prezentate, de regulă, în cadrul unor conferințe științifice, naționale sau internaționale. 

Participările la conferințe, articolele sau cărțile publicate se punctează atunci când o persoană dorește să obțină un grad profesional mai mare – să treacă de pe poziția de lector pe cea de conferențiar sau de la cea de conferențiar pe cea de profesor – sau când dorește să devină conducător de doctorate. 

Dacă un astfel de articol sau studiu este plagiat, atunci munca științifică poate fi pusă sub semnul întrebării. 

Plagiatul

Un articol publicat de Melania-Gabriela Ciot împreună cu Vasile Pușcaș, coordonatorul ei de doctorat, în 2012, anul în care obține titlul de doctor în Relațiile Internaționale și Studii Europene, este plagiat în proporție de 70%. 

2012 este anul în care Ciot își pregătea mutarea la Facultatea de Studii Europene a UBB, lucru care reiese clar din toate acțiunile sale academice raportate în CV. 

Totuși, pentru a deveni conferențiar la Facultatea de Studii Europene nu era suficient doctoratul care era pe cale să fie susținut public, ci îi erau necesare și articole științifice în domeniul relațiilor internaționale. 

Astfel, Ciot îmbină domeniul psihopedagogiei, în care are pregătirea de bază, cu cel al relațiilor internaționale. 

Așa apare articolul științific „Psychological Factors in Foreign Policy Decision-Making (I): Decision-Making Models”, publicat în Studia Universitatis Psychologia-Paedagogia, revistă care aparține UBB.

Articolul este plagiat aproape în totalitate. 

Deși este copiat din mai multe surse, cartea din care plagiază cel mai mult este „Understanding Foreign Policy Decision Making”, semnată de Alex Mintz și Karl DeRouen Jr., apărută în anul 2010 la Cambridge University Press. 

În două locuri din articol, în care sunt plagiate calupuri masive din această carte, este citat Vasile Pușcaș astfel încât să fie lăsată impresia că ideile enunțate au fost emise de fostul Negociator-șef al României cu UE. 

Un alt autor din care Ciot și Pușcaș plagiază masiv este Janice Gross-Stein, mai exact din studiul semnat de aceasta, „Foreign policy decision-making: rational, psychological, and neurological models”, publicat în volumul „Foreign Policy. Theories. Actors. Cases”, coordonat de S. Smith, A. Hadfiled, T. Dunne și publicat în 2008 la Oxford University Press.

Toate dovezile de plagiat descoperite in articolul semnat de Vasile Pușcaș și de Melania-Gabriela Ciot le-am însemnat pe textul articolului, care poate fi citit aici. De asemenea, pe marginea articolului se află însemnări în care se regăsesc toate informațiile despre sursele textelor plagiate.

În ce revistă este publicat plagiatul

Revista Studia Universitatis Babeş-Bolyai a fost înființată în anul 1955, având ca scop publicarea rezultatelor activităţii ştiinţifice ale cadrelor didactice din Universitatea „Babeş-Bolyai”.

Studia Universitatis apare cu un număr de 29 de serii, care acoperă întregul spectru al specializării universitare, corespunzătoare facultăţilor şi catedrelor din universitate, cu apariţii trimestriale, semestriale sau anuale. 

Printre cele 29 de serii se numără și Studia Universitatis Babeş-Bolyai Psychologia-Paedagogia, revistă indexată BDI. 

Psychologia-Paedagogia îi are ca editori pe Adina Glava și Dorothea Ionescu, ambele cu gradul didactic de conferențiar universitar la UBB. 

Revista-mamă, Studia Universitatis, îl are ca redactor-șef pe rectorul UBB, profesorul Ioan Aurel Pop, iar ca redactor coordonator pe profesorul Daniel David, în prezent prorector al Universității, responsabil Cercetare, competitivitate – excelență, publicații științifice. 

Producția științifică a Gabrielei Ciot

CV-ul Melaniei-Gabriela Ciot nu se regăsește nici pe site-ul Universității „Babeș-Bolyai”, nici pe cel al Ministerului de Externe, acolo unde este secretar de stat.  Am solicitat acest CV purtătorului de cuvânt al UBB, dar nu am primit niciun răspuns.

L-am găsit pe site-ul Camerei Deputaților, într-un document emis de Ministerul Afacerilor Externe, unde Ciot este acum secretar de stat. Documentul a fost solictat de către deputatul USR Lucian-Daniel Stanciu Viziteu.

Din acest CV, care include și date referitoare la publicațiile și participările la conferințe, Ciot menționează că este autoarea a 12 lucrări didactice, a 54 de lucrări științifice publicate  în reviste de prestigiu sau autor de volume ale unor conferințe indexate în baze de date (din care 12 în reviste indexate ISI, B+, și volume ale conferințelor indexate ISI sau în baze de date internaționale), a 9 cărți, ca unic autor, a unei cărți pe care a coordonat-o individual, a 3 cărți coordonate în grup și a 17 capitole publicate în volume colective.

Cine este Melania-Gabriela Ciot?

Gabriela Ciot ocupă în prezent funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și este, în același timp, directorul Școlii doctorale Paradigma Europeană de la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, potrivit unui CV-ului citat.

Ciot a absolvit Școala normală „Sabin Drăgoi” din Deva, cu specializarea învățător, în 1995. Din 1999 este licențiată în Sociopsihopedagogie, specializarea Psihopedagogie socială, la UBB, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, la care, mai apoi urmează și un an de studii aprofundate.

Cariera universitară a Melaniei-Gabriela Ciot începe în 1999 la Universitatea Oradea, unde este preparator universitar la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.

Din 2004, se mută la Cluj, la Universitatea Tehnică (UTCN), tot în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, unde obține un post de lector universitar un an mai târziu. În 2012, devine conferențiar, tot la UTCN.

Între 2002 și 2009 este doctorand al Universității din Gent (Belgia), devenind, în 2009, doctor în Științe ale Educației cu lucrarea „Imagini media ale persoanelor cu dizabilitate – o abordare interculturală”.

Cariera Gabrielei Ciot cunoaște o răscruce atunci când îl cunoaște pe profesorul universitar Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu Uniunea Europeană (UE). Pușcaș este cel care îi va coordona un doctorat în Relații Internaționale și Studii Europene, deși specializarea ei este în Psihopedagogie. 

Melania Gabriela Ciot la ședință de Guvern, la Palatul Victoria Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Din acel moment, Gabriela Ciot renunță cu totul la preocupările legate de domeniul ei de specializare și se axează pe Studii Europene. De altfel, alături de Pușcaș, Ciot organizează mai multe conferințe și evenimente, majoritatea găzduite de către UBB. 

După doctoratul obținut în Studii Europene, ea rămâne conferențiar în cadrul facultății și renunță definitiv la postul de la Universitatea Tehnică. 

Între 2014 și 2015 este bursieră a Academiei Române, filiala Cluj-Napoca..

În 2015 își obține abilitarea pentru conducerea de doctorate în domeniul Relații Internaționale și Studii Europene, la Școala doctorală a Facultății de Studii Europene de la UBB, cu o teză al cărei titlu este „On Foreign Policy Analysis and European Policies”.

Doi ani mai târziu, în 2017, devine director interimar, apoi director plin al Școlii doctorale Paradigma Europeană din cadrul Facultății.

A intrat în PSD în 2004, în organizația județeană Bihor, iar din iunie, 2016, este purtător de cuvânt al PSD Cluj.

Ciot este căsătorită, soțul ei fiind manager al unei firme de software. Soții Ciot nu dețin apartamente sau terenuri în proprietate, nici autoturisme. În schimb, Gabriela Ciot declară două conturi în bancă, în valoare de 135.000 de lei.

Gabriela Ciot mai arată că are bijuterii de 20.000 de euro obținute în perioada 2007-2013, în timp ce studia pentru a obține cele două titluri de doctor. În ultima declarație de avere, publicată pe site-ul MAE, precizează că bijuteriile sunt moștenire. 

(La acest articol a contribuit și colega mea, Codruța Simina)

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...