Pietrele din San Pietro

Lucian Muntean

Redactor

În inima Romei, la Vatican, valuri de turiști și de pelerini din toată lumea vin la Bazilica San Pietro. La slujba de duminică, mai ales dacă e oficiată de Papa, întreaga piață se umple de zecile de mii de credincioși și de curioși. Chiar și străzile din jur se blochează.

Dacă vrei să vizitezi bazilica în interior, duminica nu pare cel mai bun moment. Coada formată la intrare e imensă. Dacă nu te descurajează, sigur te va pune la grea încercare. Condiția fizică și răbdarea îți sunt primele testate: statul în picioare cu orele și o sete „în crescendo”.

Oamenii tot mai nerăbdători și plictisiți încep să stea tot mai îngrămădiți până când, în cele din urmă, se împing, își fac loc cu coatele și ajung să se calce pe picioare, fără să-și mai ceară scuze…  Parcă o șoaptă provocatoare îți picură în ureche: „Iubește-ți aproapele!”. Ai impresia că îți sunt testate chiar și principiile creștine.

Mii de persoane așteaptă la rând chiar și câteva ore pentru a vizita Bazilica San Pietro de la Vatican.

Odată trecut de punctele de control, unde ești scanat ca la intrarea în aeroport, te simți ușurat; tocmai ai pășit în reședința oficială a papilor.

Intrările în Bazilica San Pietro, cu portaluri imense, sunt primele care te impresionează.

În forma sa actuală, bazilica a fost finalizată în vremea Papei Urban al VIII-lea, în 1626. Lucrările de construcție au durat 120 de ani. În toată această perioadă, au domnit aproximativ 20 de papi. Cei mai buni arhitecți, ingineri, meșteri, pictori și sculptori ai Renașterii au participat la construcția uriașei biserici. Printre aceștia se numără Michelangelo sau Bernini.

Vizitatorii se dispersează în toată bazilica. Uluiți de măreția arhitecturii care-i întâmpină, toți sunt cu privirile ațintite în sus. Statui, fresce, mozaicuri, picturi și basoreliefuri compun bogata colecție de opere de artă cu care este decorat interiorul.

Oriunde privești, poți admira lucrări de artă deosebite. Multe dintre ele sunt doar încadrate în vizorul aparatelor foto sau pe ecranele smartphone-urilor și cu un click sunt stocate pentru a fi văzute apoi, în liniște, acasă.

Probabil cea mai cunoscută este Pietà, ansamblul statuar care o reprezintă pe Fecioara Maria ținând în brațe trupul fiului Iisus, după crucificare. Sculptura creată de Michelangelo Buonarroti între anii 1498 și 1499 este una dintre capodoperele Renașterii.

Ce faci în weekendul 6-8 decembrie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Târguri de Crăciun în București, cel mai mare glob de zăpadă în Cluj-Napoca, festival alternativ de Crăciun în Timișoara și seară de stand-up în Iași. Tu ce faci în weekend (după ce mergi la vot)?

Din suflet, cu (mare) drag. Duioșia la români.

În aceste vremi tulburi pentru țară, așa cum au fost mai mereu în istorie, cu foarte puține excepții, trăim paradoxal o suspectă epidemie de bunătate și bună învoire. Pe conaționalii noștri i-a apucat un soi de tandrețe generalizată, de halviță înmuiată la soare, deși suntem mai divizați ca niciodată. Ai zice că suntem o nație compusă exclusiv din inimi frumoase de poeți, contaminați de patos și sensibilitate, cu accente simbolist-pășuniste.

Coada formată aici de cei care vor să pozeze statuia se mută treptat la o altă sculptură faimoasă, cea a Sfântului Petru. Cei mai mulți vizitatori țin să-i atingă piciorul drept, în timp ce își pun o dorință. Astfel, de la milioanele de atingeri, timp de secole, bronzul s-a șlefuit atât de mult, încât nu se mai disting detaliile degetelor.

Oboseala acumulată la coada de la intrare este uitată, iar picioarele care se călcau în îngrămădeală pășesc pe adevărate comori, care rar sunt băgate în seamă.

Pardoseala este decorată din loc în loc cu embleme care reprezintă câte un papă. Acestea sunt încadrate de forme geometrice elaborate, compuse din pietre șlefuite și perfect îmbinate. Este remarcabil cum aceste detalii de pe jos sunt într-o strânsă armonie geometrică și cromatică cu arhitectura cupolelor sau a pereților bazilicii.

O galerie foto cu o alternanță de imagini ce sugerează asemănarea cupolelor cu pardoseala:

Materialele de construcție sunt de cea mai bună calitate și au fost aduse din Europa sau din nordul Africii. Au fost folosite inclusiv blocuri de calcar sau de marmură provenite din Colosseum.

Pardoseala ornamentală din interiorul bazilicii este compusă din plăci de calcar cristalin și de marmură policromă. Din punct de vedere geologic, acestea sunt roci metamorfice, formate din calcar, care au fost supuse unor presiuni și temperaturi foarte mari în timpul procesului de încrețire a scoarței.

Culorile diverse pe care le au se datorează impurităților conținute: nuanțele de roșu și de gălbui provin de la compușii cu fier, cele maro, de la mangan, iar cenușiul indică prezența grafitului.

Prelucrarea blocurilor de marmură a fost făcută exclusiv manual de meșterii pietrari. Uneori, plăcile tăiate au fost asamblate îngemănat. Simetria desenului conferă un aspect grafic deosebit. Complexitatea și gradul mare de prelucrare fac din această pardoseală o operă de artă în sine.

O galerie foto cu plăci de marmură decorative:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€