Péter Magyar, liderul opoziției din Ungaria: „Atât românii, cât și maghiarii au susținut adevărata suveranitate română și au respins instigarea la ură și dezbinarea”

Bianca Felseghi

Senior Editor

Péter Magyar, liderul partidului de opoziție din Ungaria Tisza a traversat sâmbătă dimineața granița cu România pe la vama Borș, împreună cu un grup de susținători care l-au însoțit în ultimele 11 zile pe parcursul drumului făcut pe jos de la Budapesta până la Oradea. Inițiativa „Egymillió lépés” (Un milion de pași, n.red) a început în 14 mai 2025. 

Magyar a purtat steagul național al Ungariei și a adus, simbolic, în spate o căpiță făcută din mesaje adunate de pe drum de la comunitățile pe care le-a traversat. În Cetatea Oradea, Magyar a vorbit pentru câteva sute de maghiari adunați să vadă caravana lui electorală. Ultimele sondaje de opinie din țara vecină plasează partidul Tisza înaintea partidului Fidesz al lui Viktor Orbán pentru viitoarele alegeri generale programate în primăvara lui 2026. 

De la un microfon plasat lângă soclul statuii regelui Ladislau, Magyar a salutat alegerile prezidențiale din România, într-un discurs în care a punctat valorile comune ale maghiarilor și românilor. „Ne bucurăm că duminică maghiarii din Transilvania și românii au respins împreună ura și au spus că nu vor să cânte după partitura lui Orbán sau a unei puteri și mai mari”.

Candidatul Tisza s-a adresat românilor cărora le-a cerut „să nu îi vadă pe maghiari și pe Ungaria ca pe niște dușmani, ci ca pe o oportunitate”. „Odată cu lărgirea spațiului Schengen, și granițele fizice au dispărut, iar de acum înainte nu mai trebuie să ne temem să ne apropiem unii de alții și să ne adresăm cu înțelegere. Distrugerea, instigarea la ură și săparea de văi în stil orbánist au apus; a început numărătoarea inversă finală!”

Liderul opoziţiei din Ungaria Peter Magyar a trecut graniţa în România, la Borș dupa 11 zile si 300 km parcursi. Foto: Raul Ștef (c)

Magyar a făcut un adevărat tur de forță sâmbătă la Oradea, după ce a parcurs la pas drumul de la graniță până la locul mitingului din Cetate. Coloana de oameni care l-au urmat a crescut în permanență și a existat și un grup de protestatari care au încercat să bruieze pe parcurs strigând numele rivalului său politic Viktor Orbán și apelativul „Bruxelles Peti” (Péter Omul Bruxelles-ului, n.red) - o trimitere la propaganda anti-UE din Ungaria. 

La Oradea, Péter Magyar a acceptat un scurt dialog cu PressOne, în care a vorbit despre relațiile Tisza cu UDMR-ul, în condițiile în care partidul maghiarilor din România a fost unul din vasalii regionali ai guvernului Orbán, precum și despre politica regională de securitate a acestuia. 

La începutul lunii mai, Magyar a făcut publică o înregistrare audio din 2023 în care ministrul Apărării din Ungaria Kristóf Szalay-Bobrovniczky afirma decizia guvernului maghiar de a se rupe de mentalitatea „de pace” și de a intra în „faza zero a drumului spre război” prin construirea unei armate maghiare „cu adevărat eficiente, pregătită de luptă”.

Protestatari la mitingul lui Péter Magyar din Oradea. Foto: Raul Ștef (c)

PressOne: Încă din luna martie a acestui an ați primit o serie de mesaje cu amenințări la viață de la un influencer din Ținutul Secuiesc, care v-a acuzat de trădarea maghiarilor din Transilvania. Însă, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, județele cu majoritate maghiară au votat covârșitor pentru Nicușor Dan, sfidând apelul inițial al lui Viktor Orbán de a susține blocul suveranist. Cum interpretați această schimbare?

Péter Magyar: Nu trebuie să ne preocupăm de trolli. Faptul că cineva postează un videoclip pe Tik-Tok și spune tot felul de prostii și face amenințări – aceștia sunt doar niște fanfaroni.

Oricum, eu cred că secuii, și în general maghiarii și românii din Transilvania – maghiarii cu siguranță – nu votează așa cum le spune Viktor Orbán, asta a fost foarte clar, dar cu siguranță nu votează nici așa cum spune Péter Magyar. 

Și Péter Magyar nici nu a vrut să spună asta, nici Tisza. Noi credem că compatrioții noștri maghiari din Transilvania sau din Partium știu foarte bine care sunt interesele lor, care sunt interesele României, care sunt interesele Transilvaniei și, în consecință, au transmis un mesaj destul de clar atât conducerii române, cât și celei maghiare. Dar pot spune că mă bucur de acest lucru și am spus-o și în discursul meu, că în Transilvania atât românii, cât și maghiarii au susținut aproape în unanimitate adevărata suveranitate română, adevăratele, cum să spun, valori europene și au respins instigarea la ură și dezbinarea.

Acest lucru este, evident, de salutat din toate părțile și, dacă am înțeles bine, și prim-ministrul maghiar a felicitat acest lucru în felul lui, deși într-o manieră mai discretă.

Mesajul Iuliei Navalnaia în Parlamentul European: „Dacă vreți cu adevărat să-l învingeți pe Putin trebuie să nu mai fiți plictisitori.” Corespondență de la Strasbourg

„El era opusul a tot ce era plictisitor”, spune Iulia Navalnaia în fața Europei, la Parlamentul European. La Strasbourg, văduva opozantului tiraniei de la Kremlin le-a cerut europenilor, printr-un discurs ținut miercuri tocmai asta: să nu mai fie plictisitori sau previzibili, dacă vor să-l învingă pe Putin. 

Investigație PressOne în Congo, la compania militară privată condusă de Horațiu Potra. Sute de „romeos”, recrutați de Potra din Armata Română, Forțele Speciale și Jandarmerie 

La sfârșitul lunii august 2024, am mers în Congo, la Goma, unde am stat 3 zile cu militari români și congolezi. Printre ei era și Horațiu Potra șeful uneia din cele două companii private militare care acționează acolo. Potrivit informațiilor obținute de PressOne, Potra și primii români au ajuns în Goma în urmă cu doi ani. 

PressOne: Aveți vreun canal de comunicare cu UDMR, care până acum a refuzat să colaboreze cu dv fiind considerat un picior de pod al guvernului Orbán în zonă?

P.M: Ne salutăm reciproc în liftul din Strasbourg (Péter Magyar este europarlamentar, iar partidul Tisza face parte din grupul parlamentar PPE, la fel ca UDMR, n.red). Atât. Dar, așa cum am spus, și ceea ce este important, suntem deschiși. Și cred că este în interesul fundamental și datoria tuturor forțelor politice maghiare și a reprezentanților politici maghiari legitimi din România, dar și din orice altă parte, să coopereze în chestiuni fundamentale în interesul maghiarilor din afara granițelor. 

Așadar, aștept, și acum, în timpul călătoriei, nu am avut timp și energie să scriu o scrisoare deschisă – sau nu deschisă – lui Hunor Kelemen, președintele UDMR, dar o voi face. Aș dori să-l invit pe domnul președinte să ne așezăm și să discutăm aceste chestiuni importante. (În timpul conferinței de presă, Magyar a spus despre UDMR că ar fi spionul Fidesz în cadrul grupului Popularilor Europeni - PPE, de unde s-a retras în 2021, n.red).

Coloană de participanți la marșul de 300 de km inițiat de partidul Tisza de la Budapesta în România la Oradea. Foto: Raul Ștef

PressOne: Cum se împacă veto-ul Ungariei asupra planului de apărare al UE (Readiness 2030) cu anunțul ministrului Apărării despre nevoia de a construi o armată maghiară cu adevărat pregătită de luptă — și cum veți combate această contradicție evidentă pentru a împiedica Ungaria să alunece într-un conflict regional?

P.M.: Guvernul maghiar se caracterizează la toate nivelurile prin discursul dublu, este suficient să vorbim despre faptul că în Ungaria ei spun că nu vor vota sancțiunile, că resping sancțiunile împotriva Rusiei, iar apoi le votează la Bruxelles.

Anterior, Viktor Orbán a desemnat ca prioritate aspectele legate de politica de apărare și a fost un susținător absolut al acestei idei atunci când președintele Emmanuel Macron a ridicat pentru prima dată această posibilitate, apoi și Comisia Europeană, iar acum, din motive de politică internă, își exercită dreptul de veto. Dar asta nu este o noutate. 

Uneori, la Bruxelles, îl trimit pe prim-ministrul maghiar să bea o cafea, alteori îl roagă să reintre în sală, alteori îl conving să voteze totuși. Este tipicul discurs dublu, prim-ministrului nu îi pasă de interesul național al Ungariei sau al Uniunii, ci acționează în funcție de interesele politice actuale. 

Tisza poate spune doar că noi credem în sinceritate și profesionalism și că, dacă vom fi puși în fața unei astfel de decizii, vom analiza dacă propunerea respectivă, propunerea Uniunii sau a altei organizații internaționale, corespunde intereselor Ungariei, fie că este vorba de provocările în materie de politică de apărare, fie că este vorba de interesele Ungariei în contextul situației geopolitice. Atât putem face, evident că sunt multe „dacă”: dacă ajungem acolo și dacă vor fi astfel de propuneri, atunci asta putem face.

Liderul opoziţiei din Ungaria Péter Magyar la finalul marșului de 300 de km, Oradea, 24 mai 2025. Foto: Raul Ștef (c)

PressOne: Având în vedere sensibilitățile istorice din regiune, cum ați echilibra interesele naționale cu promovarea unor relații pozitive cu România și asigurarea bunăstării minorităților maghiare de aici?

P.M.: Am încercat să transmit acest mesaj în discursul meu și sper că va fi tradus în limba română, nu cu Google Translate, ci de un traducător profesionist.

Cred că este timpul să depășim traumele, toate națiunile au traume în Europa Centrală, dar putem merge mai departe doar dacă ne respectăm reciproc. La asta am îndemnat și societatea majoritară română, să respecte și să aprecieze maghiarii și să nu-i considere niciodată dușmani, iar majoritatea română să nu permită să se repete lucruri ca cele întâmplate la Târgu Mureș în 1990, nici măcar la scară mai mică.

Mă bucur că acum, la alegerile prezidențiale, majoritatea română a respins acest lucru. Cred că putem înainta împreună, Uniunea Europeană ajută mult, am văzut că a reușit să împace națiuni precum germanii și francezii, deși nici acolo tensiunile nu erau mai mici. Noi credem în sinceritate, credem în bunăvoință și sper că ceea ce vom primi va fi ceea ce dăm. (a folosit o expresie în maghiară, tradus mot-a-mot ar veni: „Cum saluți, așa vei fi salutat”, n.red)

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€