Peste 20 de ani de haos. Statul român le-a promis tinerilor pământ pentru case, dar nu știe câte terenuri are și nici câte cereri există

Alina Zibrițchi

Din 2003, în România există o lege prin care tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani pot primi, gratuit, teren pentru a-și construi o casă.

Promisiunea este generoasă: în funcție de localitate, aceștia pot primi teren cu suprafețe între 150 și 1.000 mp.

La aproape un sfert de secol de la adoptarea legii, nimeni nu știe concret câte cereri au fost soluționate și câte loturi de pământ au și fost atribuite. 

De exemplu, în orașe precum Brașov, Craiova și Oradea sunt, în total, 120 de cereri care așteaptă să fie soluționate. Motivul? Nu există teren disponibil, spun autoritățile locale la solicitarea PressOne. 

În Constanța, sunt persoane care așteaptă de mai bine de 13 ani să primească pământ pentru casă, timp în care primăria le-ar fi cerut șpagă pentru atribuirea terenului.

Cum s-a ajuns aici? Cu toate că primăriile sunt obligate anual să trimită către autoritatea centrală rapoarte cu stadiul aplicării legii, acest lucru nu s-a întâmplat, iar la nivel central „nu există o astfel de situație”, reiese dintr-un răspuns oficial trimis PressOne.

În lipsa unei centralizări, atribuirea terenurilor rămâne exclusiv la latitudinea autorităților locale care pot chiar impune „criterii suplimentare” față de cele din lege, cum este, de exemplu, cazul în Timișoara, unde prioritate au tinerii care s-au căsătorit.

Tineri care îmbătrânesc pe lista de așteptare

Denisa și Alexandru* s-au căsătorit în 2016, iar un an mai târziu au trimis prima cerere către consiliul local din Cluj-Napoca. Atunci tinerilor li s-a spus că ar putea primi pământul peste doi-trei ani, în funcție de disponibilitate. 

Patru ani mai târziu, cei doi au mai trimis o cerere. La fel ca prima, a rămas nesoluționată. 

În cel mai recent răspuns pe care l-au primit de la autoritățile locale, Denisa era informată că „nu există terenuri disponibile”, iar în momentul în care vor fi schimbări „va fi notificată”. Încă așteaptă. 

PressOne a întrebat autoritățile locale din Cluj-Napoca câte cereri în baza Legii 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală a soluționat în ultimii 10 ani. Astfel, conform răspunsului primit, rezultă că din 437 cereri primite într-un deceniu, au fost atribuite doar șapte terenuri. Asta înseamnă 1,6% din total. 

Mai mult, pe lista de așteptare a orașului Cluj-Napoca continuă să existe alte 253 cereri. 

13 ani pe lista de așteptare și posibile abuzuri 

Exclusiv. Regii din Sinaia: spații comune în blocurile lui Beniamin Gonț, vândute ca apartamente de lux. Nou tun imobiliar în stațiunea de munte unde primarul e acuzat că și-a cumpărat castel cu banii din mită

În Sinaia, stațiune turistică regală, au fost autorizate construcții de blocuri de locuințe care încalcă toate regulile urbanistice, o afacere care le aduce milioane de euro celor implicați. Proprietarul acestor imobile este afaceristul Beniamin Gonț, un apropiat al primarului Vlad Oprea, cercetat deja de DNA într-un amplu dosar de corupție, în care e acuzat, printre altele, de luare de mită, trafic de influență sau abuz în serviciu.

Anchetă: Omul de afaceri Beniamin Gonț construiește încă 2 blocuri de lux la Sinaia, lângă pădure și vinde mai multe locuințe decât îl lasă legea. Legături cu firme abonate la bani publici

Omul de afaceri Beniamin Gonț vinde apartamente de lux la Sinaia, în trei imobile pe care le-a construit prin încălcarea normelor urbanistice și cu complicitatea autorităților locale. 18 apartamente sunt vândute sub umbrela MRS Residence, deși legea îi permite dezvoltatorului să construiască cel mult 12 locuințe. PressOne publică informații și documente care arată inclusiv cum MRS Residence și Beniamin Gonț știu de faptul că ocolesc legea. 

Lidia* locuiește în comuna Lumina, Constanța, iar prima cerere pentru atribuirea unui teren a depus-o în 2012. Solicitarea i-a fost refuzată pentru că „nu există locuri de casă care să fie atribuite în baza legii 15/2003”. De atunci, femeia a trimis solicitări repetate în fiecare dintre următorii ani.

În 2025, la 13 ani de la prima cerere, Lidia încă se află pe lista de așteptare și așteaptă să fie „informată” despre când primăria va avea pământ disponibil.

Conform datelor obținute de PressOne, la Constanța, în ultimii zece ani au fost depuse 217 solicitări, însă niciuna nu a fost rezolvată.

Niciun minister nu știe ce fac autoritățile locale, care ar fi trebuit, de mai bine de 20 de ani, să trimită date cu privire la aplicarea legii 

Inițial, de aplicarea legii se ocupa actualul Minister al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Astfel, PressOne a solicitat de la minister date cu privire la numărul de cereri soluționate, respinse și în așteptare din ultimii zece ani, precum și suprafața terenurilor disponibile în prezent. 

În răspunsul primit de redacție, autoritatea pasează responsabilitatea către Ministerul Afacerilor Interne. 

În contextul în care primarii trebuiau să comunice în fiecare an, până-n luna septembrie, prin intermediul prefectului, stadiul procesului de aplicare al dispozițiilor Legii nr.15/2003, PressOne a revenit cu o solicitare privind același informații și către MAI. 

Răspunsul ministerului? Nu există o astfel de centralizare. 

„La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competenţelor legale ce îi revin (...) nu a fost întocmită o astfel de situație”, reiese din răspunsul transmis redacției.

Cu alte cuvinte, timp de 22 de ani, obligația de raportare a existat doar pe hârtie, dar nimeni nu a centralizat și nimeni nu a verificat cum se aplică Legea 15/2003 la nivelul primăriilor locale. 

Credit pentru apartament, după ani în care cererea de atribuire a terenului a stat la sertar 

În lipsa unei evidențe centrale, atribuirea terenurilor rămâne exclusiv la latitudinea autorităților locale, iar bilanțul este descurajator. În multe orașe legea nu poate fi aplicată deloc, din lipsă de teren. 

Ioana locuiește în Bacău, iar după ani de zile în care nu a primit niciun răspuns la cerere sa de atribuire a unui lot de pământ pentru a-și construi o casă, tânăra și-a luat un apartament cu ajutorul unui credit: „Am obosit să plătim chirie”.  

În orașe precum Brașov, Craiova și Oradea, există, în total, peste 120 de cereri care așteaptă să fie soluționate în ultimii 10 ani, reiese dintr-un răspuns primit de PressOne. Motivul? „Nu mai avem teren disponibil”, susțin autoritățile locale într-un răspuns transmis redacției. 

La București, Primăria Sectorului 2 a soluționat 29 de cereri, însă suprafețele atribuite au depășit limitele legale. De exemplu, dacă, potrivit legii, dimensiunea maximă a terenului care poate fi atribuit în sectoarele Bucureștiului este de 300 mp, în unele cazuri Primăria a atribuit parcele de pământ de peste 450 mp, reiese din răspunsul oferit PressOne. Din cele 29 de cereri soluționate în ultimii 10 ani, nouă conțin depășiri ale limitelor legale. Asta înseamnă mai bine de 30% din totalul lor.

Există și excepții. La Baia Mare, primăria are disponibil un teren de 22.092 m², suficient pentru circa 75 de beneficiari.

PressOne a solicitat informațiile și de la primăria din Iași, însă până la momentul publicării acestui articol nu am primit niciun răspuns.

Atac cibernetic care a compromis informațiile privind implementarea legii 

La Timișoara, baza de date privind atribuirea terenurilor ar fi fost afectată de un atac cibernetic în vara anului 2024, conform răspunsului oferit PressOne. 

Totuși, conform informațiilor primite de la autoritățile locale, din 2006 și până în 2020, la Timișoara ar fi fost atribuite, în total, 211 parcele de teren. Mai mult, conform aceluiași răspuns, în prezent „pe raza municipiului Timișoara nu au fost identificate terenuri disponibile în vederea atribuirii lor în baza Legii nr. 15/2003”. 

Potrivit presei locale, în vara anului 2017, după încheierea unui concurs de dosare, pe listele cu beneficiari apăreau mai mulți funcționari ai Primăriei Timișoara, membri ai Partidului Național Liberal (PNL) din care făcea parte primarul de atunci al Timișoarei, Nicolae Robu, și rude ai acestora.

Cum ar trebui să funcționeze legea

Potrivit Legii nr. 15/2003, tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani pot solicita teren pentru construirea unei locuințe doar în localitatea în care sunt domiciliați. Dimensiunea terenului oscilează între:

Beneficiarii sunt obligați ca, în decurs de un an de la data primirii pământului, să facă fundația casei. Asta în timp ce perioada de așteptare pentru obținerea terenului este imposibil de estimat. Nicio primărie nu a putut preciza un termen mediu, iar exemplele arată un timp mediu de peste șapte ani.

În plus, terenul atribuit nu devine proprietatea deplină a beneficiarului, ci rămâne în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, fiind cedat doar pe durata existenței locuinței. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€