Persoanele cu dizabilități cer revenirea la scutirea de la plata impozitelor: „Deficitul bugetar este rezolvat prin mutarea presiunii către indivizi, inclusiv cei vulnerabili”

Oana Moisil

Românii cu dizabilități îi cer premierului Ilie Bolojan reintroducerea scutirii de la plata impozitelor. În contextul în care indemnizațiile lunare sunt oricum mici, măsura riscă să-i facă și mai vulnerabili în fața cheltuielilor zilnice. 

Fiecare leu în minus contează 

„Nu cerem privilegii, ci drepturi”. Asta au spus, într-o conferință din 10 februarie, reprezentanții mai multor asociații pentru persoane cu dizabilități, în contextul măsurilor de austeritate care-i vizează pe cei ale căror vieți erau oricum sub semnul austerității. Este vorba de 950.000 de români care trăiesc cu diferite grade de dizabilitate și cărora Guvernul României le cere, din acest an, să plătească taxe pentru locuință, teren și mașini. 

„Bună ziua, am o problemă foarte mare și nu știu unde să mă adresez”, este începutul unui mesaj primit de Daniela Bololoi, președinta Asociației Help Autism. Mesajul continuă: „Sunt asistentul personal al lui Luca și îl îngrijesc singură de la vârsta de trei ani. O am și pe mama în întreținere, cu o pensie minimă și cu probleme de sănătate. Salariul meu este de 2.700 de lei, iar factura la energie este enormă. Aș dori să vă întreb dacă pot obține un ajutor din partea asociației, întrucât există un risc iminent de debranșare”.

E vorba de o factură de 1.263 de lei. Mesajul citit de Daniela Bololoi, în conferința de presă organizată pe 10 februarie, vorbește în numele a mii de oameni pentru care fiecare leu în minus este o lovitură.

„Nu solicităm privilegii, cerem demnitate”, a mai spus președinta Asociației Help Autism. 

O informație eronată, necorectată 

Potrivit premierului Ilie Bolojan, bugetul țării ar urma să crească prin anularea facilităților fiscale oferite până acum celor peste 950.000 de persoane cu dizabilitate din România și care până acum erau scutite de la plata impozitelor pe casă, mașină și teren. 

În realitate, cifra pe care se bazează prim-ministrul ar fi falsă, susține Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR). Asta pentru că „în acest număr intră și persoane instituționalizate – adulți și copii, persoane cu dizabilități care locuiesc cu părinții lor, persoane care nu au proprietăți”, a explicat aceasta pentru PressOne. 

Daniela Tontsch susține și că a transmis de mai multe ori premierului că datele reale nu sunt cele vehiculate, însă cu toate astea nu s-a produs nicio modificare. 

Șerban Pavelescu, despre cimitirele sovietice din România: „Istoria și soarta acestor monumente este legată de felul în care regimul politic comunist a înțeles să rescrie istoria”

În România sunt 180 de monumente dedicate Armatei Roșii amplasate în 145 de localități. O convenție internațională ne obligă să le protejăm, însă scopul ridicării lor nu a fost comemorativ. Ci propagandistic.

Edilul din Sinaia, cercetat penal de DNA, e apărat în instanță de aceeași casă de avocatură cu care lucrează și Primăria. Accesul PressOne la documente, blocat de o „taxă de căutare”

Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, cercetat penal de DNA pentru multiple fapte de corupție, este apărat în instanță de aceeași firmă de avocatură cu care Primăria Sinaia are încheiate mai multe contracte juridice, pe bani publici.

Care este suma pe care executivul speră să o obțină prin impozitarea românilor cu dizabilități? PressOne a contactat Ministerul Finanțelor și a cerut date cu privire la economia pe care o va face la buget această măsură fiscală, însă nu am primit niciun răspuns până la momentul publicării acestui articol. 

„Egalitate de șanse, nu egalitate în a plăti toți taxe”

Într-o declarație făcută la DIGI FM, premierul Ilie Bolojan spunea că așa „este corect față de toți cetățenii României care contribuie cu taxe, ca toți să contribuie acolo unde beneficiază de servicii”.

Ce nu a spus Ilie Bolojan, dar o spun multe voci din societatea civilă, este că viața unui om cu dizabilități este de  multe ori chiar mai costisitoare decât a celorlalți. Iar asistentul personal, tehnologia asistivă sau medicamentele reprezintă, de multe ori, un lux.

„Trebuie să vorbim despre egalitate de șanse, nu de egalitate în a plăti toți taxe. Să aibă toți șansa să nu trăiască de pe o zi pe alta. Și vreau să menționez un exemplu foarte concret. O pereche de ochelari pentru o persoană cu deficiențe de vedere costă 5.000 de lei. Cine își permite să-i cumpere?”, a spus într-o conferință de presă Oana Mocanu, președinta filialei din Iași a Asociației Nevăzătorilor din România.

Indemnizațiile pe care le primesc persoanele încadrate într-un grad de dizabilitate diferă în funcție de gravitate. Acestora li se adaugă un ajutor complementar, însă sumele „nu corespund realității”, susține președintele Asociației Naționale a Surzilor din România. 

Sumele sunt calculate în funcție de Indicatorul Social de Referință (ISR), care este folosit ca bază de calcul pentru o serie de beneficii și indemnizații. A fost conceput pentru a se ajusta anual în funcție de rata medie a inflației, însă de doi ani a rămas același: 660 de lei. 

Astfel se ajunge în situația în care cineva încadrat, în baza unui certificat de handicap, în grad mediu, să primească un sprijin financiar din partea statului de aproximativ 80 de lei pe lună. O persoană care suferă de pierderea parțială a vederii sau auzului poate fi încadrată într-un grad mediu de handicap. 

Persoanele care sunt încadrate în grad de handicap ușor nu beneficiază nici de indemnizație, nici de buget complementar, ci doar de anumite facilități medicale. Sursa: CNDR

„Dacă tot nu ne dai nimic, dă-ne pace!”

Ioana Laura Florescu a fost diagnosticată în 2009 cu scleroză multiplă, pe când avea doar 30 de ani. A fost încadrată atunci în grad de handicap accentuat. Dar într-o zi, „după mulți ani cu gradul 2, am fost picată în gradul 3, adică mediu. Fără nicio explicație, fără nimic. E o boală care nu se vindecă, nu trece. Din contră, e din ce în ce mai rău”. După multe încercări, problema i-a fost rezolvată, dar frustrarea a rămas. 

Ioana nu are proprietăți, nici mașină, dar e furioasă că tot de la persoanele vulnerabile încearcă Guvernul să facă economii.

„Până la urmă, nimeni nu vrea să fie bolnav, nu? Și nimeni nu vrea să trăiască cu 1.200 de lei pe lună fără drept de muncă (n.r: 1.200 de lei este pensia ei de boală). De exemplu, unde să mă duc la muncă când eu patru zile pe săptămână stau în pat? Eu am schimbat patru tratamente care m-au distrus total în ultimul an. Și psihologic, și fizic”, povestește Ioana.

În lipsa unui răspuns oficial la nemulțumirile lor, reprezentanții celor aproape un milion de români încadrați în diferite grade de dizabilitate au inițiat o petiție prin care cer revenirea la scutirea de la plata impozitelor, dar și venituri decente. 

Printre alte măsuri de austeritate contestate de societatea civilă se regăsea și măsura introducerea plății CASS pentru femeile aflate în concediu de maternitate. Din februarie, s-a revenit la scutirea de acest impozit. Rămâne însă contribuția la CASS a pensionarilor care primesc peste 3.000 de lei pe lună.

Alte măsuri criticate de cetățeni, asociații sau sindicate sunt cele din educație, unde norma didactică a crescut, la fel ca numărul de elevi dintr-o clasă, în timp ce plata pentru ora predată a scăzut. De asemenea, au fost desființate peste 14.000 de posturi didactice. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€