Perle din plagiatele doctorilor Tobă şi Pandele

Iulia Marin

Redactor

PressOne a intrat în posesia rapoartelor întocmite de comisia tehnică a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) care a analizat teza de doctorat a fostului ministru Petre Tobă și pe cea a primarului Florentin Pandele. Cele două rapoarte includ și perlele identificate de membrii acestui for.

În urma analizei celor două teze, comisia tehnică din cadrul CNATDCU a propus vineri, 7 octombrie, retragerea ambelor titluri de doctor.

Tobă și Pandele și-au obținut aceste titluri la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București.

Vă prezentăm câteva dintre uimitoarele nereguli descoperite de comisie în lucrările de doctorat ale celor două persoane publice.

Cazul Tobă: texte copiate „chiar când conțin fraze fără sens”

Raportul elaborat în cazul tezei lui Petre Tobă arată, printre altele, că fostul ministru de Interne ar fi copiat în teza sa un întreg subcapitol dintr-o altă teză, mai multe pasaje care uneori nu au sens, dar și o anexă.

Comisia a descoperit că unele dintre pasajele absurde din teza lui Tobă (predată în 2010) sunt identice cu cele din teza lui Ionel Tucmuruz (predată în 2009). Ambele lucrări de doctorat au fost susținute sub coordonarea generalului Anghel Andreescu, fost şef al Jandarmeriei Române.

„Identitatea textelor se constată chiar și atunci când acestea sunt ininteligibile și conțin fraze fără sens. Iată un exemplu de la p. 83 din teza dlui Tobă (p. 20 din teza dlui Tucmuruz): 

Observația pe care au făcut-o teoreticienii și practicienii domeniului de securitate ne previne asupra pericolelor reprezentate de orice imperiu pentru «starea naturală a lumii», stare ce în mod generic se opune oricărei forme de dominație și lipsire de libertate. Pentru Europa de sud-est comunismul a fost o formă modernă a «robiei egiptene». În acest context, libertatea față de amenințare din definiția lui Buzan, dar în interpretarea noastră, nu este decât libertatea grupurilor, adică a popoarelor, care este, într-adevăr, libertate naturală.”

În raport, membrii comisiei arată că, în cadrul tezei, Petre Tobă a copiat inclusiv o anexă. Astfel, anexa nr. 7 din teza lui Petre Tobă, aflată la pagina 445, este aceeași cu anexa nr. 11 a tezei lui Teodor Sorin Ilie, predată de acesta cu un an înainte ca fostul ministru de Interne să își susțină lucrarea.

Comisia tehnică reclamă și modul de alcătuire a bibliografiei, indicând citările de tipul „Apud Stiglitz Joseph” – care denotă faptul că autorul nu era familiar nici cu numele autorului respectiv şi nu cunoştea nici sensul expresiei apud –, cât și alte erori de redactare.

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Cursurile de investiții care îți promit că te fac milionar printr-o formulă magică. Cum operează firmele de „pariuri la bursă”, ale căror proprietari se filmează în avioane de lux pentru Tik Tok

O firmă care își face agresiv reclamă pe internet spune că are în buzunar o „metodă revoluționară” de a juca la bursă. Pentru a ajunge la acest secret, trebuie însă să plătești 10.500 de euro pentru un „program de mentorat.”

În bibliografia tezei sale, Petre Tobă i-a inclus pe Joseph Stiglitz și pe Barry Buzan la litera A. După Apud.

Cităm din raport:

„Tot astfel, de exemplu, Bidu Ioan și Bidu I. apar ca doi autori distincți, cu aceeași carte; (…) Ion Suceavă apare la litera «I», dar și la litera «S». Autori renumiți, precum Zbigniew Brzezinski, apar cu nume diferite, precum Brezinschi, Z sau Brzezinski Zbigniew, la pagina 413”.

Bibliografia de la final nu menționează, în schimb, lucrări din care s-a preluat „masiv”, precum teza lui Teodor Sorin Ilie – se arată în raportul citat.

În finalul documentului, comisia tehnică include un punct de vedere privind Cedarea calității de autor, cu referire la afirmația lui Ionel Tucmuruz, care s-a declarat „de acord” cu preluarea, de către Tobă, a unor pasaje din teza sa de doctorat.

„Membrii Comisiei consideră că aceste susțineri formulate de dl. I. Tucmuruz și de domnii Baloi și Corciu sunt de o gravitate deosebită: odată acceptate, ele ar permite generalizarea unor situații pe care membrii Comisiei le consideră fraudă intelectuală explicită și masivă.” 

În ce privește procedura de citare a documentelor publice, Comisia arată că „aceste documente publice sunt protejate de dreptul de autor, în sensul că pot fi reproduse fără acordul autorității care le-a emis, dar nu în acela că nu trebuie indicată proveniența textului reprodus.” 

Și conchide:

„Dacă am admite aceste susțineri, ar trebui să admitem consecința absurdă că viitoare teze de doctorat sau alte «producții științifice» ar putea să constea în mare parte în reproducerea, fără ghilimele și fără indicarea acestui fapt, a Constituției României ori a Codului Penal”.

Cazul Pandele: „Elimină chiar ghilimelele autoarei”

Raportul comisiei tehnice a CNATDCU privitor la teza de doctorat elaborată de Florentin Pandele, primar al orașului Voluntari, confirmă faptul că autorul nu utilizează deloc ghilimele în corpul lucrării.

„În teza dlui Pandele, ghilimelele nu sunt niciodată folosite pentru a indica faptul că un text este citat. Nu am găsit în toată teza nicio situație în care autorul să fi utilizat un text între ghilimele pentru a-și întemeia vreo susținere.”

Potrivit documentului, acolo unde Florentin Pandele a preluat texte din „Enciclopedia Uniunii Europene”, „contribuția domnului Pandele față de textul din «Enciclopedie» se manifestă prin înlocuirea semnului de punctuație «.» (punctul, care încheie propoziția), cu o virgulă, unind cele două propoziții într-o frază mai lungă.”

Mai departe, Florentin Pandele a preluat la pagina 27 o notă de subsol din cartea cercetătoarei Roxana Munteanu, şi nu numai că a preluat-o, dar a eliminat ghilimelele autoarei, care le folosise „pentru a arăta că o anumită formulare nu îi aparține”.

În plus, autorul face afirmații despre perioada 2007-2009 la timpul viitor, deși teza a fost susținută la jumătatea anului 2008.

„Fondurile pe care le va primi România pentru agricultură în perioada 2007-2009 se ridică la aproximativ 4,7 mld Euro, orientate spre dezvoltare rurală și plăți directe.”

Membrii forului au verificat teza şi cu softul Turnitin, recunoscut prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3485/2016 în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările științifice.

Potrivit raportului, softul anti-plagiat „a oferit un indice de similaritate de 44% din texte online, fiind excluse din acest indice textele preluate din «Enciclopedia UE», aflată doar în format print”.

Și în cazul lui Pandele, comisia a adăugat un punct de vedere, de această dată referitor la particularitățile domeniului Știinţe militare. 

Membrii comisiei spun, limpede, că teza lui Pandele nu se înscrie în acest domeniu.

„În cazul particular «România și noile provocări generate de integrarea europeană», elaborată de dl Costel Florentin Pandele, este evident vorba de o temă care se încadrează în domeniul științei politice și care ar fi trebuit elaborată conform standardelor din această știință. (…) Este inacceptabil ca sub umbrela domeniului de studii «Științe militare» să se propună teze care vizează o tematică din cadrul altor științe sociale, dar care nu țin cont de teoriile și metodele din acestea și nu îndeplinesc exigențele unei lucrări științifice acceptabile în acestea.”

Specialiştii care au analizat lucrarea de doctorat a lui Florentin Pandele lămuresc şi problema Strategiei de Securitate Naţională, despre care comisia tehnică anterioară pretinsese că nu face obiectul Legii 8/1996 a drepturilor de autor.

„Considerăm că o asemenea interpretare deformează adevărul”, se arată în raportul actual, „deoarece conținutul SSN aparține Președintelui României, conform Legii CSAT nr. 415 din 27 iunie 2002”.

În concluzie, comisia subliniază că, și în ceea ce privește preluarea de fragmente din Strategia de Securitate Națională, Costel Florentin Pandele a comis „în mod clar un act de plagiat”. 

Două comisii, două interpretări diferite

Atât rapoartele primei comisii a CNATDCU care a analizat teza lui Petre Tobă şi cea a lui Florentin Pandele, cât și rapoartele actualei comisii arată că pasajele reclamate ca fiind copiate sunt, într-adevăr, preluate din alte surse, fără respectarea normelor academice.

Diferită este însă interpretarea dată de cele două comisii: prima remarca similitudini între lucrările analizate și materialele din care autorii lor preluaseră pasaje întregi, justificând copierea acelor fragmente prin diverse motive.

În cazul lui Petre Tobă, de pildă, comisia anterioară susținuse că, odată ce Ionel Tucmuruz și-a dat acordul pentru ca teza să îi fie folosită, pasajele problematice nu ar fi plagiate.

În cazul lui Florentin Pandele, comisia anterioară susținuse că paragrafele referitoare la Uniunea Europeană și cele preluate din Strategia de Securitate Națională nu ar fi protejate de Legea drepturilor de autor.

Cele două rapoarte ale actualei comisii tehnice sunt votate electronic de membrii CNATDCU până marți, 11 octombrie, la ora 24.

Decizia finală privind retragerea sau menținerea titlului de doctor în ştiinţe în cazurile Tobă şi Pandele aparține Ministerului Educației.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€