Patriarhul Daniel controlează componența Comisiei de Teologie a CNATDCU

Emilia Şercan

Senior Editor

Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a introdus un filtru propriu în procedura de selecție a Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) - instituția care soluționează sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat și care are drept principală atribuție apărarea integrității academice. 

Înainte de a-și depune candidaturile - pentru care trebuie să îndeplinească un set de criterii impuse de Ministerul Educației, indiferent de disciplină - universitarii din facultățile de teologie ortodoxă trebuie să obțină binecuvântarea Patriarhului Daniel.

Iar înainte de a ajunge să obțină acordul direct al Patriarhului Daniel, profesorii de teologie ortodoxă au obligația să primească și binecuvântarea chiriarhului locului, adică a episcopului care conduce episcopia pe raza căreia se află facultatea de teologie unde activează respectivul cadru didactic. 

Hotărârea prin care acordul Patriarhului Daniel devine obligatoriu pentru profesorii de teologie ortodoxă la selecția viitoarei Comisii de Teologie a CNATDCU aparține Sinodului Bisericii Ortodoxe Române (BOR) și a fost adoptată în noiembrie 2016.  

Decizia Sinodului BOR, însă, încalcă prevederile care reglementează învățământul, dar și cercetarea științifică, condiționând în mod unilateral dreptul universitarilor care predau teologie ortodoxă de a candida în aceleași condiții cu profesorii altor culte religioase sau din alte specializări academice. 

În plus, decizia transcende inclusiv prevederile care reglementează procedura de selecție a viitorilor membri ai CNATDCU, stabilită de Ministerul Educației și anunțată pe 16 martie printr-un comunicat de presă. 

Mai mulți profesori de teologie ortodoxă care și-au dorit să candideze pentru a deveni membri CNATDCU nu au primit fie aprobarea episcopului, fie pe cea a Patriarhului Daniel, motiv pentru care, în final, nu s-au înscris la procedura de selecție, susțin surse din mediul universitar.

Alți profesori au renunțat să mai ceară binecuvântarea superiorilor ierarhici când au aflat despre obligativitatea acesteia. 

Aceștia denunță decizia Sinodului BOR, pe care o consideră o formă de control contrară normelor academice și folosesc cuvinte precum „cenzură”, „măsuri exagerate” sau „sistem autoritar” pentru a descrie controlul exercitat de conducerea Bisericii nu numai asupra învățământului universitar teologic ortodox, ci și asupra dreptului cadrelor didactice de a face parte din alte organisme academice. 

Pentru documentarea acestui articol am vorbit, in extenso, cu 5 profesori de teologie ortodoxă. 

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Toți, fără excepție, au cerut păstrarea anonimatului, solicitând inclusiv să nu se facă referire la facultatea în care predau pentru a nu fi identificați și sancționați pentru îndrăzneala de a fi vorbit cu presa, lucru care ar putea fi considerat o nesupunere față de ierarhia bisericească. 

„A fost o surpriză să aflăm despre hotărârea Sinodului”

Pe 18 martie 2020, la ora 13:51, în căsuțele de e-mail ale decanilor și coordonatorilor celor 15 facultăți, departamente și catedre de teologie ortodoxă din țară intra, simultan, un mesaj trimis de Patriarhia Română. 

Subiectul e-mail-ului era unul simplu: „CNATDCU (2020 – 2024)”. 

Cu doar două zile înainte, Ministerul Educației anunța lansarea procedurii pentru selecția membrilor viitorului CNATDCU, care urmează să devină operațional începând cu 10 iunie 2020.

Mesajul Patriarhiei - trimis „din încredințarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române” - are scopul de a-i înștiința pe șefii învățământului universitar de teologie ortodoxă despre o decizie a Sinodului BOR necunoscută până la acel moment. 

,,Pentru înscrierea în comisia Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, candidații au obligativitatea să dețină binecuvântarea Chiriarhului și acordul Patriarhului României”, se spune în mesajul Patriarhiei. 

Pentru a obține binecuvântarea, universitarii din facultățile de teologie ortodoxă care vor să devină membri CNATDCU sunt obligați să-și motiveze și argumenteze intenția de a participa la procesul de selecție

Astfel, un conferențiar sau un profesor de teologie ortodoxă care îndeplinește criteriile cerute de legislație și dorește să facă parte din Comisia de Teologie a CNATDCU - în care sunt incluși și reprezentanți ai altor culte - nu poate aplica direct pe platforma Brain Map, prin completarea unei aplicații individuale, la fel cum face orice alt profesor sau conferențiar universitar.

Un conferențiar sau un profesor de teologie ortodoxă este obligat, mai întâi, să obțină acceptul episcopului de la episcopia pe raza căreia se află facultatea, departamentul sau catedra de teologie unde acesta predă, iar mai apoi acordul direct al Patriarhului Daniel.

„A fost o surpriză să aflăm despre această hotărâre a Sinodului, nu știa nimeni de ea”, ne-a declarat un profesor de la o facultate de teologie ortodoxă.

Această prevedere a fost luată de Sinodului BOR prin Hotărârea nr. 9.922 din data de 2 noiembrie 2016.

Indicația nu s-a aplicat la constituirea CNATDCU din 2016, susține o sursă din mediul universitar teologic. 

„Când s-a constituit CNATDCU din 2016, Patriarhia nu a fost pe fază”, susține aceeași sursă, care mai explică și că decizia prin care se cere binecuvântarea episcopului și aprobarea Patriarhului a fost luată în prima ședință a Sinodului BOR de după stabilirea componenței CNATDCU din 2016. 

Sinodul BOR are, de regulă, două ședințe într-un an, una în februarie și una în noiembrie. 

Binecuvântarea BOR: setul de cerințe

Prin același e-mail, decanii și coordonatorii erau înștiințați și în legătură cu procedurile de care să țină cont profesorii interesați să participe la procedura de selecție a CNATDCU. 

Astfel, cadrele didactice care întrunesc condițiile pentru a deveni membre în Comisia de Teologie a CNATDCU au fost obligate să trimită la Patriarhie, până în data de 10 aprilie 2020, mai multe documente, în format electronic: 

Argumentația BOR: „dubla coordonare”

Solicitat să explice de ce candidatura unui cadru didactic pentru CNATDCU - un organism al statului român, menit să funcționeze autonom față de universități și să sancționeze fraudele academice - este condiționată de binecuvântarea episcopului și a Patriarhului, Biroul de Presă al Patriarhiei Române a spus că facultățile de teologie ortodoxă funcționează sub o dublă coordonare: a Ministerului Educației și a Patriarhiei Română, „iar dublă coordonare înseamnă și dublă responsabilitate a acestor două instituții”. 

În același răspuns se mai precizează că potrivit Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul României reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relațiile cu instituțiile publice centrale. 

„Având în vedere faptul că CNATDCU este o instituție publică centrală, cu reprezentare la nivel național, este evidentă necesitatea obținerii binecuvântării Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române pentru profesorii de teologie ortodoxă, deoarece și Biserica Ortodoxă Română are responsabilitatea de a forma cadre didactice integre și competențe pentru facultățile ei de teologie”.

Protocolul încheiat în 2014 face referire la învățământul teologic ortodox și prevede obligativitatea binecuvântării pentru ocuparea unui post didactic. În protocol nu este menționată nicăieri obligativitatea binecuvântării pentru instituții publice centrale ale statului român.

Întrebat dacă BOR a cerut Ministerului Educației un punct de vedere înainte ca Sinodul BOR să ia decizia de a cere profesorilor binecuvântarea pentru a putea face parte din CNATDCU, Biroul de Presă al Patriarhiei Române susține că decizia are bază legală. 

„Hotărârea nr. 9.922/2 noiembrie 2016 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este o punere în aplicare a legislației în vigoare în România privind învățământul (Legea nr.1/2011), libertatea religioasă și regimul general al cultelor (Legea nr. 489/2006), a Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române și regulamentelor sale de aplicare, precum și a Protocolului cu privire la predarea disciplinei religie – cultul ortodox în învățământul preuniversitar și la organizarea învățământului teologic ortodox preuniversitar și universitar, încheiat între Ministerul Educației Naționale, Patriarhia Română  și Secretariatul de Stat pentru Culte”.

În fapt, niciuna dintre legile, normele și documentele invocate în răspunsul Patriarhiei Române nu prevede dreptul BOR de a controla, prin binecuvântări, dreptul profesorilor-teologi de a candida la selecția noului CNATDCU.

„Decizia Sinodului BOR depășește limita de reglementare și adaugă, practic, la lege”

Decizia Sinodului BOR prin care a fost introdusă obligația ca profesorii de teologie ortodoxă să obțină binecuvântarea episcopului și aprobarea Patriarhului Daniel pentru a face parte din CNATDCU încalcă legislația laică, dar și legislația care reglementează învățământul teologic ortodox din România. 

Învățământul teologic ortodox are dublă subordonare, atât față de Ministerul Educației, cât și față de BOR, decizia fiind luată în baza unui protocol semnat în 1991 între Ministerul Educației, Secretariatul de Stat pentru Culte și Biserica Ortodoxă Română. 

Un alt protocol a fost încheiat între cele trei părți în 2014, documentul fiind semnat de patru persoane: de ministrul Educației Remus Pricopie, de ministrul delegat pentru Cercetare Mihnea Costoiu, de Patriarhul Daniel și de secretarul de stat pentru Culte Victor Opaschi. 

Prin acest nou document sunt reglementate o serie de prevederi referitoare la învățământul teologic ortodox. 

Totuși, niciun articol din acest protocol nu face referire la obligația binecuvântării pentru a putea face parte din CNATDCU. 

Două sunt articolele din acest protocol care fac referire la activitatea didactică a profesorilor universitari de teologie ortodoxă. 

„Ocuparea unui post didactic în cadrul unei facultăți sau departament de teologie ortodoxă se face cu avizul scris (binecuvântarea) al chiriarhului”, se precizează la articolul 14.

Articolul 15 specifică faptul că și candidații la o funcție de conducere (decan sau prodecan) au nevoie de aprobarea episcopului, iar refuzul trebuie „temeinic motivat și să aibă avizul Sinodului Mitropolitan”.

De altfel, în chiar preambului Protocolului se precizează că Patriarhia Română „coordonează învățământul teologic preuniversitar și universitar în ceea ce privește normele doctrinare (dogmatice), canonice, liturgice și morale pentru o formare academică și spirituală calitativă a celor ce doresc să devină slujitori și misionari ai Bisericii în societate”. 

Or, etica academică și integritatea academică nu intră în sfera de reglementare a Bisericii, aceste două concepte fiind reglementate de instituțiile statului. 

Mai mult, o serie de juriști pe care i-am consultat susțin că prin decizia Sinodului se încalcă legislația existentă. 

„Decizia Sinodului BOR depășește limita de reglementare și adaugă, practic, la lege”, susține unul dintre aceștia. 

Făcând o paralelă cu alte domenii, adăugarea la lege prin protocoale încheiate între Serviciul Român de Informații și Parchetul General a fost una dintre temele care au zguduit profund sistemul de justiție în ultimii ani. 

În cazul de față, Biserica Ortodoxă Română creează - printr-o decizie proprie, luată în Sinodul BOR - o normă juridică prin care filtrează, prin criterii netransparente pentru public, accesul universitarilor care predau teologie ortodoxă în CNATDCU, un organism care funcționează autonom, independent de orice protocol de dublă subordonare încheiat între Ministerul Educației și alte instituții. 

Mai mult: CNATDCU funcționează pe baza unor principii clare, reglementate legal, ca braț al integrității învățământului universitar românesc. 

Unul dintre aceste principii este libertatea academică - care este îngrădită, în cazul cadrelor didactice care predau teologie ortodoxă, printr-o decizie a Sinodului BOR luată fără acceptul scris al Ministerului, singurul în măsură să reglementeze filtrele de acces în CNATDCU. 

Învățământul universitar teologic ortodox nu este singurul care are dublă subordonare. Și învățământul militar este în aceeași situație, însă profesorii care predau la Academia SRI, la Academia de Poliție sau la Universitatea Națională de Apărare "Carol I" nu au nevoie, după caz, de avizul directorului SRI, al ministrului de Interne sau al ministrului Apărării pentru a intra în procesul de selecție a noului CNATDCU.

Reglementarea unei „situații ulterioare”

Romeo Moșoiu, consilier la cabinetul secretarului de stat pentru învățământul superior Gigel Paraschiv, este reprezentantul statului român pe probleme legate de învățământul teologic ortodox. 

Teolog ortodox la bază, Moșoiu nu vede nicio problemă în faptul că o decizie a unei instituții din afara Ministerului Educației interferează, impunând filtre suplimentare, cu un proces de selecție clar reglementat de ministerul al cărui angajat este. 

„Nu s-au încălcat prevederile legale tocmai în condițiile în care ea (decizia Sinodului - n.r.) a venit să reglementeze situația asta ulterioară, care nu era reglementată”.

Cu alte cuvinte, Moșoiu vede drept acceptabilă introducerea în procesul de selecție a viitorului CNATDCU a unui criteriu care nu e prevăzut în lege. 

În plus, Protocolul din 2014 reglementează explicit faptul că „dubla subordonare” a instituțiilor de învățământ superior teologic ortodox presupune obligativitatea obținerii binecuvântării din partea BOR doar pentru accesul la cariera didactică, nu și pentru apartenența la alte organisme academice ale statului.

Moșoiu a admis, în final, faptul că protocolul încheiat în 2014 între Ministerul Educației și Biserica Ortodoxă Română nu prevede nicăieri obligativitatea obținerii binecuvântarii Patriarhului BOR pentru candidatura la CNATDCU. 

„Sinodul, ținând cont de anumite situații punctuale care s-au întâmplat de-a lungul timpului, a luat această decizie de a reglementa și partea de CNATDCU. E adevărat că în protocol nu a existat prevăzut acel aviz pentru CNATDCU”.

În concluzie: Sinodul BOR are dreptul, potrivit judecății funcționarului public Romeo Moșoiu, de a reglementa prin decizie proprie „situații ulterioare” care „nu erau reglementate” prin protocolul inter-instituțional - și de a impune, astfel, criterii suplimentare care exced lista de criterii anunțată public de Ministerul Educației.

Frica de a vorbi: „Poate va veni vremea când o vom putea face”

Selecția membrilor din comisiile de specialitate ale CNATDCU este un proces deschis și transparent, organizat de Ministerul Educației. 

Ministerul stabilește o comisie de selecție, care la rândul ei va alege profesorii care vor face parte din comisiile de specialitate. Despre mizele și bătăliile purtate în derularea acestui proces am relatat pe larg într-un alt text, care poate fi citit aici: nu doar Biserica Ortodoxă Română, ci și universitățile laice care girează titluri de doctor au încercat să filtreze depunerea candidaturilor pentru viitorul CNATDCU cerându-le profesorilor lor să obțină, înainte de a aplica pentru selecția organizată de minister, un „aviz” din partea consiliului de administrație al instituției. 

Monica Anisie, ministrul Educației, a reconfirmat public faptul că nu există alte criterii de înscriere a candidaturii pentru CNATDCU decât cele anunțate de minister; deci că „avizele” instituționale sunt irelevante.

Cu toate acestea, înainte ca profesorii de teologie care doresc să facă parte din viitorul CNATDCU să ajungă să fie selectați de Ministerul Educației, Biserica Ortodoxă Română își urmează decizia de a face propria pre-selecție - așa a stabilit prin decizia din 2 noiembrie 2016 a Sinodului BOR. 

Mai mulți preoți-profesori - care au dorit să-și păstreze anonimatul de frica repercusiunilor - denunță ingerința BOR în selecția academică, dar și controlul asupra întregului sistem universitar teologic exercitat prin obligația primirii binecuvântării de la superiorii ierarhici. 

„Eu simt altfel libertatea de a gândi, de a vorbi. Hristos este cel care ne-a eliberat, cel care ne-a dat duhul libertății, să vorbim, să nu ne fie frică, dar mie îmi este frică”, spune un profesor care a cerut să-i fie protejată identitatea.

„Poate va veni vremea când o vom putea face [să vorbim fără frică]”, a continuat acesta. 

Un alt profesor explică, pentru PressOne, reținerea de a vorbi deschis: „Mi-aș dori să putem vorbi deschis, însă recunosc că e puțină lașitate din partea noastră, pentru că atunci când unui preot i se spune «Pleci!», [atunci acesta] pleacă din tot sistemul. Suntem strâns legați în corzi”.  

Chiar și studenții care doresc să urmeze o facultate de teologie au nevoie de avizul scris al episcopului, potrivit protocolului încheiat în 2014 între minister și BOR.

Revolta preoților-profesori: „Acum ai nevoie de binecuvântare pentru orice mișcare”

Solicitarea binecuvântării a devenit, în timp, o practică atât de extinsă în mediul academic teologic ortodox, încât a devenit obligatorie pentru orice avansare către o nouă poziție academică sau administrativă.  

„Problema este că au extins binecuvântarea atât de mult, încât acum se cere și dacă vrei să treci de pe funcția de asistent pe cea de lector, de pe cea de lector pe conferențiar, de pe cea de  conferențiar la profesor sau dacă vrei să obții abilitarea pentru a conduce doctorate”, susține unul dintre profesorii universitari cu care am stat de vorbă.

Sursele consultate mai explică faptul că prin aceste avize cerute de la șefii bisericii se poate bloca, oricând, ascensiunea în cariera didactică.

„Din moment ce ești bun ca asistent și ai intrat în sistemul de învățământ, de ce să-ți închidă prin această binecuvântare calea spre posturile academice?”, se întreabă retoric unul dintre universitarii cu care am discutat. 

„Mesajul subliminal care ne este transmis este «să știi că de noi depinzi»”, continuă aceasta.

Dincolo de prevederile existente în protocolul din 2014, binecuvântarea este cerută cadrelor didactice din facultățile și departamentele de teologie ortodoxă și pentru alte poziții de reprezentare academică.

„Nu sunt împotriva binecuvântării, pentru că, ca preot, e normal să ai o relație cu episcopul tău, dar acum ai nevoie de binecuvântare pentru orice mișcare, dacă vrei să fii membru în consiliul departamentului, membru în consiliul facultății, membru în senatul universității.

Mi se pare normal să ai binecuvântarea la intrarea în sistem, iar dacă nu mai corespunzi moral sau doctrinar, îți retrag binecuvântarea, dar e prea mult să cerem binecuvântare pentru a face orice pas.

Nu înțeleg de ce cariera noastră și munca noastră academică trebuie să fie împiedicată prin aceste binecuvântări”, explică un alt profesor.

Universitarii cu care am discutat denunță necesitatea de a obține binecuvântarea episcopului și a Patriarhului Daniel pentru a face parte inclusiv din organismele Ministerului Educației. 

„Dacă cineva e bun de profesor universitar, de ce nu e bun să reprezinte învățământul teologic în anumite structuri ministeriale? Dacă a intrat în sistemul de învățământ, de ce îi ceri aprobare și pentru CNATDCU, și pentru ARACIS?”, spune un profesor referindu-se la Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, o instituție a statului român fără legătură cu „dubla subordonare” a învățământului teologic ortodox. 

Sursele din învățământul teologic ortodox au explicat că în acest moment nu poți evolua în sistemul educațional dacă nu obții aprobarea directă a Patriarhiei, iar binecuvântarea este folosită exagerat, pentru fiecare treaptă de avansare și pentru orice activitate din sistemul educațional.

„Mi se pare normal ca preotul să fie sub ascultarea bisericii, e logic lucrul ăsta, dar ea este  citită și aplicată în chei mult prea restrictive. Asta nu e potrivit.

Noi am spus lucrul acesta pe ici, pe colo, dar e un sistem prea... nu i-aș zice opresiv, dar i-aș zice autoritar. Începând de la episcopi, până sus de tot”, spune un alt profesor.

Alte surse susțin că există facultăți de teologie unde chiar și studenților care au dorit să facă parte din consiliile facultăților li s-a cerut obținerea binecuvântării.  

Cum e afectată libertatea academică

Liviu Andreescu, profesor universitar la Facultatea de Administrație și afaceri din cadrul Universității din București, a studiat atât libertatea academică, cât și învățământul teologic ortodox după 1989 - și este, în prezent, membru al Comisiei de Sociologie, ştiinţe politice şi administrative din CNATDCU.

Este autor al lucrării „Libertatea academică între teorie și politicile universitare”, apărută în 2010 la Editura Institutul European, dar și al articolului științific „Double or Nothing: Academic Theology and Post-Communist Religious Policy”, apărut în anul 2010 în Journal of Church and State de pe platforma Oxford Academic. 

Profesorul Liviu Andreescu consideră că rădăcina controlului bisericii asupra învățământului teologic ortodox pornește de la dubla subordonare a facultăților de teologie, față de biserică și față de universitate. 

Acest lucru pleacă de la includerea în cadrul universităților a institutelor teologice care activau înainte de 1989 și transformarea lor în facultăți.

În 1991, institutele teologice au devenit facultăți și au fost incluse în sistemul universitar de stat “sub autoritatea comună a Patriarhiei Române și a Ministerului Învățământului și Științei”

În măsura în care există o problemă de libertate academică, respectiv de control al Bisericii asupra facultăților de teologie, ea a existat de la început, iar lucrurile nu ar fi putut evolua în altă direcție, consideră Andreescu. 

„Lucrurile nici nu se vor schimba dacă nu va exista o mișcare din interiorul facultăților de teologie ortodoxă împotriva acestui tip de ingerință și nici nu văd cum ar putea exista o astfel de mișcare, tăcută, desigur, atâta vreme cât teologii sunt în marea lor majoritate preoți, deci depind direct de controlul ierarhic al superiorilor din BOR, iar acest control în biserica ortodoxă este foarte puternic”. 

„Sigur că e o ingerință, sigur că ea nu ar trebui admisă într-o universitate publică, sigur că e o încălcare a libertății academice în măsura în care doar competențele profesionale ar trebui să conteze în astfel de cazuri”. 

Andreescu mai spune că libertatea arătată de profesorii de teologie ortodoxă care au făcut parte din CNATDCU și ARACIS - „organizații pluraliste și prietenoase față de tinerii universitari, cu un palmares de cercetare mai bogat, care nu sunt intrați în structurile universitare ermetice” - ar putea fi motivul pentru care BOR a simțit nevoia de a controla aceste comisii. 

Cum stau lucrurile la catolici: „Arhiepiscopia nu se amestecă în treburile facultății”

În cazul celorlalte culte religioase care au reprezentanți în Comisia de Teologie a CNATDCU, acordul pe linie bisericească ierarhică nu este necesar.

În cazul profesorilor de teologie catolică, de exemplu, nu există vreo prevedere prin care să li se solicite binecuvântarea Arhiepiscopiei Romano-catolice.

Wilhelm Dancă, decanul Facultății de Teologie Catolică din cadrul Universității din București, susține că profesorii de teologie romano-catolică nu au nevoie de aprobarea Arhiepiscopiei Romano-catolice deoarece propunerile sunt făcute de facultățile care au școli doctorale de teologie catolică.

„Arhiepiscopia nu se amestecă în treburile facultății, funcționează principiul subsidiarității, i se dă decanului toată puterea să selecteze, să propună, bineînțeles, împreună cu consiliul școlii doctorale. Dar nu e nevoie de o aprobare din partea Arhiepiscopiei, este suficientă propunerea decanului după ce se consultă cu cei avizați.

Procedura pentru CNATDCU are un caracter neutru, pentru că nu vorbește despre nevoia de a obține aprobarea consiliului facultății, a consiliului școlii doctorale sau a consiliului de administrație al universității. Sunt propuneri care se fac, dar nu sunt literă de lege și de aceea se poate înscrie oricine”.

 19 teze respinse pentru plagiat și calitate slabă

Comisia de Teologie a CNATDCU nu este formată numai din profesori de teologie ortodoxă, ci reunește și profesori de teologie catolică, reformată și baptistă.

Mai exact, componența a fost formată din 13 ortodocși, 3 romano-catolici, 2 reformați, 2 baptiști și un greco-catolic. 

Miza comisiei care urmează să fie selectată pentru mandatul 2020-2024 este integritatea academică în a doctoratelor din domeniul teologic: în ultimul său mandat de funcționare, între 2016 și 2020, Comisia de Teologie a CNATDCU a respins, în total, 19 teze de doctorat.

În 12 cazuri, nu s-a mai ajuns la acordarea titlului de doctor pentru că tezele au fost respinse imediat după susținerea publică, motivul respingerii fiind plagiatul în proporții considerabile.

„Plagiatele au fost sesizate după susținerea publică, care a implicat un test de similitudini, știindu-se, în plus, că tezele vor fi accesibile membrilor comisiei în format electronic. 

Vă dați seama care a fost situația înainte de 2016, când membrilor CNATDCU li se aducea un teanc de teze listate, asupra cărora aveau câteva minute să decidă...”, se întreabă retoric un profesor de teologie, care a cerut protecția identității.

Alte teze de doctorat de la Comisia de Teologie au fost respinse din pricina nivelului inacceptabil din punct de vedere calitativ sau pentru lipsa metodologiei de cercetare, a lipsei conținutului științific. 

Cea mai mare problemă din perspectiva nerespectării standardelor de etică academică este la Școala doctorală de Teologie Ortodoxă de la Universitatea Ovidius din Constanța - care funcționează sub autoritatea eclezială a lui Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului și membru în Sinodul BOR - indică datele publice referitoare la activitatea Comisiei de Teologie a CNATDCU.

În acest moment, Teodosie - care este și coordonator de doctorate la Școala doctorală de Teologie Ortodoxă de la Universitatea Ovidius din Constanța - are în coordonarea sa 20 de doctoranzi, deși Legea educației permite un număr de doar 12 doctoranzi coordonați simultan de același profesor.

Din 19 teze respinse de Comisia de Teologie Ortodoxă, 12 provin de la Constanța, alte 3 sunt de la București (Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă), 2 de la Iași (Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă), 2 Cluj (1 Școala Doctorală de Teologie Reformată, 1 Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă), 1 Sibiu (Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă) și 1 Alba Iulia (Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă).

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, are o activitate susținută în domeniul academic, coordonând în prezent 20 de doctorate, cu mult peste limita impusă de lege. În mandatul 2016-2020, 63% dintre tezele respinse de comisia de specialitate a CNATDCU au fost acordate de Universitatea din Constanța. FOTO: GEORGE CĂLIN / INQUAM PHOTOS

Un alt profesor explică de ce importantă componența viitoare Comisii de Teologie a CNATDCU:

„De vreme ce fiecare teză este alocată unui număr de trei membri ai comisiei, un membru onest și interesat poate detecta și documenta plagiatul sau nivelul scăzut al tezei, dar la un vot de 2:1 teza va trece. 

Între 2016-2020 situația a fost uneori la limită, dar în final decizia a fost corectă, deoarece un număr de teze invalidate au fost respinse cu un vot de 2:1 pentru respingere, însă a existat 1 vot pentru validare. 

Dacă în noul mandat vor fi eliminați colegii care au «creat probleme», vă dați seama că rezultatul va fi invers”, punctează profesorul motivele pentru care este importantă o selecție transparentă și fără intruziuni din partea conducerii Bisericii Ortodoxe Române.

Comisia a analizat și două sesizări de plagiat în cazul cărora decizia a fost de retragere definitivă a titlului.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€