Parlamentul European, făcut complice al "statului paralel": "Ce-aţi făcut când zeci de oameni au fost arestaţi abuziv?"

Raluca Pancu

Redactor

Dezbaterea intitulată „Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România” − desfăşurată miercuri, 7 februarie, în sala de plen a clădirii Parlamentului European din Strasbourg − a fost marcată de vehemenţa unor eurodeputaţi români și de absența premierului Viorica Dăncilă, care fusese invitată să susţină poziţia oficială a guvernului de la Bucureşti.

Unii eurodeputaţi români, printre care Norica Nicolai şi Maria Grapini, au rămas corigenţi la capitolul „diplomaţie parlamentară”. Președintele de ședință s-a văzut nevoit să taie microfonul în repetate rânduri, când pe fundal se auzeau strigăte sau aplauze.

Una dintre intervenţiile semnificative i-a aparţinut portughezei Ana Gomes, membră în grupul Socialiştilor și Democraților (din care fac parte şi europarlamentarii aleşi pe listele PSD). Ea s-a întrebat cum e posibil ca Liviu Dragnea să rămână într-o funcţie înaltă.

„Comisia consideră în continuare că legile justiţiei pot fi modificate astfel încât să fie bune”

Dezbaterea de miercuri a început, contrar ordinii prevăzute în program, cu o solicitare a liderului eurodeputaţilor români din cadrul grupului Socialiștilor, Dan Nica (PSD). El a cerut ca ministrului Justiției, Tudorel Toader, aflat la etajul 1 al sălii, să i se acorde dreptul de a răspunde la întrebările adresate.

În replică, eurodeputata olandeză Sophia in’t Veld, membră în grupul ALDE, i-a amintit lui Nica faptul că procedura Parlamentului European prevede ca la dezbatere să participe premierul țării a cărei situație este luată în discuție.

„Am trimis o invitație premierului care, din motive independente, nu a putut să fie aici, și nu cred că ar trebui să schimbăm ad-hoc nici regulile, nici tradiția”, a spus Sophia in ‘t Veld.

A urmat la microfon Monika Panayotova, din partea președinției bulgare a Consiliului UE.

Ea a afirmat că este important ca autorităţile române să pună accent pe consolidarea sistemului instituţional şi să ofere un răspuns îngrijorărilor exprimate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Captură foto din timpul transmisiei live.

Dezbaterea a continuat într-o notă mai pesimistă, cu intervenţia comisarului european pentru Justiţie, Věra Jourová, care a adresat o întrebare Guvernului de la București: procesul de modificare a legilor justiţiei „ține cont de interesul legitim al independenței justiției?”.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Tot ea a răspuns: „Din păcate, vedem în continuare că sunt criticate sistemul judiciar, deciziile luate, dar și normele de integritate, ceea ce nu ne dă încredere în procesul în curs”.

„GRECO (organismul anticorupţie al Consiliului Europei − n.r.) a decis să lanseze o anchetă proprie şi va publica un raport în luna martie.

Recomandarea pe care am trimis autorităţilor române a fost să consulte Comisia de la Veneţia. Comisia Europeană consideră în continuare că legile justiţiei pot fi modificate astfel încât să fie bune.

E un moment crucial. Primele două proiecte de lege s-au întors în Parlamentul României în urma sentințelor Curţii Constituţionale, iar dezbaterea despre felul în care trebuie abordate aceste îngrijorări ar trebui să fie folosită ca o oportunitate de a avea un dialog deschis și franc.

Vom analiza profund amendamentele finale care vor fi aduse legilor Justiției și Codurilor Penale”, a mai spus Věra Jourová.

 „De ce România ar trebui să fie mai supravegheată acum decât pe vremea lui Ceaușescu?”

Au urmat luări de cuvânt extrem de tăioase față de poziția comisarului european pentru Justiţie.

Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a acuzat-o pe Věra Jourová că este de rea-credinţă şi incorectă.

„Ce aţi făcut, doamna comisar, când zeci de oameni au fost arestaţi abuziv? Ce ați făcut când numeroși oameni au fost trimiși abuziv în închisoare, când serviciile de informații, care nu au atribuții în procesul penal, au fost implicate în realizarea acestuia?”, a spus Nicolai în româneşte, pe un ton foarte agresiv.

În acelaşi stil a vorbit şi Maria Grapini, membră a Grupului Socialiștilor si Democraților.

Vizibil iritată, ea i-a spus Věrei Jourová că este „decepția sa”, în timp ce flutura un raport despre modificările aduse legilor Justiției.

„Au fost sute de oameni, mii de oameni băgați în pușcării pe legile doamnei Macovei”, a exclamat Maria Grapini, care este europarlamentar din partea unui partid inexistent în spaţiul public din România − Partidul Puterii Umaniste (social-liberal). PPUSL.

În aceeași notă critică a vorbit și europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pașcu, care s-a întrebat de la microfon „de ce România ar trebui să fie mai supravegheată acum decât în timpul lui Ceauseșcu”.

„Din 2005, România are un sistem care se bazează pe protocoale secrete între serviciile de informații și autorități. De ce să fie secrete, dacă sunt constituționale?

S-au folosit instrumente directe de atacare a rivalilor politici. În ultimii doi ani, mass-media e plină de știri cu privire la abuzurile din lupta anticorupție.

Articolele care sunt declarate neconstituționale vin să pună sub semnul întrebării suveranitatea României”, a spus Pașcu, care a fost ministru al Apărării în Guvernul Năstase.

Și eurodeputatul Mircea Diaconu (ALDE) a adoptat această retorică:

„Şi eu sunt îngrijorat de statul de drept din România.

România a devenit statul cu cele mai multe condamnări la CEDO pentru abuzuri împotriva cetățenilor săi, și nimeni nu răspunde.

Au fost ascultați mii de cetățeni, în perioada ultimelor alegeri, pe motiv de siguranță națională„.

 „Vorbesc pentru țara mea, nu pentru partid”

Momentele tensionate au continuat. Europarlamentarului Monicăi Macovei (membru al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni) i-a fost tăiat microfonul după ce, rugată să încheie, depășise timpul alocat intervenţiei sale.

„Vorbesc pentru țara mea, nu pentru partid!”, a replicat Macovei pe un ton ridicat.

Ea a acuzat PSD și ALDE că vor să scoată România din Europa și că „au declanșat lupta împotriva statului de drept”.

În replică, europarlamentarul ALDE Renate Weber a acuzat-o că minte:

„Am auzit la viața mea multe minciuni, dar doamna Macovei a întrecut orice limită.

Când Comisia Europeană se interesează de ce se întâmplă într-un stat membru, e ceva firesc. Dar la fel de firesc e să ne uităm cu toții la mecanismele instituționale pe care o țară le are pentru a adopta o lege.

Sunt mecanisme demoratice și trebuie să avem încredere în ele, dar asta nu exclude evaluarea unei legi de către Comisia de la Veneția”, a spus Renate Weber.

„UE nu poate să închidă ochii”

Spre deosebire de  discursurile socialiștilor, care au salutat dezbaterea și au făcut apel la dialog, cele ale eurodeputaţilor din grupul PPE și din grupul „Verzilor” au fost mai dure.

„Situația din România rămâne preocupantă. Am văzut încercări din partea Guvernului de a suprima magistratura.

UE nu poate să închidă ochii. Românii nu sunt cetățeni de rangul doi. Românii au ieșit în stradă, iarna, pe zăpadă. Au fluturat steaguri europene pentru că ei cred în Europa, în garanția unor valori comune”, a spus europarlamentara Roberta Metsola (PPE).

Condițiile din spitalele de stat nu au fost uitate. Ska Keller (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) s-a referit la sistemul medical:

„După ce s-au făcut progrese foarte mari, ceea ce vedem acum sunt, de fapt, pași înapoi. Acesta este un lucru negativ pentru Guvernul român și întreaga Uniune”.

Nici Liviu Dragnea nu a fost uitat.

Europarlamentara portugheză Ana Gomes (Grupul Socialiştilor și Democraților) și-a exprimat indignarea privitor la faptul că, în ciuda problemelor sale din justiţie, liderul PSD a rămas într-o funcție înaltă.

„DNA a colaborat cu OLAF şi împreună au tras concluzia că șeful PSD este responsabil pentru fraudă din fonduri europene (…) și că a organizat un grup de criminalitate organizată în acest sens.

Citesc din raportul OLAF, care e pe site-ul OLAF. Deci, întrebarea mea față de colegii din România este: cum e posibil ca această persoană să rămână în funcție?”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€