Parlamentul European dezbate situația de la București. Ce spun eurodeputații români

Raluca Pancu

Redactor

Miercuri, 7 februarie, Parlamentul European va dezbate situația politică din România, în contextul modificărilor aduse legilor Justiției.

Ultima dată când eurodeputații au discutat în plen ce se întâmplă în țara noastră a fost după masivele proteste de stradă din februarie 2017, generate de adoptarea Ordonanței 13.

Dezbaterea de acum se intitulează „Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România” și survine avertismentului pe care Comisia Europeană l-a transmis Parlamentului de la București.

Săptămâna trecută, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a spus președintelui Klaus Iohannis, la Bruxelles, că, dacă legile justiţiei rămân în forma votată de Parlament, discuţiile privind renunţarea la Mecanismul de Cooperare-Verificare (MCV) şi intrarea României în spaţiul Schengen „se vor purta în alţi termeni”.

PressOne a întrebat cinci europarlamentari români ce riscă țara noastră în urma acestor avertismente și la ce să ne așteptăm de la dezbaterea programată în 7 februarie.

 „Aici trebuie discutat cu argumente și nu cu declarații de cocoși împăunați”

24 ianuarie 2018. Președintele și vicepreședintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, respectiv Frans Timmermans, transmit Parlamentului de la București, printr-un comunicat, că urmăresc cu îngrijorare evoluţiile din România, referindu-se la modificarea legilor Justiției.

Cei doi oficiali europeni fac apel la parlamentari „să regândească acţiunile propuse” și avertizează din nou cu privire la „pericolul regresării” în domeniul Justiției.

Urmează un ping-pong al declarațiilor între șefii celor două Camere ale Parlamentului și Comisia Europeană.

Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu răspund, printr-o scrisoare, că sunt îngrijoraţi cu privire la „modul incorect” în care a Comisia a fost informată „în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterii pe tema justiţiei din România”.

Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, la investirea Cabinetului Dăncilă. Foto: Lucian Muntean

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

Apoi, Comisia Europeană răspunde, la rândul său, că este foarte bine informată în ceea ce privește procesul de modificare a legilor Justiției. Iar Jean-Claude Juncker întărește acest lucru la întâlnirea cu Klaus Iohannis.

Cum traduc avertismentul europarlamentarii români?

Theodor Stolojan (PNL) spune că mesajul Comisiei Europene trebuie să fie luat în serios, mai ales că acum se discută și principiile exercițiului financiar 2021-2027, iar „Comisia propune ca respectarea statului de drept să fie o condiție pentru eliberarea fondurilor europene”.

Theodor Stolojan. Foto: Facebook

„Trebuie pur și simplu cooperat cu Comisia Europeană.

Dacă domnul Dragnea consideră că nu sunt probleme la Codurile Penal și de Procedură Penală, atunci trebuie trimiși oameni competenți la nivelul Comisiei Europene și aici trebuie discutat cu argumente, și nu cu acest gen de declarații de cocoși împăunați.

Nu așa se rezolvă problemele cu instituțiile Uniunii Europene.

Comisia Europeană e dispusă oricând să se așeze la masă, să stea cu creionul în mână și să analizeze toate problemele ridicate. Din păcate, în actuala guvernare se pare că nu se dorește acest dialog”, a declarat Stolojan pentru PressOne.

De aceeași părere este colegul său de partid, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, care consideră că avertismentul Comisiei Europene era previzibil.

„Eu am spus de vreo câteva ori că, dacă lucrurile vor continua în acest fel, e posibil să ajungem în această situație. Nu e ceva surprinzător”, a comentat Marinescu.

 „Ce articole ar contraveni legislației europene?”

La polul opus, cei doi europarlamentari PSD cu care PressOne a stat de vorbă consideră că modul în care Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au răspuns Comisiei Europene este corect.

Atât Andi Cristea, cât și Victor Boștinaru sunt de părere că nu poate fi vorba de lipsă de transparență în procesul de modificare a legilor Justiției.

Andi Cristea. Foto: Facebook

„Scrisoarea comună a președinților celor două Camere ale Parlamentului României este pertinenentă și o serie de răspunsuri se lasă așteptate din partea Comisiei Europene.

De exemplu, care sunt modificările concrete la care fac referire? Ce articole ar contraveni legislației europene?

Cum poți vorbi despre lipsa transparenței când dezbaterile au durat luni de zile la Ministerul Justiției, iar apoi încă patru luni în Parlament, cu transmisie live și participarea CSM și a asociațiilor magistraților?

Marea majoritate a amendamentelor adoptate, peste 70% din total, au venit din partea CSM, iar celelalte au fost susținute sau direct propuse de asociațiile de magistrați, o treime a amendamentelor fiind votată în unanimitate”, ne-a declarat Andi Cristea.

Întrebat dacă poate fi vorba despre o problemă de comunicare între Comisia Europeană și Parlamentul României, el a răspuns că „o serie de lucruri trebuie discutate la nivel înalt, în discreție, pentru că altfel invită la poziționări fie defensive, fie ofensive, în funcție de cum este perceput sau distorsionat mesajul”.

La rândul său, Victor Boștinaru și-a arătat nemulțumirea față de avertismentul Comisiei Europene, subliniind faptul că remarcile sunt incorecte.

Victor Boștinaru. Foto: Facebook

„În primul rând, mi se pare greu de digerat ideea că fie Comisia Europeană, fie oricine poate să transmită un avertisment unui Parlament.

Remarcile din această scrisoare sunt incorecte.

Din martie au început discuțiile pe variante diferite. Întâi la Ministerul Justiției și apoi, din septembrie, la Parlament. Totul a fost transmis live.

Nu se face referire nicio clipă la conținutul legilor amendate, care conțin propuneri de amendare venind de la toți contributorii – CSM, asociațiile profesionale ale magistraților, și care se inspiră din cele mai avansate soluții existente la nivel european”, ne-a declarat Boștinaru.

 „Nu înțeleg de ce modificările nu au fost trimise la Comisia de la Veneția”

În fine, Renate Weber, membră a grupului ALDE din PE, critică modul în care Parlamentul României și Comisia Europeană au comunicat pe această temă.

„Mie mi se pare că este un dialog al unor oameni care nu se comportă ca oameni politici responsabili. Nici de-o parte, nici de cealaltă.

A fi om politic presupune alt tip de comportament, de comunicare, de seriozitate, până la urmă. Pe chestiuni atât de importante pentru viitorul unei țări, nu vii cu glumițe. Vii cu analize serioase”, ne-a declarat Weber.

Ea consideră că Parlamentul României putea să solicite avizul Comisiei de la Veneția în privința modificărilor aduse legilor Justiției.

Renate Weber. Foto: Facebook

„Important, până la urmă, este să ne uităm pe conținutul modificărilor.

Eu nu înțeleg de ce până acum nu au fost trimise la Comisia de la Veneția.

Ar fi fost foarte bine tocmai pentru a avea o evaluare imparțială, așa cum s-a întâmplat și în cazul legislației din Ungaria sau Polonia.

Dat fiind că există o astfel de emoție în societate, părerea mea este că o evaluare din partea Comisiei de la Veneția ar fi fost o soluție foarte bună”, a mai spus Renate Weber.

 Riscă România să aibă soarta Poloniei?

La finele anului trecut, într-o întâlnire informală cu presa, președintele Klaus Iohannis afirma că, din cauza legilor Justiției, există riscul activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ceea ce ar putea conduce la suspendarea dreptului de vot în Consiliul Uniunii Europene.

Săptămâna trecută, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declara că România nu poate avea, „în niciun caz”, soarta Poloniei, împotriva căreia a fost activat articolul 7 în luna decembrie 2017.

Eurodeputații cu care am stat de vorbă exclud și ei această posibilitate.

Victor Boștinaru a insistat chiar că orice asociere a României cu Polonia în această chestiune „nu e doar forțată, ci de-a dreptul imposibilă”.

„Vă dau un exemplu simplu, ca să punem capăt acestor speculații. În Polonia, Curtea Constituțională spune că legislația respectivă e neconstituțională, în timp ce, în România, Curtea Constituțională spune că este constituțională. Chiar și acest lucru ar fi suficient”, a spus Boștinaru.

Theodor Stolojan atrage atenția însă că atmosfera s-ar putea înrăutăți pentru România în cazul în care președinții celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu-și modifică atitudinea față de instituțiile europene.

 „Când există o astfel de dezbatere despre țara ta, nu e bine”

Întrebați ce așteptări au de la dezbaterea care va avea loc pe 7 februarie în Parlamentul European, trei dintre europarlamentarii intervievați de PressOne au răspuns că aceasta va fi una politizată.

Faptul că are loc este un semnal în sine, consideră Marian-Jean Marinescu (PNL).

Marian-Jean Marinescu. Foto: Facebook

„În momentul în care există o astfel de dezbatere despre țara ta, nu e bine.

Toată lumea se întreabă ce se întâmplă, de ce această dezbatere. Imaginea țării nu e foarte bună.

Probabil că, la acea dezbatere, cei din stânga vor spune că totul este frumos, și cei din dreapta vor spune realitatea și lucrurilor pe nume.

Dar să țineți cont de un lucru – această dezbatere este cerută de Grupul Verzilor, care nici măcar nu are un deputat român. Asta e și mai îngrijorător”, ne-a declarat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.

La rândul lui, Theodor Stolojan se întreabă cine poate reprezenta coerent guvernul României la această dezbatere:

„Ca să vă dau un exemplu: de fiecare dată când situația din Ungaria a fost pusă în dezbatere, premierul Viktor Orbán a fost în Parlamentul European și a vorbit în engleză pentru a-și apăra punctul de vedere”.

Două dintre cele trei legi ale Justiției,
parţial neconstituționale

Două dintre cele trei legi ale Justiției modificate la finele anului trecut au fost declarate parțial neconstituționale și se întorc la comisia specială din Parlament care e condusă de Florin Iordache.

Este vorba despre Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor și despre Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Sesizările au fost depuse la Curtea Constituțională de către PNL și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cea de-a treia lege modificată, cea privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, urmează să fie luată în discuție de judecătorii CCR pe 13 februarie.

Modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală se află în stand-by. Comisia specială condusă de Florin Iordache urmează să-și reia lucrările în această lună.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€