Parlamentarii part-time

Iulia Marin

Redactor

Cine sunt şi cum îşi împart zilele lucrătoare parlamentarii care câștigă dublu, triplu sau de zeci de ori mai mult din altă activitate decât cea de legiuitori? Se corelează absenteismul cu angajamentele lor din afara mandatului? Şi ce slujbe au acei aleşi pentru care indemnizațiile de la Parlament par „bani de ţigări”?

PressOne a analizat declarațiile de avere ale parlamentarilor – unde ei trebuie să scrie şi veniturile din alte activități – în corelaţie cu datele privind absenteismul din perioada decembrie 2012 – februarie 2016, centralizate de platforma multumesc.org.

Monitorizarea se opreşte în februarie 2016 deoarece informațiile referitoare la votul electronic exprimat în ședințele de plen ale Camerei Deputaților – principalul instrument prin care se calcula prezența – nu mai sunt publice, din inițiativa parlamentarilor. (În plus, pe site-ul Senatului – care găzduiește un instrument similar -, secțiunea referitoare la votul electronic face aproape imposibilă centralizarea datelor, din cauza disfuncționalității platformei.)

I-am inclus în analiză doar pe aleșii cărora o a doua slujbă le aduce un venit mai mare decât indemnizația de la Parlament și care sunt angajaţi în altă parte – nu şi pe aceia care câştigă din dividende, de pildă.

Mobilul acestui articol este o întrebare: din moment ce au candidat şi au fost aleşi să gândească legile ţării, n-ar fi normal ca parlamentarii să se dedice acestei activităţi în cei patru ani de mandat?

Salariat la propria firmă, contract confidențial

Deputatul de Constanța Eduard-Stelian Martin (PSD) se află la cel de-al treilea mandat în Parlament.

Este vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților și membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor. În paralel cu indemnizația de la Parlament, Martin încasează venituri și din activitatea de consultant pentru trei firme.

În perioada decembrie 2012 – februarie 2016, el a înregistrat o rată a absențelor de peste 65%. Are 8 inițiative legislative depuse în ultimii 4 ani, iar ultima sa  intervenție verbală în plenul Camerei datează din 2013.

Alte intervenții – cele scrise – din ședințele Camerei datează din 2014 şi reprezintă declaraţii politice: PNL cântărește interesele de partid (martie 2014), Urmașa lui Traian (septembrie 2014), Klaus Iohannis, candidatul care aduce schimbarea (septembrie 2014), Mințile mici discută oamenii (septembrie 2014).

Ce dezastru (mai) alegem la președinția României?

Unul dintre planurile principale ale oricărui partid care vrea să reformeze cu adevărat România e să pornească de la reformarea propriilor structuri, astfel încât să atragă exact acești tineri, dar și să-i ajute să fie cu adevărat pregătiți pentru guvernare. Este vital, de altfel.

Cum se văd din satelit cartierele-dormitor care au răsărit lângă cele mai scumpe orașe din România, Cluj și Brașov

Brașov și Cluj-Napoca sunt astăzi cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii celor două orașe au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.

Potrivit celei mai recente declarații de avere – depusă în iunie 2016 -, Eduard-Stelian Martin a câştigat în 2015, pe lângă indemnizația de parlamentar (în cuantum de 58.669 lei), un salariu  de 62.610 lei, dar și venituri suplimentare de 14.400 lei, respectiv 2.220 lei pentru activitatea sa de consilier al firmelor: EMG Managament, Polaris M Holding (de unde a încasat cei peste 60.000 de lei) şi City Enterprise Inc.

Deputatul a avut și venituri din dividende de la cele trei companii. El figurează ca acționar al Polaris M Holding – firma care i-a plătit salariul de consilier.

L-am sunat să îl întrebăm cum își împarte săptămâna de lucru între consultanţă și activitatea de parlamentar, însă nu a vrut să discute cu noi, pe motiv că este vorba despre un contract confidențial. 

„Am un contract de muncă care este confidențial și nu vreau să vă dau niciun detaliu. Nu vreau să vorbesc despre asta”, a tranșat Martin chestiunea.

Cu jumătate de normă

Cei mai mulți dintre parlamentarii care obțin venituri şi dintr-o altă activitate au, în general, o rată de absenteism de 50% de la şedinţele forului legislativ.

Deputatul de Bucureşti Vlad Nistor (PNL), de pildă, a lipsit, în perioada decembrie 2012 – februarie 2016, de la 55% dintre ședințele Camerei. Vicepreședinte al Comisiei de politică externă din Camera Deputaților, el a încasat în 2015 o indemnizație de 60.687 lei ca parlamentar și un salariu de profesor universitar de 73.000 de lei. Tot din activitatea didactică, a mai câştigat alți 19.000 de lei.

În actuala legislatură, Vlad Nistor a adresat o singură interpelare Guvernului. A semnat 32 de propuneri  legislative și a vorbit în plen aproximativ 10 minute – punând la socoteală și prima ședință, cea de depunere a jurământului.

Vlad Nistor nu a putut fi contactat pentru a ne răspunde la întrebări.

În toamna anului trecut, PressOne a scris că biroul parlamentar al lui Vlad Nistor nu funcționa, deși el încasează lunar aproximativ 10.000 de lei pentru a-l întreține.

Un alt deputat care a lipsit la peste jumătate dintre ședințele de plen este președintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă (ALDE).

El obține venituri de peste 10 ori mai mari din activitatea de notar la Galaţi: în 2015, Ciucă a primit indemnizații totalizând 52.000 de lei de la Camera Deputaților, în timp ce veniturile biroului său notarial s-au ridicat la 831.685 lei.

Un caz similar este cel al deputatului de Bucureşti Daniel Fenechiu, care a înregistrat o rată de absenteism de 52,7% în perioada decembrie 2012 – februarie 2016. Fenechiu a semnat 89 de propuneri legislative în acest mandat şi a adresat Guvernului 7 interpelări – toate, în 2013.

În afară de indemnizația anuală de parlamentar – în cuantum de 60.869 lei -, Fenechiu a încasat anul trecut 15.000 lei de la Baroul București, unde figurează drept consilier, și alți peste 100.000 de lei ca avocat la SCA Fenechiu, Sava și Asociații.

La aproape jumătate dintre ședințele Camerei a lipsit și deputatul de Dâmboviţa Ion Pârgaru (PSD). El a semnat 21 de inițiative legislative în acest mandat și a vorbit în plen, cu totul, 2 minute şi 30 de secunde. Dintre care 48 de secunde a durat depunerea jurământului.

Potrivit declarației sale de avere, Pârgaru are multe angajamente în afara mandatului de parlamentar. Anul trecut, el a câștigat 59.400 de lei ca parlamentar, dar are venituri şi de la trei universități unde predă: Universitatea Politehnică din București (aproximativ 65.000 de lei), Universitatea „Titu Maiorescu” (5.766 lei) și Universitatea Valahia din Târgoviște (9.311 lei).

Şi deputata de Suceava Sanda Maria Ardeleanu, a cărei rată de absenteism este de 48%, câştigă mai mult din altă parte decât de la serviciul de membru al Legislativului.

Potrivit declarației de avere publicate pe site-ul Camerei, ea a primit în 2015 o indemnizație de parlamentar de 59.600 de lei și un salariu de profesor universitar de peste 100.000 lei de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Nici Sanda Ardeleanu nu a putut fi contactată pentru a ne spune cum își împarte zilele lucrătoare între activitatea de la Palatul Parlamentului și catedra din Suceava.

Deputatul de Bucureşti Theodor Paleologu a vorbit de două ori în plenul Camerei, potrivit informațiilor de pe site-ul cdep.ro: o dată – când a depus jurământul, iar a doua oară – când a anunțat că va activa ca independent. În ultimii patru ani, el a înregistrat o rată de absenteism de 56%.

Potrivit declarației de avere, principala sa preocupare o constituie propria fundație – Fundația Paleologu – de unde a încasat venituri în contul drepturilor de autor. Astfel, în 2015, el a primit o indemnizație de 59.400 de lei de la Parlament și 63.903 lei de la fundația care îi poartă numele.

Deputatul de Cluj Adrian Oros (PNL) figurează, la rândul lui, cu o rată de absenteism de peste 41%.  În 2015, el a câștigat aproximativ 60.000 de lei ca parlamentar, dar și 78.000 de lei în calitate de conferențiar universitar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Tot o rată de absenteism de aproximativ 40% are deputata de Galaţi Lucreția Roșca (PNL). În 2015, pentru calitatea de membru al Camerei a câştigat 60.000 lei, iar de la cabinetul său medical din Galaţi, aproximativ 70.000 de lei.

În 4 ani de mandat, Lucreţia Roșca a depus 6 întrebări și interpelări.

La rândul lui, deputatul de Vrancea Ciprian Nica (PSD) se bazează, la capitolul Venituri, mai ales pe activitatea sa de notar – care i-a adus în 2015 câștiguri mai mult decât duble în comparație cu mandatul de parlamentar: 130.000 de lei , respectiv 60.000 de lei.

El a înregistrat o rată de absenteism de 38% până în februarie 2016.

Un caz aparte este deputatul de Timiş Florică Bîrsășteanu (PSD), care, deși are o rată de absenteism mai mică decât a celor enumerați până acum – 32,5%, nu a luat cuvântul în plen decât la depunerea jurământului.

În plus, Bîrsășteanu nu a susținut nicio declarație politică și nu a avut nicio interpelare la adresa Guvernului. Semnătura sa apare pe 40 de proiecte legislative, majoritatea inițiate în comun cu alte zeci de parlamentari.

Când nu e la Parlament, Bîrsăşteanu e conferenţiar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timişoara (56.000 lei în 2015), mai predă la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad (39.000 de lei) şi profesează ca medic stomatolog (alți 28.000 de lei).

L-am sunat pe deputatul Bîrsășteanu pentru a-i solicita poziţia, însă nu ne-a răspuns.

Avocatura, mult mai profitabilă decât mandatul 

Există cazuri de parlamentari care câștigă de zeci de ori mai mult din afara serviciului pentru care au primit votul cetăţenilor şi care nu lipsesc de la lucrările Camerei.

De pildă, deputatul de Călăraşi Daniel Florea (PSD) a încasat 6.000 de lei de la Parlament în 2015, şi peste 1.170.000 lei din activitatea de avocat.

De altfel, mandatul de parlamentar s-a încheiat deja pentru Florea – care a fost ales primar al Sectorului 5.

La rândul lui, senatorul de Neamţ Ioan Chelaru (PSD) a câştigat în 2015 peste 700.000 lei de la cabinetul său individual de avocatură, de 7 ori mai mult decât indemnizația de senator, aproximativ 100.000 lei.

Tiparele absenteiștilor

O analiză a datelor furnizate de platforma multumesc.org pentru deputați arată că rata absenteismului din ultimii 4 ani este corelată nu doar cu activitățile – să le zicem, extracuriculare – ale parlamentarilor, ci și cu ceea ce fondatorii site-ului au numit indice de penalitate. 

Explicația este evidentă în unele cazuri: petrecând chiar luni în șir în arest preventiv, parlamentarii nu și-au putut exercita mandatul.

Alți parlamentari care figurează cu un număr considerabil de absențe sunt cei care au deținut funcții în Guvern – și aici, absențele sunt justificate.

Pe de altă parte, există și parlamentari care nu par să se încadreze în vreunul dintre aceste tipare: nici o altă activitate, nici o funcție în Guvern și nici măcar arestul preventiv nu i-au împiedicat să își exercite mandatul, dar ei figurează, totuși, cu o rată ridicată de absenteism.

Iată care e Top 10 al absenteismului din rândul deputaților în perioada decembrie 2012 – februarie 2016:

1. Deputatul PNL Valentin Rusu a lipsit de la 90,8% dintre ședințele Camerei, fără să aibă o altă slujbă, afaceri menționate în declarația de avere sau probleme cu legea.

2. Victor Ponta, deputat PSD și fost prim-ministru, a lipsit de la 90,3% dintre ședințele Camerei.

3. Nicolae Bănicioiu, deputat PSD și fost ministru al Sănătății, a lipsit de la 89% dintre ședințele de plen ale Camerei.

4. Liviu Dragnea, deputat PSD și fost ministru al Dezvoltării, a lipsit de la 87,5% dintre ședințe.

5. Daniel Constantin, deputat ALDE și fost ministru al Agriculturii, a lipsit de la 86,6% dintre ședințele Camerei.

6. Sebastian Ghiță, deputat independent, a lipsit de la 85% dintre ședințele de vot ale Camerei Deputaților și a avut, o perioadă, interdicție de a intra în Parlament.

7. Constantin Niță, deputat PSD și fost ministru, a lipsit de la 82,9% dintre ședințele Camerei.

8. Elena Udrea, deputat independent, a lipsit la 82,9% din ședințe; a fost arestată preventiv în cursul mandatului.

9. Rovana Plumb, deputat PSD și fost ministru, a lipsit de la 81,6% dintre ședințe.

10. Vlad Cosma, deputat PSD, a lipsit de la 75% dintre ședințele Camerei.

Pe următoarele locuri, dar fără să aibă un indice de penalitate şi fără să fi deținut funcții în guvern, figurează deputatul PMP Adrian Gurzău (75%), deputatul UDMR Antal Istvan (70%), Radu Popa (68,9%), Eugen Tomac (67,1%), Kelemen Attila-Bela-Laszlo (65%).

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€