Parchetul clasează abrupt dosarul de kompromat: fapta de scurgere a unei probe din Poliția Română “nu este prevăzută de legea penală”

Corupție

06/11/2023

Parchetul Curții de Apel București (PCAB) a clasat dosarul referitor la operațiunea de kompromat a cărei victimă am fost anul trecut, la scurt timp după ce am dezvăluit că teza de doctorat a premierului de atunci, Nicolae Ciucă, e plagiată. 

Decizia de soluționare rapidă a dosarului aparține Parchetului General, care a transmis la PCAB o notă de îndrumare și control prin care a cerut să fie luate „măsuri de impulsionare a soluționării cauzei până la finalul lunii octombrie 2023”. 

Procuroarea Nicoleta Rotaru de la PCAB a decis, în legătură cu scurgerea unei probe din Poliția Română - publicată pe site-ul infractorului Cristian Rizea la 40 de minute după ce am părăsit secția de poliție -, dar și cu operațiunea de mușamalizare a scurgerii și cu publicarea repetată a unor fotografii private, că următoarele 7 infracțiuni nu există: 

Declarații de presă ale liderului AUR, George Simion, în fața sediului AUR, in Bucuresti, 9 iunie 2024. Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Reportaj de la sediul AUR: George Necredinciosul. Cum și-a pregătit partidul susținătorii pentru eșec 

PressOne și-a petrecut seara de 9 iunie în sediul central AUR, unde a observat pe viu cum mai-marii partidului își îndeamnă simpatizanții să nu creadă nimic din ce spun televiziunile și institutele de sondare a opiniei publice. Pentru a-și pregăti simpatizanții pentru un scor sub așteptări, Simion și „frații” din AUR au vorbit pe tot parcursul campaniei despre cum „comasații” ar căuta să se mențină la putere prin orice mijloace.

LifeLab, proiectul care-i învață pe copii educație financiară și-i pregătește pentru viață (P)

Proiectul LifeLab nu se adresează doar elevilor care învață toate aceste informații utile și vitale la școală, ci și profesorilor, care ajung să le integreze cu succes la orele lor, după ce au avut parte de formări pe teme de educație financiară, dar și mentorate alături de experți financiari.

Pentru alte două infracțiuni, procuroarea Nicoleta Rotaru a decis următoarele:

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Decizia de închidere a acestui dosar vine la 22 de zile după ce Parchetul Sectorului 4 a renunțat la urmărirea penală într-un alt caz, cel de amenințare împotriva mea, pe motiv că continuarea cercetărilor „nu prezintă interes public” - deși ordonanța consemnează faptul că amenințarea era în mod explicit legată de investigația privind plagiatul premierului Nicolae Ciucă. 

Așadar, după 20 de luni de anchetă, PCAB a concluzionat că publicarea pe internet a unei probe dintr-un dosar penal deschis de Poliție nu cade sub incidența Codului Penal și că publicarea repetată a unor fotografii intime nu reprezintă violare a vieții private.

Decizia de soluționare rapidă a dosarului aparține, de fapt, conducerii Parchetului General. 

În ultimele luni, am semnalat în mod repetat conducerii Parchetului General, inclusiv prin mai multe memorii și plângeri, că procuroarea Nicoleta Rotaru mi-a încălcat drepturile garantate de lege și a refuzat să administreze probe esențiale, solicitate de mine, care ar fi putut conduce la identificarea făptuitorilor și la stabilirea vinovățiilor.

În mod total neașteptat, la începutul lunii octombrie, am fost sunată de prim-adjunctul procurorului general, Aurel-Sebastian Vălean, care mi-a spus că mă poate primi de urgență, chiar în acea zi, într-o audiență pe care o solicitasem în mod repetat.

În timpul întâlnirii cu procurorul Aurel-Sebastian Vălean, am anticipat că se pregătește clasarea dosarului după ce acesta m-a informat că a trimis o notă de îndrumare și control la PCAB pentru a „impulsiona soluționarea dosarului până la finalul lunii noiembrie”. 

Vălean mi-a mai spus că o parte dintre solicitările adresate Parchetului General în această vară, printr-un memoriu, sunt îndreptățite, de exemplu reunirea celor două dosare care aveau legătură cu publicarea și republicarea fotografiilor mele și cercetarea lor integrată.

Decizia mi s-a părut surprinzătoare pentru că multiplele solicitări de reunire a dosarelor îmi fuseseră respinse sistematic atât de procurorul de caz, cât și de Parchetul General, ultima oară în iulie 2023. 

Mai mult, în dosarul în care Parchetul Sector 1 investiga republicarea fotografiilor, la data de 20 iunie 2022, de un site deținut de familia lui Maricel Păcuraru, patronul din umbră al grupului media Realitatea Plus, și de unul al infractorului Cristian Rizea, procurorul se apropiase extrem de mult de elucidarea contextului republicării. 

I-am spus prim-adjunctului procurorului general că pot înțelege surprinzătoarea decizie de a-mi admite reunirea doar prin faptul că procurorul s-a apropiat prea mult de familia lui Maricel Păcuraru și de Realitatea Plus, care alături de Cristian Rizea a luat parte la executarea operațiunii de kompromat. 

I-am spus, de asemenea, că singura modalitate de a soluționa dosarul în șase săptămâni, adică până la finalul lunii noiembrie, este clasarea. 

Justiția dorește, așadar, să îi ofere o campanie electorală liniștită prezidențiabilului Nicolae Ciucă”, i-am spus direct prim-adjunctului procurorului general, Aurel-Sebastian Vălean. (La momentul publicării acestui articol, mai multe publicații au preluat declarații în care Nicolae Ciucă, președintele PNL, și-a anunțat intenția de a candida la președinție).

I-am cerut procurorului Vălean, în timpul audienței, să preia dosarele pentru cercetare la Parchetul General, cerere pe care am făcut-o, de altfel, de mai multe ori, dar care mi-a fost respinsă sistematic.

Acesta mi-a spus că va discuta cu procurorul general Alex Florența această solicitare a mea. (Pe 19 octombrie am primit o adresă prin care mi se comunica faptul că dosarul nu poate fi preluat la Parchetul General din cauza numărului mic de procurori aflați în structura instituției).

La finalul audienței din 10 octombrie, Vălean mi-a înmânat un plic închis în care se afla o adresă ce îmi era destinată și care se încheia astfel: „S-au luat măsuri de impulsionare a soluționării cauzei până la finalul lunii octombrie 2023”. 

Așadar, Parchetul General stabilise „soluționarea cauzei” până la finalul lunii octombrie 2023, nu până la finalul lunii noiembrie, cum mi-a spus Vălean. 

Soluția de clasare a dosarului, conform datei de redactare a ordonanței, a fost dată pe 24 octombrie 2023, la exact două săptămâni după audiența la procurorul Vălean.

Cu puțin timp înainte de clasare, două dosare, în care reclamasem divulgarea unei probe din Poliție și apoi mușamalizarea scurgerii probei, și care erau anchetate la două parchete diferite, au fost reunite cu cel de la PCAB,: 

În acest text voi explica două aspecte esențiale ale acestei infamii judiciare, a cărei soluționare a fost dictată de Parchetul General și executată de Parchetul Curții de Apel București: 

Un moment de cotitură, care a grăbit clasarea dosarului, ține de schimbarea abruptă a statutului lui Cristian Rizea, personaj-cheie în operațiunea de kompromat, din fugar în pușcăriaș aflat în custodia autorităților române. 

Rizea este cel care a publicat, la doar 40 de minute după ce am părăsit secția de poliție, captura de ecran devenită probă în dosarul penal, deci este omul care știe exact cine i-a furnizat imaginea. 

La momentul publicării probei, 17 februarie 2022, Rizea - condamnat la 4 ani și opt luni - era de trei ani fugar în Republica Moldova. 

Audiat prin comisie rogatorie de procurorii moldoveni, Rizea a declarat că a primit captura de ecran și fotografiile mele cu 72 de ore înainte de publicare, fapt nereal, având în vedere că respectiva captură de ecran a fost făcută cu doar 18 ore înainte ca el să o publice. 

Ulterior, acesta a declarat pe Facebook și la Realitatea Plus că el a publicat „în exclusivitate” fotografiile mele și captura de ecran, afirmând că prin publicarea lor „l-am salvat pe primul-ministru al României” și „am îngropat-o definitiv pe Emilia Șercan”. Contextul poate fi citit aici

Statutul lui Rizea s-a schimbat subit la 27 aprilie 2023, când autoritățile din Republica Moldova l-au declarat persoană indezirabilă și l-au expulzat, iar autoritățile din România au fost obligate să-l încarcereze în Penitenciarul Rahova, pentru executarea sentinței. 

Procuroarea Nicoleta Rotaru, care investiga scurgerea probei din Poliție - și constatase că cel puțin 7 ofițeri de Poliție au primit proba pe WhatsApp înainte ca Rizea s-o publice - nu l-a chemat pe acesta la audieri în săptămânile care au urmat încarcerării sale.

Ca urmare, în iunie 2023 am solicitat oficial audierea lui Rizea în două dosare

Procuroarea Nicoleta Rotaru a decis să nu-l audieze personal pe Rizea - deși anterior efectuase chiar ea toate actele de urmărire penală, inclusiv audierile martorilor -, ci a delegat un polițist să se ocupe de această procedură. 

La 3 august, polițistul delegat s-a prezentat la Penitenciarul Rahova, însă audierea nu a avut loc deoarece Rizea a declarat că dorește ca procedura să fie făcută în prezența avocatului său, aflat la acel moment în concediu.

La 11 august 2023, polițistul delegat a mers din nou la Rahova, însă nici de această dată audierea nu a avut loc. Cristian Rizea a declarat atunci că cunoaște lucruri „care pot lămuri sub toate aspectele prezenta cauză”, dar și că „solicit calitatea de martor cu identitate protejată și doresc să am parte de beneficiile conferite de lege în urma faptelor pe care doresc să le denunț”. 

La 4 septembrie 2023, după 24 de zile de la declarația în care-și arăta dorința „de a denunța fapte”, Cristian Rizea a fost adus la PCAB pentru a fi audiat în prezența avocatei sale, Alice Drăghici, chiar de procuroarea Nicoleta Rotaru. 

Procuroarea Rotaru nu mi-a anunțat avocatul, așa cum prevede legea, pentru a participa la audiere.

După ce inițial Rizea a declarat că poate dezvălui procuroarei informații „care pot lămuri sub toate aspectele prezenta cauză” cu condiția să îi fie protejată identitatea, de această dată a hotărât că nu dorește să mai dea niciun fel de declarații, prevalându-se de dreptul la tăcere pentru a nu se autoincrimina. 

Cristian Rizea era, așadar, conștient că a comis o faptă penală din moment ce și-a rezervat dreptul la tăcere pentru a nu se autoincrimina. 

Ce s-a discutat însă la acea audiere, dincolo de ceea ce este consemnat în declarația de martor, e imposibil de știut atâta timp cât apărătorul meu nu a fost prezent. 

De ce nu a dorit procuroarea Nicoleta Rotaru ca avocatul meu să fie de față la audierea lui Cristian Rizea, în condițiile în care, în cazul altor audieri de martori, m-a notificat? 

Deși Cristian Rizea s-a prevalat de dreptul de-a nu se autoincrimina, prin decizia de clasare a infracțiunilor pentru care l-am indicat pe Rizea ca prezumtiv vinovat, procuroarea Nicoleta Rotaru susține că acesta nu a comis, de fapt, nicio infracțiune.

Astfel, la o lună și 20 de zile de la momentul în care Rizea își rezerva dreptul la tăcere, dosarul a fost clasat, Rizea fiind absolvit de orice vinovăție. 

Captura de ecran publicată de Rizea a intrat în posesia Poliției Române în dimineața zilei de 17 februarie 2022, când i-am predat-o unei polițiste de la Serviciul de Investigații Criminale (SIC) din Poliția București. 

Captura, făcută cu telefonul meu, cuprinde un mesaj primit în seara precedentă de la un necunoscut, via Facebook Messenger, și arată că 5 fotografii personale erau în posesia unui străin. Ulterior aveam să constat că fotografiile fuseseră încărcate pe 31 de site-uri pentru adulți.

La 4 ore și 22 de minute după ce i-am dat polițistei respectiva probă și la numai 40 de minute după ce am părăsit Poliția, Cristian Rizea publica pe site-ul său - realitateadinmoldova[.]md - atât proba, cât și cele 5 fotografii pe care tocmai le reclamasem furate.

Cristian Rizea și-a asumat public - prin mai multe sesiuni live pe pagina sa de Facebook, dar și la postul Realitatea Plus - nu numai publicarea fotografiilor și a probei, ba chiar publicarea lor „în exclusivitate”.  

Polițista transmisese proba șefului SIC din Poliția București, Gabriel Șchiopu, în prezent pensionat, la 13 minute după ce a primit-o de la mine, iar după alte 37 minute, șefului Poliției București, chestorul Bogdan Berechet

Chestorul Berechet a transmis proba mai departe șefului Poliției Române, chestorul Benone Matei, dar și către cel puțin alți 4 șefi din Poliția Română

Este o certitudine, așadar, că imaginea - care avea statut de probă într-un dosar penal - a circulat ore bune în interiorul Poliției, via WhatsApp, înainte ca aceasta să fie publicată de Rizea. 

Ipoteza că unul dintre cei care au avut acces la probă a divulgat-o, cu încălcarea legii, a fost baza plângerii penale pe care am depus-o, în condițiile în care eu nu o distribuisem nimănui cu excepția polițistei Adriana Răvaș.

Fapta, investigată de procuroarea Nicoleta Rotaru începând cu luna aprilie 2022, a fost încadrată la art. 304 Cod Penal: divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.

Procuroarea Nicoleta Rotaru a decis să claseze fapta de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice din Poliția Română pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”

Această motivare este dată atunci când nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală respectivului tip de infracțiune. 

Așadar, procuroarea Rotaru susține că fapta de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice din Poliția Română a existat, dar, pretinde aceasta, nu a reușit să stabilească o corelare între faptă și elementele de tipicitate ale acestei infracțiuni.

Motivarea procuroarei pentru a clasa fapta de divulgare a capturii de ecran publicate de Rizea se bazează pe o presupunere - care nu are nici cel mai mic fundament probatoriu - aceea că respectiva captură ar fi putut fi sustrasă din telefonul meu. 

În mai 2022, procuroarea Nicoleta Rotaru mi-a cerut telefonul și cartela SIM pentru a le percheziționa, motivând că dorește să elimine posibilitatea ca telefonul meu să fi fost spionat și captura să îmi fi fost astfel extrasă din el. 

În mod inexplicabil, procuroarea nu a dispus, în paralel, percheziția informatică a telefoanelor polițiștilor care și-au trimis unul altuia captura de ecran înainte de publicarea pe internet, eliminând apriori ipoteza că de la ei s-ar fi putut scurge proba către Rizea, pentru discreditarea mea, în condițiile în care începând cu 2015 am publicat zeci de investigații despre plagiatorii din Poliția Română și despre fabrica de plagiate din Academia de Poliție, iar în 2019 am fost amenințată cu moartea de un ofițer de poliție, la instigarea rectorului și prorectorului acestei universități, fapt confirmat printr-o sentință judecătorească definitivă.

Nici la acel moment, nici ulterior, în dosar nu a existat vreun indiciu că telefonul meu ar fi fost spionat. 

Am refuzat percheziționarea telefonului meu din următoarele motive: 

Atunci când mi-a fost cerut telefonul pentru a fi percheziționat, i-am spus procuroarei Rotaru că accept percheziționarea acestuia după ce vor fi percheziționate telefoanelor șefilor din poliție la care proba a ajuns în mod ilegal și doar dacă percheziția va fi făcută de o entitate din străinătate

Știind că acuzația mea - de scurgere a unei probe din Poliție - este una extrem de gravă, mi-am luat garanții solide că nu greșesc, motiv pentru care am solicitat chiar eu analizarea telefonului de către trei entități recunoscute la nivel global în privința expertizei în cybersecurity

Procuroarea Rotaru nu a revenit ulterior cu solicitarea de expertizare a telefonului meu de o entitate din străinătate.

Un alt motiv invocat de procuroarea care a emis soluția de clasare a fost că „nu a rezultat faptul că acea difuzare în presă a «probei» reclamată de către persoana vătămată, ar fi fost rezultatul activităților ilicite ale lucrătorilor de poliție din cadrul Poliției Române”. 

Rotaru a mai consemnat că scopul pentru care polițista Adriana Răvaș, căreia i-am predat captura de ecran în dimineața de 17 februarie, le-a trimis proba șefului ei direct și șefului Poliției București a fost de „identificare a persoanei care se ascundea în spatele profilului de Facebook «Paraipan Acuză»”. 

Această afirmație este total falsă. 

Din conversațiile purtate pe WhatsApp între polițista Adriana Răvaș și șeful ei, Gabriel Șchiopu, și cu șeful Poliției București, Bogdan Berechet, nu reiese că aceasta le-a cerut celor doi ajutorul pentru identificarea celui care mi-a trimis mesajul pe Facebook. 

După ce i-a trimis captura de ecran lui Șchiopu, Răvaș îi spune acestuia: „asta vi l dau doar pt dvs.”, iar apoi continuă „ma sunase Berechet mai devreme sa i dau si lui” - o referire chestorul la Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei.

Afirmația „asta vi l dau doar pt dvs.” nu poate fi catalogată, în nicio circumstanță, ca fiind o solicitare de ajutor pentru identificarea persoanei care mi-a trimis mesajul pe Facebook.  

De asemenea, nici afirmația „ma sunase Berechet mai devreme sa i dau si lui” nu arată vreo legătură cu vreun pretins sprijin oferit de Berechet pentru identificarea celui care îmi trimisese mesajul. 

Conversația scrisă dintre Răvaș și Berechet arată interesul acestuia din urmă pentru fotografiile mele. „Foto le ai vazut?”, întreabă Berechet, răspunsul lui Răvaș fiind „mi a trimis doar un print screen cu utilizatorul si continutul mesajului”. Replica lui Berechet la această afirmație a for următoarea: „Fara foto? Ma anunti dupa ce vine”. 

De ce era interesat chestorul Bogdan Berechet de fotografii? Dacă Adriana Răvaș i-a cerut ajutor pentru identificarea celui care mi-a trimis mesajul pe Facebook, cum l-ar fi putut ajuta pe Berechet fotografiile mele în demersul de identificare a autorului mesajului?

Nu e clar cum a contribuit Berechet la identificarea autorului mesajului primit de mine pe Facebook, pentru că procuroarea Rotaru a refuzat să stabilească acest lucru. 

Conform declarațiilor sale, Berechet a trimis proba atât șefului Poliției Române, chestorul Benone Matei, cât și altor 4 șefi din poliție - pe care însă nu i-a nominalizat în cadrul audierilor, pretinzând că nu-și mai aduce aminte numele lor, indicând doar faptul că sunt șefii unor structuri din Poliție, printre care a menționat și serviciul secret al Ministerului de Interne, Direcția Generală de Protecție Internă.

Iată indiciile care arată posibila implicare a chestorilor Berechet și Matei în divulgarea probei și care ar fi impus percheziționarea telefoanelor lor:

Acuzată că a scurs o probă dintr-un dosar penal cu scopul compromiterii mele, Poliția a avansat o versiune instituțională pentru a se disculpa.  

Potrivit Poliției Române, captura de ecran ar fi fost publicată înainte ca eu s-o predau polițistei Adriana Răvaș - pe site-ul patrianoastra[.]com, și nu pe site-ul lui Cristian Rizea, realitateadinmoldova[.]md. Aceasta este concluzia oficială a unui document întocmit în februarie 2022 de Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor (UCAI) din cadrul Poliției.

Prin urmare, dacă versiunea avansată de Poliție ar fi fost adevărată, atunci fapta reclamată - divulgarea unei probe dintr-un dosar penal - nu ar fi existat, iar dosarul ar fi putut fi clasat încă de anul trecut.

Însă, în aceste condiții, s-ar fi conturat premisele unei infracțiuni cel puțin la fel de grave: cea de spionaj a unui jurnalist care scria constant despre puterea politică și instituțională din România, despre șefi de servicii secrete, șefi din poliție, justiție sau alte instituții esențiale ale statului român. 

Această versiune a fost rapid îmbrățișată de procuroarea Rotaru, deși, după cum am mai spus, nu există nici cel mai mic indiciu că aș fi fost spionată. Dacă ar fi existat, aș fi depus plângere pentru comiterea acestei infracțiuni. 

De altfel, încă din februarie 2022 am depus la dosar  multiple probe care demonstrau că materialul de pe patrianoastra[.]com a fost antedatat cu scopul de a-i exculpa pe angajații Poliției Române care se fac vinovați de scurgerea probei.

Am solicitat de asemenea procuroarei Nicoleta Rotaru să stabilească, fără putință de tăgadă, site-ul care a publicat pentru prima dată captura de ecran - patrianoastra[.]com sau realitateadinmoldova[.]md. 

Până la momentul clasării dosarului, aceasta nu a stabilit dacă proba a fost publicată pe internet înainte ca eu s-o predau Poliției sau după ce am predat-o și a circulat între polițiști care nu aveau calitate de ofițeri de poliție judiciară.

Cu toate acestea, în ordonanța de clasare a dosarului, procuroarea Nicoleta Rotaru admite - în mai multe situații - că site-ul lui Cristian Rizea este cel care a publicat prima dată proba și, implicit, că publicarea a avut loc după ce eu am predat captura Poliției.

Așadar, procuroarea admite implicit că ipoteza avansată de Poliție nu stă în picioare și că sunt întrunite circumstanțele ca proba să fi fost divulgată de către polițiști. 

De exemplu, la pagina 28 din ordonanță este consemnat astfel: „având în vedere faptul că această imagine (captura de ecran - n.m.) a fost publicată pentru prima dată la data de 17.02.2022, prin intermediul publicației online realitateadinmoldova[.]md.”

În schimb, procuroarea Nicoleta Rotaru aduce ca argument în susținerea ideii că proba nu a fost divulgată de poliție rapiditatea cu care captura de ecran a fost publicată pe site-ul lui Rizea. 

Or, ziarul online realitateadinmoldova.md a publicat fotografiile care o reprezentau pe persoana vătămată, dar și captura de ecran, în data de 17.02.2022, în jurul orei 15:00, la scurt timp după ce persoana vătămată a părăsit sediul Serviciului de Investigații Criminale”. 

Procuroarea continuă argumentația astfel: 

Numitul Rizea Cristian, cel care a publicat acele fotografii și captura de ecran, în data de 17.02.2022, le-a însoțit și de un articol de presă, pentru redactarea și prelucrarea căruia era necesar un interval de timp, astfel încât există posibilitatea ca acesta să fi avut captura de ecran dinainte ca persoana vătămată să i-o trimită lucrătorului de poliție Răvaș Adriana”. 

Acest argument este hilar și ridicol. 

Procuroarea invocă, așadar, că Rizea ar fi avut nevoie de timp pentru a redacta și prelucra articolul în care a publicat fotografiile mele și proba pe care o dădusem poliției. 

Proba i-am dat-o polițistei Adriana Răvaș la ora 10:29. Aceasta a transmis prima dată fotografia șefului său, Gabriel Șchiopu, 13 minute mai târziu, adică la ora 10:42. 

Șeful Poliției Capitalei, Bogdan Berechet, a primit captura de ecran la ora 11:06, adică după 37 de minute. 

Rizea a publicat materialul la 14:51, deci la exact 4 ore și 22 de minute după ce Adriana Răvaș primea de la mine captura de ecran. 

Articolul de presă pentru redactarea și prelucrarea căruia era necesar un interval de timp”, conform estimării procuroarei Rotaru, constă în exact două rânduri și jumătate de text, adică 44 de cuvinte.

Revenind la Nota realizată de Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor (UCAI), aceasta mi-a fost prezentată de șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, la trei zile după ce am descoperit și reclamat divulgarea probei dintr-un dosar penal.

Așa cum am explicat, în această Notă se pretindea că primul site care a publicat proba era patrianoastra[.]com, pe care apărea un material identic cu cel de pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, al lui Cristian Rizea. 

Materialul de pe patrianoastra[.]com, care conținea și proba dată de mine Poliției, figura publicat în dimineața zilei de 17 februarie 2022, la ora 05:45, lăsând senzația că acel text apăruse cu multe ore înainte ca eu să dau proba Poliției. 

Încă de anul trecut am publicat pe PressOne două articole în care am demonstrat că respectivul material fusese antedatat. Primul conține date adunate de mine, iar cel de-al doilea articol conține dovezile descoperite de specialiștii companiei Bitdefender, din România, și ai Fundației Qurium, din Suedia. 

Experții din cele două instituții au ajuns, distinct, la aceeași concluzie: patrianoastra[.]com a încărcat imaginile pe site la data de 18 februarie 2022, în interval de două minute, de la ora 10:14 la 10:15, iar materialul a fost antedatat - inducând astfel ideea că a fost publicat în dimineața de 17 februarie 2022.  

Fapt relevant: în martie 2022, la scurt timp după ce am contestat concluzia UCAI și am trimis o scrisoare publică către președintele României, premier, ministru de interne, procurorul general și șeful Poliției Române, în care am furnizat probe privind antedatarea, site-ul patrianoastra[.]com a fost șters.

Procurorul Nicoleta Rotaru a făcut, la solicitarea mea, o cerere de conservare a datelor electronice ale site-ului patrianoastra[.]com către autoritățile din Statele Unite ale Americii, care au furnizat o serie de informații despre acest site, mai puțin conținutul, care fusese  șters încă din martie 2022. 

În luna ianuarie 2023, am făcut o cerere de realizare a unei expertize extrajudiciare astfel încât parchetul să stabilească, în mod independent, care este site-ul care a publicat prima dată captura de ecran. 

Pentru acest lucru, am pus la dispoziția Parchetului conținuturile site-urilor realitateadinmoldova[.]md și patrianoastra[.]com descărcate la data de 3 martie 2022 de compania Bitdefender.

Această cerere mi-a fost respinsă de procuroare, care a motivat că expertiza nu se poate face deoarece conținutul site-ului patrianoastra[.]com fusese șters, deși parchetul era în posesia conținutului acestuia. 

Procuroarea Rotaru a consemnat în ordonanța de clasare că, din această cauză, „nu s-a putut dovedi dacă metadatele conținute de articolul publicat pe ziarul online patrianoastra[.]com au fost modificate, fără drept, astfel încât să rezulte date care nu sunt conforme cu adevărul”. 

Toate informațiile furnizate de autoritățile din Statele Unite despre site-ul patrianoastra[.]com arată că cel care a deținut domeniul a furnizat exclusiv date false pentru înregistrare: numele, adresa de domiciliu, numărul de telefon. 

Mai mult de atât, plățile pentru administrarea domeniului au fost făcute cu bitcoin. 

Procuroarea Nicoleta Rotaru nu a cerut analizarea plăților cu bitcoin de la structura specializată de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care ar fi putut duce la identificarea proprietarului site-ului patrianoastra[.]com. 

Mai multe elemente conduc spre ipoteza că în spatele acestui site - pe care șeful Poliției Române, Benone Matei, mi l-a prezentat drept „sursa zero” a operațiunii de kompromat - nu se află o persoană, ci, cel mai probabil, un actor instituțional sau un actor statal care și-a protejat atent operațiunea:

Iar și mai important decât informațiile de mai sus este motivația pentru care un actor statal ar fi putut interveni în acest caz: 

De altfel, în dosarul clasat zilele trecute există o serie de documente clasificate la care nu am avut acces, cel puțin unul dintre ele fiind emis de serviciul secret al Ministerului de Interne, Direcția Generală de Protecție Internă. 

Apărătorul meu, care poate avea acces la documente clasificate, fiind deținătorul unui certificat ORNISS, a făcut solicitare pentru a vedea respectivele documente, însă procuroarea Nicoleta Rotaru i-a respins cererea, iar șeful PCAB nu i-a răspuns la plângerea făcută împotriva refuzului de a consulta respectivele acte. 

Parchetul Curții de Apel București nu consideră că publicarea repetată pe internet a fotografiilor personale care îmi fuseseră furate reprezintă o infracțiune

Procuroarea Nicoleta Rotaru a clasat până și infracțiunea de violare a vieții mele private prin publicarea la data de 17 februarie 2022 a fotografiilor pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, motivând că fapta sesizată nu e prevăzută de legea penală. 

Așa cum am mai arătat, motivarea că fapta sesizată nu e prevăzută de legea penală poate fi dată atunci când nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală respectivului tip de infracțiune. 

Așadar, procuroarea a constatat că fapta de violare a vieții mele private prin publicarea fotografiilor pe site-ul lui Cristian Rizea a existat, dar, pretinde aceasta, nu a reușit să stabilească o corelare între faptă și elementele de tipicitate ale acestei infracțiuni.

Pentru republicarea fotografiilor la data de 20 iunie 2022 pe site-urile realitateadinmoldova[.]net, parte a grupului media Realitatea Plus, și realitateadinmoldova[.]md, motivația este de-a dreptul șocantă: fapta nu există

În ordonanța de clasare, procuroarea Nicoleta Rotaru susține că divulgarea fotografiilor mele a fost făcută prima dată pe site-urile pentru adulți, moment în care, pentru că au devenit publice, imaginile și-au pierdut caracterul privat.

Din acest motiv, în viziunea procuroarei, fotografiile intime își pierd caracterul de viață privată dacă au fost publicate o dată, iar publicarea lor repetată nu constituie nicio infracțiune prevăzută și pedepsită de legea penală.

Scandaloasa închidere a dosarului de kompromat, fără a identifica un singur vinovat și fără a stabili vreo vinovăție, reprezintă un eșec major al justiției din România, care arată că, atunci când persoanele anchetate au funcții publice și influență politică, acestea pot fi mai presus de lege.

Parchetul Curții de Apel București este responsabil de un eșec răsunător în investigarea unei cauze care implică șefi din poliție, un trust de televiziune și un condamnat penal, dar și interesele unor membri ai guvernului, și în care a fost cel mai probabil implicat și un actor statal.

Nu poate exista impunitate pentru încălcările drepturilor omului și abuzurile împotriva jurnaliștilor”, afirmau acum 5 zile, într-o declarație comună, Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE, și Věra Jourová, vice-președinta Comisiei Europene, cu ocazia Zilei internaționale pentru abolirea impunității în cazul infracțiunilor împotriva jurnaliștilor.

Parchetul Curții de Apel București infirmă în mod categoric această afirmație.

Prin decizia dată în dosarul de kompromat, prin eșecul în a găsi vinovați și vinovății, justiția din România oferă exact impunitate vinovaților, adică exonerarea de răspundere penală. 

Cei care se bucură de protecția legală a justiției în acest caz sunt următorii: 

Dosarul de kompromat este strâns legat de publicarea anchetei, în luna ianuarie 2022, despre plagiatul premierului în funcție la acel moment, Nicolae Ciucă. 

În luna iulie 2022, Cristian Rizea afirma că, prin publicarea fotografiilor mele, „l-am salvat pe primul-ministru al României” și „am îngropat-o definitiv pe Emilia Șercan”. 

Clasarea subită a două dosare care investigau ceea ce jurisprudența internațională numește „character assassination” împotriva unui jurnalist - cel de kompromat și cel în care am fost amenințată - coincide cu pregătirile febrile pentru anul electoral 2024. 

La 1 noiembrie, chiar în ziua în care Parchetul Curții de Apel București mă informa, oficial, că a clasat dosarul de kompromat, Nicolae Ciucă își anunța intenția de a candida la președinție din partea PNL. 
Justiția din România, care l-a salvat anul trecut pe Nicolae Ciucă, când a blocat verificarea tezei sale de doctorat de un for academic, după ce a ridicat toate documentele originale ale lucrării, s-a mobilizat și de această dată, asigurându-i o campanie liniștită.

Share this