Pana de curent, dezastrul ecologic, catastrofa naturală. Cum îi aruncă pe români lipsa de comunicare a statului în apocalipsa dezinformării

Apocalipsa curentului electric rostogolită prost de presa românească dintr-o comunicare a armatei austriece a ajuns în tramvaiul 41, la Mega Image și Penny, la farmacie, păcănele sau piață. Din nou, populația s-a inflamat din cauza unei dezinformări, iar autoritățile statului nu au părut capabile să lege un răspuns coerent. 

„După liberalizarea energiei și creșterile de preț am senzația că nici nu s-a mai dorit să se comunice cu publicul, pentru că publicul nu are oricum așteptări de credibilitate prea mari de la instituțiile care gestionează această problemă”, comentează la PressOne sociologul Darie Cristea. 

„Isteria nu e niciodată un sfetnic bun. Pentru fiecare scenariu de genul acesta ar trebui să construim rațional măsuri prin care să limităm riscul respectiv, nu să ne uităm ca în fața drobului de sare”, spune și Otilia Nuțu, expertă în Energie și reprezentanta think tank-ului Expert Forum. 

O completează  profesorul universitar Radu Dudău, de la Energy Policy Group, care precizează pentru PressOne că două săptămâni de pană de curent pe continent ar fi similare cu o întoarcere în Evul Mediu: „Doar într-o conflagrație de tip război total am putea fi martorii unei asemenea distrugeri de infrastructură și de capacități de producție de energie”, face apel la calm profesorul. 

Ce se întâmplă însă când tocmai calmul nu se mai vede de atâta panică? „Încep să apară suspiciuni inclusiv asupra instituțiilor internaționale. Lumea nu mai are încredere în capacitatea acestora de a rezolva probleme, în capacitatea lor de a comunica onest. Și în capacitatea de a urmări ceea ce publicul vede ca fiind bunul interes comun”, revine sociologul Darie Cristea.

Context: „Ne lasă ăștia și fără lumină”

Strada Valea Oltului. Străzile Rășinari, Vasile Lucaciu, Avrameni sau Gârlei. O pană de curent a afectat parțial câteva cartiere din București, marți, 2 noiembrie 2021. De altfel, distribuitorii autohtoni anunță în mod constant întreruperile din rețea, pentru ca populația să știe la ce să se aștepte. 

Cu numai câteva zile înainte o parte din presa autohtonă scria însă  despre Apocalipsă, după ce preluase trunchiat, cu titlu de certitudine, un scenariu de lucru al Armatei austriece, punctul de plecare al știrii respective. Scenariul, așa cum a fost prezentat publicului austriac, presupunea o pană de curent pe continent de două săptămâni, variantă evident devastatoare, dar pur ipotetică. 

Cele două momente, potrivite aproape astral cu mâna și suprapuse crizei energetice europene, au creat o isterie generală, palpabilă inclusiv la casele de marcat din supermarket. De aici încolo, narațiunea a vizat o conspirație globală sau a demonstrat, încă o dată, că ni se pregătește ceva, iar Uniunea Europeană ar putea lăsa voit România în beznă.

Decuplați de criza politică de la București, la televizor, Burebista și omul său de încredere, Deceneu, stau de vorbă cu celții și îi avertizează, omenește, că dacă nu capitulează până a doua zi, zeii daci vor ascunde Soarele. Mă uit la ei la televizor, cu gândul că poate reușesc să mă decuplez și eu de la chinurile formării unei majorități politice. 

Deceneu anticipează o eclipsă totală de Soare pe care s-a gândit să o exploateze tactic în război și, în timp ce combatanții negociază, afară se face întuneric. Filmul se întrupe brusc și ironic, pentru că în casă s-a luat curentul. 

Informația, așa cum e redată de filmul istoric românesc din 1980 și apoi publicată inclusiv în manuale girate de Ministerul Educației, e oricum falsă: eclipsele de soare din Antichitate nu s-au produs în perioada respectivă. 

O oră mai târziu, un bunic și nepoata sa adolescentă intră într-un Mega Image de la bulevard. Sunt amândoi în fața mea și când casierița scanează o conservă, bunicul găsește de cuviință să analizeze ultimele evoluții internaționale. Știrea a apărut inclusiv la Antena 3, așa că subiectul e de actualitate: „Luăm conserve, că acum ne mai lasă ăștia și fără lumină”. 

„Fără curent electric, tataie”, îl corectează nepoata care oricum nu are ceva mai bun de făcut. „Of, fir-ar ei ai dracului cu Europa lor cu tot”, simte nevoia casierița să pună punctul pe i. „Nu se mai termină o dată, ăștia ne lichidează pe toți, nu se lasă până nu ne fac praf și pulbere”, adaugă femeia, fără a detalia cine sunt „ăștia”. Următorul! Plătesc ce am cumpărat și plec. 

În România nu a mai ajuns și informația că ministrul austriac al Apărării Klaudia Tanner a vorbit recent la un eveniment internațional de peste 50 de alte amenințări, toate ipotetice și nici tonul tot mai contondent al Austriei, în raport cu ritmul în care se mișcă Uniunea Europeană în dosare cheie, precum Apărarea. 

Mai departe, dezinformarea se produce într-un moment oricum complicat de pandemie, cu o criză energetică globală și cu facturi tot mai mari la gaze și curent electric. 

Fundalul creșterii prețurilor nu e explicat așadar foarte bine „și întotdeauna când ai un subiect care poate avea un impact general asupra publicului și atinge la buzunare, atunci evident că oamenii sunt sensibili. Mai ales că vine iarna. Mai ales că nu ai căldură în București sau Timișoara”, sesizează pentru PressOne jurnalistul Marian Voicu, autor al volumului Matrioşka mincinoşilor: Fake news, manipulare, populism şi realizator al emisiunii Breaking Fake News! la TVR.

Marian Voicu crede că românilor încă li se pare firesc să se întâmple pur și simplu o întrerupere în furnizarea de energie termică sau electrică, după experiența trăită în comunism, dar insistă că nici guvernul nu a dat semne că se preocupă de felul în care comunică. Prin urmare, în România, „toată lumea a perceput creșterea prețurilor ca fiind o urmare firească a normelor europene pe care trebuie să le respectăm. Deși creșterea prețurilor a fost în realitate influențată de un amestec de factori. E o criză la nivel european și global”, spune jurnalistul. 

Un blackout nu e un lucru care nu se poate întâmpla sub nicio formă, sunt de acord experții consultați de PressOne.

„Dacă privim discuția din Austria ca pe un fel de contingency plan, o planificare pentru un scenariu extrem, improbabil, dar distructiv, e un lucru. Un blackout de două săptămâni este însă total exclus. Acest lucru nu se poate întâmpla nici prin arhitectura pieței europene de energie, nici prin funcționarea piețelor și a lanțurilor internaționale de aprovizionare”, explică profesorul Radu Dudău. 

„Au mai fost chiar și în Europa, în anii aceștia, momente în care s-au întâmplat întreruperi temporare. Fiecare astfel de eveniment e foarte atent analizat și se iau măsuri după aceea. Lucrurile acestea ar trebui să le facem noi: să ne întărim capacitatea de reacție și instituțională, în eventualitatea în care se poate orice”, completează experta în energie Otilia Nuțu.

Românii, învățați cu răul și dezinformarea. „Cele mai complicate tipuri de fake news nu sunt minciunile, ci exagerările, adevărurile parțiale, accentele voit greșite”

Est-europenii și mai ales românii sunt obișnuiți să conviețuiască și cu răul, crede și sociologul Darie Cristea, care observă însă că „o știre care se referă de exemplu la modalitatea de producere a unui bun tehnologic care presupune o curiozitate mai mult intelectuală s-ar putea să nu fie foarte importantă pentru publicul de aici și să nu stârnească cine știe ce pasiuni.”

La esență, s-a viralizat „o temere”, explicabilă prin nesiguranța generală din societate. Pandemia schimbă repere și impune măsuri fără precedent în ultimii zeci de ani, dar pare că nici mesajele date de stat în anii trecuți nu au ajuns cum trebuie la populație. 

„Ani de zile noi am tot vorbit despre căpătarea independenței energetice. S-a vorbit despre faptul că suntem destul de bine asigurați din punctul ăsta de vedere, că putem scăpa de sursele externe care fac presiuni asupra UE și că ne putem gestiona singuri sistemul energetic. Și uite că lumea se întreabă unde sunt discuțiile despre independența energetică, dacă ar putea să apară o asemenea dificultate. Publicul nu mai vede un asemenea fenomen ca fiind imposibil”, sesizează Darie Cristea. 

„La noi sunt probleme structurale în sectorul de energie, în sensul că nu s-au mai făcut investiții de foarte multă vreme și sigur că la un moment dat riscurile despre care discutăm mai mult la modul ipotetic devin din ce în ce mai reale. Dacă n-am mai făcut nicio investiție în capacități de producție din 2015 încoace, atunci îți pui problema că, dacă o ții tot așa, atunci vei ajunge să se întrerupă curentul”, comentează Otilia Nuțu, de la Expert Forum.

Radu Dudău, de la Energy Policy Group, vede un pericol în comportamentul de panică pe care îl cultivă deopotrivă statul și populația:

„Cu cât îi vezi pe mai mulți că se comportă așa, cu atât ești mai întărit în convingerea că trebuie să acționezi repede și decisiv. În sine, un astfel de comportament, dacă este răspândit social, are un efect destabilizator pentru mersul economiei, instituțiilor și sistemelor de lanțuri de aprovizionare.”

Radu Dudău, Energy Policy Group

Acolo unde statul comunică prost, oamenii își iau informații din alte surse. „Din surse alternative, din teorii ale conspirației, din dezinformări. Cu cât statul e mai puțin credibil și suspiciunea față de autorități crește, cu atât mai mult vom vedea câtă încredere au românii în stat. Pe acest fundal al lipsei de comunicare va înflori dezinformarea”, anticipează jurnalistul Marian Voicu. 

„Circulă pe la posturi de televiziune, pe Internet, fără nicio problemă. Se vorbește pe stradă, până la urmă e normal. Dar era normal să avem din partea autorităților o informare: ne așteptăm la ceva de genul acesta sau nu? Ne așteptăm la un fenomen cu mici probleme sau la o chestiune apocaliptică?”, se întreabă Darie Cristea.

Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024: Doar câteva referiri sporadice la domeniu. „Țara noastră să devină un important actor regional în domeniul energiei”

În Marea Britanie terorismul rămâne principala amenințare la adresa securității naționale. O posibilă pandemie era însă nominalizată în documentele oficiale, încă dinainte de Covid-19, ca scenariu pregătitor. 

Acum, pe lângă posibila amenințare a unei întreruperi în livrarea de electricitate, Austria invocă de exemplu nevoia unei ecologizări a Armatei sau schimbările climatice. În Statele Unite, guvernul a lansat o campanie care, sub pretextul unei invazii zombi, pregătește populația pentru dezastre. Exemplele pot continua. 

În România, strategia de Apărare e elaborată pe patru ani. În document se face referire la fenomene cu probabilitate redusă, dar cu impact major, însă sub forma unor enumerări: 

„confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp; aflux masiv de migranți; dezastre ecologice, catastrofe naturale; agresiuni la adresa calităţii factorilor de mediu sau alte calamităţi”.

Cuvântul „energie” apare de șapte ori, iar „electricitate” o singură dată, expeditiv.

Cât de sincronizate sunt așadar Armata și celelalte instituții de securitate ale statului cu tematicile și amenințările de astăzi? „E adevărat că în România putem vorbi de o anumită întârziere în scoaterea unei noi ediții a strategiei naționale de Apărare. Alte țări și-o fac anual și aduc la zi toate aceste lucruri. Noi avem o strategie urmare a altora, care n-au fost aprobate sau măcar discutate în Parlament”, lămurește pentru PressOne Liviu Mureșan, președintele Fundației EURISC.

Alte voci nuanțează și susțin că nu este până la urmă normal ca instituțiile de forță sau ministerele care gestionează asemenea probleme să încerce să treacă tot felul de chestiuni economice, cotidiene, sub pulpana securității naționale. Sociologul Darie Cristea sugerează că până la urmă este vorba de o separație. Strategiile de Apărare, adaugă el, sunt și documente diplomatice, în care „nu desemnezi direct dușmanii și nu trebuie să-ți recunoști prea mult vulnerabilitățile.”

Ce se întâmplă însă dacă o problemă devine evidentă, așa cum se întâmplă în această perioadă cu dezinformările? 

„Atunci trebuie gândită la nivelul guvernului și Președinției o comunicare cu publicul, în așa fel încât oamenii să știe că sunt asigurați, din acel punct de vedere. Că avem capacitatea de a interveni dacă apare o problemă. Sau, dacă e o minciună, să se spună foarte clar să stăm liniștiți, că e o tâmpenie. Ar trebuie niște lucruri explicate”, conchide sociologul. 

O problemă care apare în zona rețelelor de electricitate, un blocaj, o cădere de sistem, este echivalentă unui război. Sunt scenarii făcute, inclusiv în Statele Unite, încă de acum 20-30 de ani, amintește președintele EURISC, Liviu Mureșan, care explică felul în care alte state reușesc să își ducă mesajele sensibile către populație și comunități. 

„În alte țări sunt mult mai active formulele de asociații are rezerviștilor, celor care au avut pregătire militară și care dezbat astfel de probleme. Sunt implicări și prezentări ale lor în cadrul comunităților locale.”

Pentru PressOne Liviu Mureșan admite că în România se discută puțin spre deloc pe marginea unor amenințări care în alte părți sunt luate în serios și dă exemplul furtunilor solare, capabile să producă efecte grave. „Sunt chestiuni de care trebuie să ținem cont și este un domino de disfuncționalități care apare imediat. Problematica de protecție a infrastructurii critice se regăsește într-o formulare și reglementare a premierului, dar și la ministerul de Interne și Apărare. Sunt exerciții de protecție civilă care se fac. Exercițiile nu au mai cuprins însă populația, așa cum se întâmpla înainte. Multe lucruri au fost uitate prin dosare.”

Analistul de risc sugerează însă că responsabilitatea e comună, iar printre vinovați este și presa autohtonă, care ar prelua de multe ori informație neverificată și fără o analiză asupra contextului. 

„Este o chestiune de cultură de securitate, dezvoltată de instituții, de programe ca în alte părți, dar și de presă. Așa că împărțim responsabilitatea. Sunt preocupări normale, nu trebuie creată panică și exploatată lipsa de informații și naivitatea populației. Trebuie o formulă care să iasă din zona aceasta de informație de breaking news și să intre într-o formulă mult mai largă: ce se poate întâmpla în anumite cazuri”, e de părere Liviu Mureșan.

Președintele EURISC face însă apel și la contextul global. Neîncrederea cetățenilor în stat nu ar fi o problemă regională, iar degradarea parteneriatului social ar fi provocată și de viteza de desfășurare a unor fenomene și de implicațiile mult mai largi. „Bugetele de pregătire a infrastructurilor sunt și ele mult mai mari decât s-a estimat. Și atunci apar fenomene speculate inclusiv de politicieni. Unde sunt bani, la nivel de trilioane, bineînțeles că vor fi și interese, de la stat la mediul privat.”

Paranoia, dezinformarea și apetitul pentru conspirații nu sunt o invenție românească, mai spune Liviu Mureșan, care dă exemplul adepților QAnon sau ai mișcării „pentru supraviețuire”, așa-numiții preppers. 

De altfel, în România „apocalipsa curentului” a fost importată imediat pe grupurile „pregătitorilor”: 

Statul mut 

Numitorul comun în tot acest context pare a fi nevoia de informare, pentru că scenariul în care statul român va fi capabil să aplice vreo strategie pare la fel de puțin probabil ca pana globală de curent electric, după cum sugerează și Otilia Nuțu, de la Expert Forum: 

„Răspunsurile noastre la orice situație de criză sunt de tipul isterie. Apoi ne dăm seama cât de complicat e să facem ceva și într-un final nu mai facem nimic. Același lucru s-a întâmplat și după 2015, după Colectiv. S-au închis întâi toate clădirile care funcționau cu public și care nu erau sigure la incendii. Apoi, în loc să se rezolve structural problema, să iei pe rând clădirile respective și să faci un plan de reducere a riscurilor la cutremure sau incendii, ne trezim după șase ani că avem în continuare hârtii puse în geam cu această clădire funcționează fără autorizație ISU. Deci n-am rezolvat cu nimic problema structurală. Exact așa tratăm orice fel de risc, inclusiv pe cel de a pica energia electrică.”

Tot statul e însă responsabil și de comunicare. Iar jurnaliștii nu pot suplini lipsa de verb coerent a guvernului, cu atât mai mult cu cât, argumentează jurnalistul și autorul Marian Voicu, „presa va fi percepută de cei care cred în conspirații ca fiind organ de propagandă a statului. Iar oamenii vor rămâne în continuare captivi ai așa-numitei prese alternative sau rețelelor de socializare.”

Sociologul Darie Cristea observă din partea decidentului politic „un fel de teamă de a se adresa publicului”. Experții în energie se întreabă însă dacă politicienii de la București au măcar capacitatea de a înțelege schimbările globale pe care le trăiesc. 

Temele ce țin de Energie pot fi muniție pentru eurosceptici, confirmă Radu Dudău, de la Energy Policy Group. O demonstrează și răspunsul public răspândit de acceptare a unui discurs prost informat, pe fond de îngrijorare și alarmism. Tonurile conspiraționiste sunt mult mai accentuate, e de părere Radu Dudău, care face ironic referire la „conspirația celor de la Bruxelles de preluare a resurselor, de subjugare a intereselor naționale.”

„Decidenții și partidele noastre nu văd această mare turnură la nivel european cu privire la politicile energetice și climatice drept o șansă, o oportunitate ci, dimpotrivă, sunt mereu tentați să dea vina și să spună că ni se impune, că nu avem de ales, că altfel nu ni se dau banii. E tentația politicianului de a da vina pe forțe externe pentru tot ce merge rău”, încheie Radu Dudău.

Pare descrierea unei cetăți asediate din interior.

Seria PressOne despre dezinformare, fake news și transparență guvernamentală este sprijinită financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România.