Pălăria ponosită și fluierul fermecat

Voicu Bojan

Reporter

Pălăria lui Nicolae Macovei, rutean bucovinean din cătunul Spărturi, nu departe de Vatra Moldoviței, pare o relicvă din Pleistocen. Omul nu mai aude prea bine, poezia învățată în clasa a treia zice că a cam uitat-o, ochelarii i s-au stricat, iar la fluierul meșterit dintr-o țeavă de cupru pentru calorifere mai mult șoptește fiindcă, zice el, „dacă nu-s dinți, nu mai iese sunetul cum trebuie”.

Macovei nu prea mai are proiecții de viitor. Lumea lui respiră în prezent doar. Are o casă, câteva mioare, o gospodărie așezată și un paradis de jur împrejur. Lângă poartă are chiar și o bornă – ceva cu Via Transilvanica, el nu prea pricepe ce-i cu ea. Vin uneori animale sălbatice și se mai scarpină de ea. Urșii sunt vecinii lui.

M-a pus pe gânduri acest om cu privirea lui albastră, lipovenească. Modest și sincer, s-a făcut una cu locul lui, într-o împăcare cu sine și cu soarta cum rar mai poți găsi. Nu are dileme, nu se vrea în altă parte decât e. Rupt de lume, ai zice, abandonat de toți, își duce zilele cu demnitate și fără smiorcăieli existențiale. Deși este evident sărman, nu pare nefericit. Nici plictisit de sine.

Când o să fiu bătrân, vreau să devin un pic Nicolae Macovei din cătunul Spărturi. Sau măcar pălăria lui ponosită.

Această serie de articole despre redescoperirea la pas a țării noastre este susținută de Raiffeisen Bank, ca o contribuție la promovarea culturii și tradițiilor românești. Raiffeisen Bank este partener strategic al proiectului Via Transilvanica și al Asociației Tășuleasa Social și a susținut amenajarea a 300 de kilometri ai traseului, în ultimii trei ani.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.

„Dacă n-ai acea mâncare pe masă, nu știi că e duminică!” Ce se gătește în familiile croaților din zona Carașovei

La Carașova, un localnic își amintește că, duminica, bunicul, fiul și nepoții mâncau împreună supă de găină. La Rafnic, în comuna vecină Lupac, Maria Boșca face supă în fiecare zi. Pentru duminică, mai trebuie însă sarmale și un colac. Cel pe care îl pregătește acum e cu nucă, iar în alte duminici, poate fi cu mac, cu cireșe sau cu mere.