Pacientul, infractor în ochii statului. Concediile medicale ale românilor, luate la ochi de Marcel Ciolacu. Medic de familie: cifrele premierului sunt „irelevante”

​Premierul Marcel Ciolacu a anunțat public că anul trecut au fost acordate 8,1 milioane de concedii medicale, la o populație de 6 milioane de lucrători și reclamă un „fenomen de care s-a abuzat”. Pentru PressOne, medicii de familie reacționează dur și îl contrazic pe premier.

Ciolacu vorbește despre „vreo 140 de ani de nemuncă” adunați în 2022 și cere o analiză, pentru a vedea câți dintre cei care au beneficiat de zile libere pe caz de boală sunt din sectorul bugetar (angajați la stat) și câți din privat. 

De altfel, nu este pentru prima dată când statul român ia în vizor concediile medicale, mai ales că un raport al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) susține că anul trecut a fost decontată suma totală de 5,9 miliarde de lei. 

Cât adevăr există însă în cele spuse de liderul PSD, premierul Ciolacu și cât este retorică populistă? a vrut PressOne să afle. Am vorbit cu Daciana Toma, medic de familie și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, a cărei concluzie e simplă: „cifrele prezentate de premier nu au nicio relevanță.”

Relevante cu adevărat sunt însă starea sistemului de sănătate, birocrația și situațiile în care statul se laudă că face reforme pe hârtie, dar uită să le pună și în practică, reiese din evaluarea pe care o face Daciana Toma.

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Daciana Toma: Premierul s-a referit la numărul de concedii medicale. Numărul concediilor și numărul de zile de concediu sunt lucruri complet diferite. Aș vrea să lămurim povestea asta. Legat de numărul de zile eliberate, depinde cu ce comparăm. Dacă vom compara cu 2019, atunci, da, sunt mai multe zile. Dacă vom compara cu 2020 și 2021, atunci vom vedea că numărul este în scădere. 

PressOne: Ce influență a avut pandemia asupra concediilor medicale? 

Daciana Toma: Pe de o parte vorbim de concediile medicale date pentru pacienții cu Covid și, în cazul familiilor, pentru părinții copiilor bolnavi. Pe de altă parte, în pandemie, controlul și prevenirea bolilor au fost mult mai dificile, în condițiile în care România avea deja o problemă structurală cu asta. 

Lipsa de diagnosticare în România s-a accentuat și mai mult, în pandemie. Iar acum, încet-încet, începe să crească numărul de cazuri de pacienți diagnosticați tardiv cu diferite afecțiuni. Numărul lor va crește, e abia la început și acum trebuie să recuperăm toți acei pacienți care nu au fost diagnosticați. 

Și acești oameni au și vor avea nevoie de concediu medical. Un pacient oncologic are concediu medical un an, un an și jumătate. Un pacient cu infarct are concediu medical un an. 

PressOne: De ce credeți că nu apar aceste nuanțe în discursul public al decidenților politici? Și care e diferența concretă între ce se afirmă și ce se întâmplă în practică? 

Daciana Toma: Nu cred că îi interesează. Eu am înțeles că domnul Ciolacu se referă la numărul de concedii medicale. Și am și aici o explicație foarte pertinentă. 

Până în 2021 medicul de familie putea să dea, într-o singură etapă, 10 zile de concediu medical, dacă așa considera, pentru un episod de boală. Apoi s-au modificat reglementările: medicul de familie poate elibera cel mult șapte zile, și acelea fracționate. Și iată cum, pentru un episod de boală eu dau de fapt două concedii medicale, pentru 7 zile.

Dacă are nevoie de mai mult, îl trimit la un coleg în Ambulatoriu, unde mai primește și al treilea concediu. 

PressOne: De ce se fracționează cele șapte zile și nu poate fi dat un singur concediu pe motiv de boală?

D.T.: La acel moment ni s-a spus de la Casa de Asigurări (n.r. CNAS) că este o măsură luată tocmai pentru a nu încuraja medicii și pacienții să acceseze concediile medicale sau să abuzeze de sistem. Dar nu există niciun fundament medical pentru această decizie. 

PressOne: Dați-mi un exemplu concret de discrepanță între fundamentul medical și normele pe care le impune statul român.  

D.T.: Varicela. Are nevoie de izolare de 10-14 zile de izolare, de la caz la caz.

Dacă vreun pacient de-ai mei are ghinionul să facă varicelă, îi dau concediu 4 zile, apoi 3, că așa mă obligă legea și după îl trimit în policlinică, să-i mai dea 3 zile, până redevine funcțional și se poate întoarce la locul de muncă.

Toate acestea doar pentru că așa a considerat legiuitorul.

PressOne: Care este atunci preocuparea legiuitorului, în evaluarea dvs.? Grija pentru sănătatea publică sau pentru conservarea unui anumit buget? 

D.T.: Probabil a doua variantă, însă pe mine mă interesează să fac medicină. Până la urmă acest buget la care vă referiți este construit din banii pe care fiecare dintre noi îi cotizează. În România, știm deja, plătim la Sănătate cât încape. 

Ni se scot ochii pentru că se cheltuie bani. Dar stați un pic, salariații contribuie lună de lună. Dacă un salariat are nevoie de concediu medical într-un anumit moment înseamnă că fură banii cuiva sau cum? Ce înseamnă asta?

În plus, de multe ori, un pacient român care are nevoie de investigații mai serioase, și le face tot pe banii lui. 

Apoi, dacă un pacient are nevoie de un concediu medical, prima dată e întrebat dacă are adeverință că e salariat. Dacă are ghinionul să-i fie rău astăzi și nu a prevăzut asta, îl consult, dar nu pot să-i dau grila de concediu, până nu-mi aduce adeverința de la locul de muncă. Abia apoi pot să-i dau 4+3 zile sau 5+2, fracționat. 

Există și situația în care pacientul se externează din spital și mai are nevoie de zile de concediu. Am avut un caz cu o pacientă despre care se discuta dacă are nevoie sau nu de transplant hepatic. Nu i-au dat concediu medical din spital, au trimis-o la mine. Eu am trimis-o înapoi și a obținut până la urmă concediul. Ne învârtim toți în jurul problemei, de parcă omul ăla era de fapt sănătos și bântuia după un concediu medical că așa avea chef.

PressOne: Care e ponderea celor care încearcă de fapt să profite de sistem, din concediile date într-un an, din moment ce premierul Ciolacu sugerează că avem de-a face cu un fenomen? 

D.T.: Ca medic practician, din ce văd, cred că nici măcar nu putem vorbi procentual. Pentru că ar fi vorba de un 0,00…%.

Oamenii nu vor de fapt concediu medical, pentru că pierd bani. 

Unora le e frică să nu-și piardă locul de muncă. Oamenii nu se hazardează să-și ia concediu medical, preferă să tragă de ei. 

PressOne: Ținând cont de toate aceste constrângeri, cât de ușor (sau nu) acordă un medic de familie din România concediu medical? 

D.T.: Ușor, nu. Pentru că trebuie să respecți toate reglementările: adeverința de salariat, fracționatul zilelor. În plus, sunt amenzi teribile la Casa de Asigurări. Cuantumul amenzii poate merge până la 10 mii de lei. 

Iar Casa, când face verificări, nu verifică actul medical în sine, ci dacă ai linia formularului pe dreapta sau pe stânga sau alte lucruri administrative. În ultimul an și jumătate, s-au schimbat formularele de concediu de trei sau de patru ori. 

PressOne: În alte state membre UE cum se procedează?

D.T.: Și în Vest se decontează perioadele de concediu medical. Dar acolo e suficientă recomandarea medicului care spune că pacientul are nevoie de odihnă. Nu trebuie să existe un formular tipărit, autocopiativ, care se poate imprima numai la o imprimantă nu-știu-de-care. În România, nu mai terminăm odată cu prostiile. 

PressOne: Dacă lucrurile stau așa cum spuneți, ce mai înseamnă atunci digitalizarea serviciilor de sănătate?

D.T.: Am primit iar mesaje de la colegi care mi-au transmis că toată dimineața iar nu a mers sistemul informatic. N-au funcționat iar cardul de sănătate și rețetele electronice. E un exemplu. Unde suntem față de ceea ce ne dorim? 

În acest moment, pot elibera rețetă electronică și o pot trimite pacientului. Dar în România acest serviciu nu este decontat la Casă. Așa că de fapt statul descurajează trimiterea rețetelor pe această cale.

PressOne: Pentru că medicul de familie nu obține nimic?

D.T.: Cei mai mulți pacienți vor fi chemați din nou la cabinet, aliniați cu cardurile de sănătate la ușă. Rețeta electronică poate fi și compensată, dar, da, medicul de familie nu mai e plătit pentru că o eliberează. Nu mai este un serviciu plătit, așa cum era până la data de 30 iunie. Și atunci bineînțeles că medicul de familie va zice „ia veniți voi cu cardul la ușă”. Până la urmă oameni suntem. 

Până la urmă și atunci când vorbești cu pacientul la telefon și îl întrebi cum se simte sau dacă își urmează tratamentul, îi furnizezi un serviciu. Măsurile ar trebui gândite astfel încât medicului de familie să-i rămână timp pentru partea de prevenție. Nu să piardă vremea cu birocrația.

PressOne: Premierul invocă 8,1 milioane de concedii medicale, la o populaţie de 6 milioane de români care lucrează și se întreabă dacă e vorba de angajați la stat sau la privat. Ce relevanță are pentru dvs., medic de familie, această separare între categorii de angajați?

D.T.: Există vreo reglementare în ordinul 158, care face referire la modul de eliberare a concediilor medicale, între stat sau privat? Sau cum? 

Vă spun că și angajații de la stat vor să-și păstreze posturile, nu e nicio diferență între cele două categorii. Nimeni nu-și permite să-și piardă locul de muncă pentru o prostie. 

PressOne: CNAS precizează că „poate verifica doar retroactiv modul în care sunt acordate certificatele de concediu medical”, fără alte pârghii de control. Reprezentanții Casei amintesc de o propunere „de reglementare care să permită verificarea persoanelor aflate în concediu medical fără a le fi încălcată intimitatea”, respinsă însă de Parlament. Dvs. cum vi se pare o astfel de soluție?

D.T.: Îmi amintesc că a mai fost o perioadă în care pacienții trebuiau să completeze o declarație în care să spună între ce ore vor fi sigur acasă. Dar, până la urmă, chiar și bolnav, s-ar putea să fie nevoie, iată, să vii la mine pentru al doilea concediu. Sau să mergi la farmacie. Sau să-ți cumperi pâine. 

Nu înseamnă că ești la mare, dacă ai concediu medical, deși pare că asta le e spaima celor care decid. 

PressOne: Ce soluție propuneți, atunci?

D.T.: Îngrijorarea legată de numărul de concedii medicale eliberate a început în 2021. La Casă există statistici și ei știu ce face fiecare dintre noi, medicii de familie. Ce „comportament” are fiecare dintre noi, referitor la prescrieri de medicamente, concedii medicale, etc. 

Casa știe foarte bine cine dă cele mai multe concedii medicale. Și atunci trebuie să-și pună întrebarea „oare un medic de familie care dă de două ori mai multe concedii față de medie procedează corect sau nu?” Ce se întâmplă acolo, exact? 

L-am rugat pe președintele de atunci al CNAS să meargă să-i controleze pe cei despre care există suspiciunea că fac abuzuri. Nu să facă reglementări care de fapt ne chinuie pe toți. 

PressOne: Ce vi s-a răspuns? 

D.T.: Că nu există personal pentru control.

PressOne: Conversia concediilor medicale sau a numărului de zile eliberate într-un an calendaristic în alte unități de măsură, empirice, de exemplu în „140 de ani de nemuncă”, ce efecte are în societate, atunci când e făcută de politicieni? 

D.T.:  Lucrați în presă și știți prea bine: totul depinde de ce senzație vrei să creezi în societate. Dacă vrei să înfierezi populația, o să spui de mii de ani de concediu medical dați către oameni.

Dacă vrei să arăți realitatea, o să spui că sunt 3 zile și ceva, în medie, pe cap de angajat, într-un an calendaristic. 

În plus, la cum se face prevenția în România, n-ar trebui să mire pe nimeni că avem o populație mai degrabă bolnavă și care are nevoie de îngrijiri. 

PressOne: Cât de atractivă este specializarea „medicină de familie” pentru studenți?

D.T.: Cei mai mulți dintre studenți spun că nu vor această specialitate din cauza nivelului crescut al birocrației inutile. 

Birocrație există în orice domeniu, dar noi ne confruntăm cu o birocrație inutilă, care de fapt ne face și culpabili, ne lasă și la mâna autorităților, în materie de control. 

Pentru că, repet: noi nu avem controale legate de calitatea actului medical. Să fie clar acest lucru. Noi suntem controlați la tot felul de alte lucruri, care nu aduc niciun beneficiu actului medical. 

PressOne: Ce credeți că este, în practică, sănătatea în România: o investiție sau o cheltuială? 

D.T.: Eu cred că în acest moment politicienii iau decizii cum ar trebui să le ia, dar nu-și bat capul dacă acestea pot fi și implementate, în mod real. Și astfel ajungem la niște discrepanțe colosale. 

PressOne: Ce șansă la prevenție și tratament au cei care nu sunt asigurați în România? 

D.T.: Au fost emise reglementări legate de prevenție și de îngrijirea pacienților neasigurați. Există acum ditamai pachetul de prevenție pentru ei. Teoretic. 

În practică, eu constat de exemplu că un pacient din lista mea devine neasigurat. În acel moment trebuie să-l scot de pe listă și să-l reînscriu. Trebuie să aștept o lună de zile, până când îl validează Casa ca neasigurat. A venit, dar ghinion. Îl văd peste o lună. 

Serviciile de prevenție includ servicii de laborator, investigații paraclinice, dar pe care nu le pot elibera în contract cu Casa de asigurări. Și atunci îi fac prima consultație, îi fac o evaluare. Dar dacă omul nu acceptă să dea banii pe analize, eu a doua consultație nu o mai pot face, că nu-i știu rezultatele testelor. 

Pe hârtie toată lumea are drepturi. Dar în practică eu nu pot să-l ajut pe om. Iar la Comisia Europeană autoritățile figurează ca și cum și-ar face treaba. 

PressOne: Ce credeți acum că a vrut de fapt să transmită premierul Marcel Ciolacu?

D.T.: Mă tot gândesc că poate nu a avut o altă știre, mai interesantă, în ziua respectivă. Faptul că s-a referit la numărul de concedii eliberate pentru mine, ca om care muncește în domeniu, este absolut irelevant, din moment ce mă obligă să dau trei concedii pentru o boală pentru care înainte dădeam un singur concediu. Poate domnul Ciolacu vrea să ne atragă atenția tuturor să stăm cuminți.