Operațiunea "Flotantul". Efectele

Raportul despre alegerile locale din iunie 2016 dat publicității recent de organizația non-guvernamentală Expert Forum (EFOR) ridică problema  „potențialului de fraudă” înregistrat în acele localități unde numărul mutărilor și al reședințelor stabilite cu puțin timp înainte de vot a depășit 5% din populație.

Potrivit EFOR, în 39 de comune numărul mutărilor a crescut între 5 și 9% în perioada aprilie-iunie 2016. În alte 6 comune, migrația a oscilat între 11 și 70% din populația cu domiciliul declarat în localitățile respective.

Raportul repune în discuție ceea ce PressOne a numit Operațiunea „Flotantul” – o metodă de a crește artificial prezența la vot în sprijinul unui candidat.

În 2016, această metodă a avut șanse sporite de a se dovedi eficientă, deoarece la votul pentru primării nu a mai existat prag electoral, iar alegerile s-au desfășurat într-un singur tur.

EFOR a realizat un top al localităților din România după ponderea vizelor de flotant în populația raportată la ultimul recensământ (2011).

PressOne a verificat fiecare localitate de pe această listă, pentru a vedea în ce măsură numărul mai mare de alegători a contribuit la schimbarea primarului în funcție sau, dimpotrivă, la realegerea lui.

*

PressOne a descris Operațiunea „Flotantul” înainte de alegeri. Metoda este următoarea: dat fiind că numărul celor care votează într-o comună este mult mai mic în comparaţie cu electoratul un oraş, câteva zeci de persoane în plus pot înclina balanţa atât în ceea ce priveşte numele primarului, cât și în cazul Consiliului Local.

Pentru ca un partid să acceadă într-un consiliu local, trebuie să obțină minimum 5% din numărul voturilor valabil exprimate. Or, în multe comune, 5% este tocmai procentul de flotanți înregistrat în lunile dinaintea scrutinului.

Recordul de migrație a fost consemnat în comuna Secaș (Timiș), unde numărul populației a crescut în acest an cu 70% față de 2015. (Pentru comparație, anul trecut creșterea fusese de numai 4% față de 2014.)

Alegerile pentru funcția de primar au fost câștigate de Simion Pop, susținut de UNPR, dar presa locală a scris că numărul de votanți a atins și 200% în anumite secții.

Fosta primăriță din Secaș, Simona Magdin, fusese declarată incompatibilă de ANI, pentru că ar fi îndeplinit simultan funcția de administrator al unei societăți comerciale.

În comuna Brebu Nou (Caraș-Severin), unde populația a crescut în 2016 cu 34%, primarul din mandatul trecut, Iosif Gabriel Bordea, nu a mai candidat în acest an decât pentru un post de consilier local.

În vârstă de 30 de ani, Gabriel Bordea este fiul patronului companiei de mezeluri AGIL. În 2012, el câștigase la o diferență de 11 voturi, fiind acuzat la vremea respectivă că ar fi făcut flotant pentru 97 de persoane din Timișoara, angajați la firma tatălui său.

Anul acesta, funcția de primar a fost adjudecată de Ioan Buda, pentru care au votat toți cei 98 de alegători înscriși pe listele electorale.

*

În Zorlențu Mare (Caraș-Severin), noii veniți în 2016 sunt în procent de 25%. Fostul primar Viorel Ișfan a fost condamnat la un an și 3 luni cu suspendare, pentru conflict de interese în formă continuată, și și-a recunoscut vinovăția.

În cursa electorală, PNL l-a înscris pe fiul său, Marius Ișfan. Potrivit presei locale, acesta este cercetat de Poliție pentru că, înainte de alegeri, a fost prins în timp ce oferea bani pentru mutarea reședinței în comună. În 5 iunie, oamenii din Zorlențu Mare l-au ales primar pe Martin Cornea.

Următoarele comune din topul migrației sunt Bunila și Bulzeștii de Sus, ambele din județul Hunedoara, precum și Ceatalchioi (Tulcea). Toate trei sunt localități foarte izolate.

La Bunila, spre exemplu, nu mai există nici măcar semnal de telefonie mobilă, astfel că oamenii nu pot cere ajutor în caz de urgență medicală. Cel mai apropiat oraș e Hunedoara, aflată la 40 de kilometri.

Noul primar din Bunila – comună a cărei populație a crescut în 2016 cu un sfert, circa 100 de oameni – e fostul consilier local Romulus Stroia. El a avut 76 de voturi în plus față de fostul edil, Nelu Oprișoni.

Bulzeștii de Sus a rămas cu același primar, Mirel Ion Șuba. Primăria este atât de săracă, încât are dificultăți în a plăti salariile celor 9 angajați. În 2014, taxele și impozitele locale colectate au însumat 30.000 de lei. La Ceatalchioi a câștigat, de asemenea, fostul primar – Tudor Cernega.

În comuna Godeanu (Mehedinți), unde flotanții din 2016 reprezintă 16% din populație, primarul Ion Gheorgheci a fost reales. El fusese trimis în judecată în 2014, într-un dosar de fraudă cu fonduri APIA, prejudiciul fiind estimat la 1,4 milioane de lei.

Primarul din Bogda (Timiș) – care are cu 15% mai mulți rezidenți decât în 2015 – a rămas Dorel Luca, care se află la al patrulea mandat.

La Ponor (Alba), atât noul primar, Petruț Bujor (fost viceprimar), cât și predecesorul său, Vasile Stan, au fost amenințați cu pierderea mandatelor pentru că, în 2014, au schimbat partidele din care proveneau după adoptarea Ordonanței „Dragnea”. Aceasta le dădea posibilitatea aleșilor locali un interval de 45 de zile în care să poată migra la altă formațiune politică fără să-și piardă funcția.

La Fârliug (Caraș-Severin), comună al cărei număr de rezidenți a crescut cu 14%, primarul Ioan Borduz a fost reales în 5 iunie. În aprilie 2015, el fusese suspendat din funcție de către prefect, deoarece primise o sentință definitivă de 3 ani cu suspendare, pentru deturnare de fonduri europene. Borduz este primar de 11 ani.

Primarul de la Pardoși (Buzău) a fost și a rămas Nicușor Ștefan. El este primar din 1996.

*

Primarul din Brebu (Caraș-Severin) a rămas Viorel Mitea Rășca. Condamnat pentru trafic de influență în 2014, el a beneficiat de o amânare a aplicării pedepsei și a primit un termen de supraveghere de 2 ani.

Garda de la Cerbăl (Hunedoara) – unde populația a sporit cu 12% în acest an – s-a schimbat. Primar din 2004, Miron Ticula – aflat în anturajul fostului președinte de Consiliu Județean Mircea Moloț, cercetat pentru trafic de influență, luare de mită și spălare de bani – a rămas fără sprijin din partea PNL.

Alegerile au fost câștigate de Claudiu Costa, care, deși era consilier local de Hunedoara din partea PNL, s-a înscris în PSD înainte de campania electorală.

La Obârșia Cloșani (Mehedinți), primar a fost și a rămas Iacob Murdeală. În 2012, el câștigase alegerile din partea Mișcării pentru Noul Mehedinți, o alianță locală formată din PDL, UNPR, PNȚCD și Partidul Ecologist. În 2016 a candidat pentru PSD.

În comuna Lozna (Sălaj), Augustin Sabou a ratat al șaselea mandat, fiind înlocuit de fostul viceprimar Alin Gabriel Pocol. Ginerele lui Sabou fusese casier al Primăriei și a fost condamnat pentru luare de mită în 2013.

La Răsmirești (Teleorman), Stan Briceag a pierdut alegerile în fața candidatului PNL, Viorel Mihai, fost consilier local. El câștigase în 2012 susținut de Alianța pentru Teleorman, însă ulterior, în martie 2016, a fost destituit de prefect pentru incompatibilitate evaluată de ANI.

Primarul din Săcădat (Bihor) a rămas Aurel Popa, care a devenit PSD-ist după Ordonanța „Dragnea”.

La Toplița (Hunedoara), alegerile au fost recâștigate de Nicolae Cerișer, fost director, timp de 10 ani, al Castelului Corvinilor din Hunedoara. În 2012, el candidase ca independent, iar în acest an a reprezentat PNL.

*

La Bujoreni (Teleorman), primar a rămas Florentin Burcea, traseist racolat de PSD în 2014, iar la Vălig (Caraș-Severin), Sorin Blaga a câștigat un nou mandat.

Și la Drăgoești (Ialomița), fotoliul a rămas în posesia primarului în funcție, Ion Mitrea, în timp ce la Pleșoiu (Olt) s-a făcut rocada. Cei doi candidați, Iulia Preda și Valeriu Mândescu, se mai înfruntaseră și în 2008. Acum, viceprimarul Mândescu a ajuns primar.

La Pardina (Tulcea), Iordan Chislițchi a pierdut alegerile după două mandate, fiind înlocuit cu Dumitru Pocora, primar în mandatul 2004-2008. Chislițchi a avut un proces cu ANI din care reieșea că și-a angajat fiul consilier personal la Primărie.

*

În aprilie, EFOR a cerut Ministerului Administrației și Internelor (MAI), precum și Biroului Electoral Central (BEC), lista persoanelor care au candidat deși le fuseseră suspendate drepturile electorale. În timp ce BEC a răspuns că solicitarea excede atribuțiile sale, MAI nu a răspuns niciodată.

Lista rămâne în continuare necunoscută. Într-o conferință de presă din iunie, ministrul Petre Tobă a declarat că organele de control au aplicat 270 de contravenții și au întocmit 23 de dosare pentru nereguli privitoare la stabilirea reședinței.