
Foto: Lucian Muntean
01/03/2016
Omul-dicționar
În 2014, aproape 160.000 de români și-au descoperit vocația. Au găsit-o cu ajutorul dexonline.ro. Vocație a fost atunci cuvântul cel mai căutat pe platforma lansată în august 2001. Au urmat, la mare distanță, empatie (97.000 de afișări) și diaspora, probabil în preajma alegerilor prezidențiale (79.000 de afișări).
2015 a fost anul tehnocrației. Alți conaționali, capabili de empatie chiar și fără s-o știe, au trimis din nou criptica noțiune pe poziția a doua în topul căutărilor. Până să ne lămurim cu tehnocrații, să vedem ce înseamnă empatie.
EMPATÍE (‹ fr.) s. f. Intuiție simpatetică, identificare afectivă, transpunere. În psihologie, desemnează un proces complex (perceptiv, intelectual, afectiv) constând în identificarea subiectului cu obiectul cunoașterii (îndeosebi o persoană) și în proiectarea stărilor proprii asupra acesteia din urmă, subiectul trăind în sine viața altuia. În estetică, se aplică unui proces complex (perceptiv, intelectual, afectiv) de raportare la obiectul artistic. A cunoscut o largă circulație în estetica romantismului (Novalis, R.H. Lotze, Th. Lipps).
Sursa este Dicționarul Enciclopedic (1993-2009), iar utilizatorul care a adăugat explicația pe site-ul dexonline.ro se semnează blaurb.. Cu punct la sfârșit.
Omul a realizat o performanță remarcabilă în timpul său liber: a introdus pe dexonline 157.361 de definiții, adică 43.868.949 de caractere!
blaurb. este numele de utilizator folosit de Laurențiu Bașchir, un inginer de 43 de ani din Tulcea. Voluntariatul său la cel mai cunoscut portal online al limbii române a început în februarie 2005, cu o definiție din Marele Dicționar de Neologisme (ediția 2.000):
LIMÚL s.m. artropod marin, comestibil, cu corpul acoperit de o carapace chitinoasă în formă de scut și terminată cu o coadă ca o spadă. – Din fr. limule, lat. limulus.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Între timp, Laurențiu Bașchir a ajuns la aproape 158.000 de definiții introduse pe site. A introdus complet Dicționarul de argou, Dicționarul de termeni muzicali, Dicționarul religios, Dicționarul etimologic român și va termina, peste câteva luni, Dicționarul Onomastic Românesc.
A mai urcat pe dexonline bucăți importante din DAR (Dicționar de Arhaisme și Regionalisme, 70%), Dicționarul enciclopedic, DLRLC (Dicționarul limbii române literare contemporane, 40%) și DEX’09 (50%).
„Timpul de lucru alocat depinde de orele disponibile din ziua respectivă și de complexitatea scrierii definițiilor. În funcție de forma în care sunt, pot scrie între două și patru ore pe zi.
Academicianul Nicolae Breban: "Și astfel am ajuns la mine însumi"
Conferința intitulată "Valorile naționale în literatura română" a cuprins o serie de răfuieli ale scriitorului cu personaje din propriul trecut.
O asociație din Cluj organizează anual tabere pentru copiii cu boli grave. Cum reușește? „Dacă oamenii pun împreună bucățelele mici pe care le au, în timp efectul lor crește și se multiplică”
De 13 ani, Yuppi Camp, un ONG din Cluj, organizează tabere terapeutice pentru copiii cu boli grave. Timp de câteva zile, copii cu diabet, cancer, boala celiacă, hipoplazie renală și alte boli grave au parte de activități în aer liber, sub atenta supraveghere a unei echipe formate din medic, asistentă medicală, dietetician și, în unele cazuri, kinetoterapeut. Alături de ei, și părinții iau o pauză și „stau fără stresul că copilul s-ar putea să nu fie bine”.
Ca timp de editare a unei definiții, poți să scrii de la 3-4 minute și până la 30-40 de minute și chiar mai mult, pentru definiții dificile. De exemplu: cele care conțin multe diacritice, prescurtări, caractere aldine, îngroșate, cuvinte din greacă, neogreacă, slavă sau cele cu grafie veche (până în 1958 când a apărut DLRM-ul)”, a explicat Bașchir.
Inginerul din Tulcea spune că nu se lasă sedus de cuvinte ori de sonoritatea lor. El are însă un set ideal pe care ar dori să-l regăsească în fapte: „M-ar face fericit să văd mai ales puse în practică seriozitatea, punctualitatea, profesionalismul, înțelepciunea, moderația, întrajutorarea, voluntariatul. Sunt doar câteva exemple”.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Bașchir are mai puțin de 50 de prieteni pe Facebook. E îngrijorat de „pervertirea limbii române” în hățișul rețelelor de socializare.
L-am întrebat ce scriitori preferați are. Ne-a oferit doar lista scurtă: Eliade, Cioran, Eugen Ionescu, Țuțea, Noica, Iorga, Cărtărescu, Patapievici, Pleșu, Blaga (filosofia), Gabriel Melinescu, Ileana Mălăncioiu (proza și jurnalismul), Laurențiu Fulga, Marin Preda, Ștefan Bănulescu, Lucian Boia etc.
Urmează Mann, Hesse, Malraux, Sartre, Günter Grass, Nabokov, Ortega y Gasset, Plinius, Platon, Aristotel, F.A. Hayek, Proust, Henry Miller, Herodot, Montherlant, Virginia Woolf, Georges Duby, Ernesto Sabato, Steinbeck, Thomas Pynchon, Huxley, Sf. Augustin, Lovecraft, Asimov, Kafka, Soljenițîn, Vargas Llosa, Marquez, Camus, Borges, Frank Herbert etc.
„În zilele noastre, din cauza nivelului general de pregătire din ce în ce mai slab al elevilor de liceu, apar, cum bine știți, multe greșeli de exprimare, din punct de vedere ortoepic și morfologic. Lipsa de dorință de a învăța temeinic și constant duce la aceste greșeli gramaticale și semantice ale cuvintelor.
Mă amuză, dar mă și întristează exprimarea lapidară din lumea Internetului. În editorialele online, bloguri, chat-uri (Facebook, twitter, Yahoo messenger etc.), exprimarea este plină de prescurtări și se folosesc multe barbarisme, pentru care chiar avem cuvinte în limba română”, a mai spus Bașchir.
Un alt voluntar prolific la dexonline.ro este Laura Gellner, o bibliotecară stabilită de ani buni în Germania. Din 2001, ea a strâns aproape 175.000 de definiții trimise, adică 38.165.988 de caractere.
blaurb. și LauraGellner nu se cunosc. Oricum, ea nu dorește niciun fel de „publicitate”.
„Ajut la închegarea și extinderea acestui dicționar online, impresionată fiind de ideea minunată a unui grup de tineri care, fără niciun sprijin material, au inițiat acest proiect, un ajutor neprețuit pentru cei care se ocupă de limba română, în România și nu numai. Nu o fac pentru publicitate și, sinceră să fiu nici, nu mi-ar plăcea acest lucru”, a spus Laura Gellner.
„Pe doamna Laura Gellner nu o cunosc personal. Nici online nu ne-am văzut. Fiecare e cu treaba lui. Concurență între noi? În niciun caz. Dumneai a început să scrie pentru Dexonline din 2001, iar eu din 2005. Ritmul de editare și timpul oferit zilnic depinde de la voluntar la voluntar”, a completat Laurențiu Bașchir.
El a ținut să încheie cu un citat din Dune: „A crede că știi ceva este calea cea mai sigură de a te orbi singur. Nu înaintarea în vârstă este cea care frânează încetul cu încetul capacitatea de a învăța, ci acumularea de lucruri pe care le știi”.
Dexonline.ro e o platformă creată de Cătălin Frâncu, un informatician care s-a numărat printre primii 500 de angajați ai companiei Google. În prezent, site-ul are o medie lunară de peste 2 milioane de accesări.
*
A, era să uităm:
BAȘCHÍR, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Bașkiria. ◊ (s. f.) limbă din familia altaică, ramura turcică, vorbită de bașchiri. (< rus. baskhir)

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this