23/06/2018
Ocean's 8: câte femei pot bate 11 bărbați?
Ocean’s Eight (2018), acțiune, comedie. Regia: Gary Ross; scenariul: Gary Ross, Olivia Milch; imaginea: Eigil Bryld; muzica: Daniel Pemberton; cu: Sandra Bullock, Cate Blanchett, Anne Hathaway, Helena Bonham Carter, Sarah Paulson, Mindy Kaling, Awkwafina, Rihanna.
*
Când francizele învie, producătorii și fanii se roagă pentru un Phoenix, deși sunt conștienți că poate ieși doar un mort umblător.
Se întâmplă și cu seria Ocean, care, la zece ani de la lansarea Ocean’s 13, a ajuns la cel de-al patrulea episod. Revenirea cu Ocean’s 8: Jaf în stil clasic, cu o distribuție majoritar feminină și cu aceeași poveste a micilor infractori care își pun laolaltă abilitățile pentru o spargere spectaculoasă, continuă seria de reșapare a unor filme cu potențial comercial dominate de bărbați, precum Marea mahmureală sau Vânătorii de fantome.
Așa funcționează și Ocean’s 8.
Din Danny Ocean (George Clooney) − personajul readus pe ecran de Steven Soderbergh în 2001 în remake-ul după cunoscutul film cu Sinatra și restul Rat Pack-ului − nu a mai rămas decât o placă funerară.
La 55 de ani, cariera sa de pungaș la patru ace a luat sfârșit, însă crezul de a fura de la bogați… ca să-ți fie mai bine este dus mai departe de sora sa, Debbie (Sandra Bullock). Senzația de déjà-vu se instalează de la început.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
La fel ca fratele ei, Debbie iese din închisoare cu un plan la care a lucrat aproape 6 ani: să dea o spargere la balul anual al Muzeului Metropolitan din New York ca să pună mâna pe un colier cu diamante de 150 de milioane de dolari, pe care Cartier îl ține într-un seif de mai bine de 50 de ani.
Tot ca Danny (sau ca Harap Alb), sora mai mică adună o gașcă de figuri unite în diversitate, care vor pune umărul la planul ei:
Lou (Cate Blanchett) – vechea parteneră a lui Debbie (ca Brad Pitt pentru Clooney în 11), al cărei CV infracțional se rezumă la fraudă la Bingo și îndoitul votcii cu apă;
Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas
Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.
Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”
„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne.
Rose Weil (Helena Bonham Carter) – o designeriță aiurită, pe care impasul creator o duce-n pragul închisorii datornicilor;
Amita (Mindy Kaling) – o fată care meșterește bijuterii și-și dorește să scape de părinți;
Nine Ball (Rihanna) – o hackeriță cu joint-ul în colțul gurii, care manipulează realitatea dintr-o apăsare de tastă;
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Constance (Awkwafina) – skaterița cu degete fine, care poate face totul să dispară într-o secundă;
Tammy (Sarah Paulson) – gospodina cu beciul plin de… furăciuni;
Şi, cu sau fără voia ei, Daphne Kluger (Anne Hathaway) – motivul pentru care diamantele vor ieși din închisoarea de maximă siguranță în care sunt închise.
Avem ținta, avem echipa, urmează pregătirea și desăvârșirea jafului. Pentru cei care au mai văzut filme din același gen, surprizele sunt reduse la minimum.
Totul pare minuțios pus la punct, până când un fapt neprevăzut ridică un nou obstacol, iar doamnele trebuie să se replieze, căci riscă să schimbe botina din cea mai fină cu șapte lanțuri și-o cătușă.
Nu vă închipuiți totuși cine știe ce tensiune. Doar fură dintr-un muzeu, nu dintr-o rețea bine păzită de cazinouri, cum făcea fratele Danny Ocean.
Cine e Awkwafina
Poate că nu toată lumea știe cine e Awkwafina și cum de a ajuns ea să lupte alături de armata femeilor din Ocean’s 8.
Are 30 de ani, e rapperiță și scriitoare, o cheamă de fapt Nora Lum și s-a remarcat în 2012, când a lansat piesa My Vag, ca răspuns la piesa lui Mickey Avalon, My Dick (inclusă pe coloana sonoră a serialelor Hung și American Dad!).
Este una dintre susținătoarele mișcării Time’s Up, care luptă împotriva abuzurilor sexuale comise la Hollywood.
Că tot am vorbit de lanțuri și cătușe, unde sunt bărbații în film? Cum unde? În toate obstacolele pe care femeile le au de trecut.
Ei trebuie să fie seduși, manipulați, păcăliți, iar unii, chiar pedepsiți pentru răul pe care l-au făcut femeilor – mai exact lui Debbie.
La fel ca în Vânătoarele de fantome, unde fetele își luau un secretar sexy și mai firav la minte (într-o inversare de roluri față de seria originală), în Ocean’s 8 avem de-a face cu l’homme fatal, dublul masculin al mult mai exploatatei vampe din filmele anilor 30-40, care trebuie să plătească pentru trădarea lui.
Mai mult de-atât filmul nu aduce nou pe frontul reprezentării femeii în cinemaul hollywoodian. O singură replică poate fi citită dublu, în sensul legitimelor mișcări de forțe de peste ocean (sau Ocean).
„Nu avem nevoie de un el. Un el va fi observat. O ea e ignorată”, spune Lou, în momentul în care se caută un nou membru în grup.
Doar cu atât își permite regizorul și scenaristul Gary Ross să zgândăre problema; în rest, lasă Ocean’s 8 să fie doar un film cu care să-ți treacă timpul.
Actrițele își fac treaba, imaginea e cumsecade, iar montajul încearcă să concentreze și să facă inteligibilă o poveste stufoasă. Există chiar și câteva momente de umor, dincolo de glumițele „din industrie” presărate prin replici sau în aparițiile inopinate ale unor staruri actuale.
Poate cea mai deranjantă e coloana sonoră, care pare să fie rezultatul unui brainstorming făcut pe un colț de masă: dacă eroinele sunt empowered, atunci Kelis cântă Bossy; dacă vine colierul Cartier, atunci merge un Aznavour; dacă și-au dus misiunea la sfârșit, atunci musai un These Boots Are Made for Walking.
Chiar te miri cum au sărit peste Diamonds Are a Girl’s Best Friend.
Va avea un viitor această traducere a universului Ocean de la masculin la feminin? Încasările, pentru că ele vor dicta răspunsul final, arată bine.
De altfel, și faptul că moartea lui Danny Ocean e pusă sub semnul întrebării de-a lungul filmului devine un indiciu pentru o continuare.
Poate chiar Bullock și Clooney, despărțiți în Gravity și reuniți în jaf? Aș putea paria.
Offscreen
→ „La noi în oraș nu există lesbiene!” E nodul în jurul căruia se concentrează debutul în lungmetraj al lui Bogdan Theodor Olteanu, Câteva conversații despre o fată foarte înaltă, care a intrat în cinematografe după ce a fost proiectat în premieră pentru publicul românesc la recenta ediție a TIFF.
Dacă rămâi la simpla descriere a unei povești de dragoste între două femei, în România de azi, ai putea specula o undă de șoc, deși filmul nu are nimic cu adevărat șocant.
Cred că acesta e și marele lui merit, dincolo de subiect: faptul că reușește, până la final, să nu antagonizeze, și evită un discurs lipsit de nuanță despre societatea, familia, individul care oprimă pe baza unor „fobii” sexuale.
Totuși, prin construcția celor două personaje principale, o tânără căreia nu îi este frică de propria identitate sexuală și o alta care trăiește cu spaima stigmatizării, regizorul reușește să pună elegant degetul pe rană.
Sub lupă, cum ziceam, nu sunt ceilalți, ci efectele pe care contextul actual le are asupra libertății individuale și stabilității emoționale ale celor care fac parte dintr-o minoritate sexuală.
→ Strong Island. Prejudecăți și frică. Vinovăție naționalizată și vinovăție personală. O graniță foarte dureroasă care le desparte.
Pentru felul în care investighează uciderea fratelui său, petrecută la începutul anilor 1990, și tot calvarul judiciar care decimează ulterior o familie afro-americană din New York, regizoarea Yance Ford a fost deja nominalizată la Oscar și a câștigat premiul special al juriului la Sundance în categoria Cel mai bun documentar.
Ea încearcă să descopere răspunsurile particulare și generale din spatele deciziei juraților de a nu începe urmărirea penală a celui care l-a împușcat pe fratele său mai mare.
Dacă răspunsul simplu ar fi „totul s-a întâmplat din cauza discriminării și prejudecăților rasiale”, filmul nu ar rămâne decât o altă bucățică de puzzle din istoria comunității afro-americane în Statele Unite.
Ce-l face însă diferit e abordarea profund personală, intimă, justificat subiectivă și pe alocuri revanșardă a regizoarei. Filmul este disponibil pe Netflix.
→ Robert Zemekis (Forrest Gump, Cast Away, Back to the Future, Polar Express și atât de multe altele) revine la sfârșitul acestui an în cinematografe cu Welcome to Marwen, o poveste inspirată dintr-un caz real, care îmbină animația cu stresul post-traumatic.
Regizorul a preluat spre ficționalizare povestea lui Mark Hogancamp, un bărbat care, în urma unui atac, și-a pierdut memoria și a început să creeze și să trăiască într-un oraș miniatural plasat în Belgia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Hogancamp a fost descoperit întâmplător, povestea lui a făcut înconjurul lumii, iar în 2010 a devenit protagonistul unui documentar semnat de Jeff Malmberg și premiat la zeci de festivaluri din lume, Marwencol (după numele localității pe care a creat-o).
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this