O viitură care anunță viitorul. De ce se intensifică fenomenele meteo extreme și ce facem dacă suntem surprinși la volan de o ploaie torențială

Oana Moisil

Furtunile din România tind să fie din ce în ce mai intense, iar viitura de pe 19 iulie din Bușteni arată, din nou, cât de vulnerabili suntem în fața fenomenelor meteo extreme. 

De la foarte cald la ploi torențiale 

Pe 19 iulie, o ploaie de vară s-a transformat, într-o oră, într-o viitură care a inundat străzile orașului Bușteni. A plouat într-o oră cât plouă într-o lună.

„Atenție foarte mare, s-au format torenți”, avertiza într-un video Sergiu Olteanu, meteorolog la Stația Meteorologică Vârful Omu, în timp ce filma pârâul tot mai mare de pe Valea Jepilor și care avea să ajungă, în scurt timp, pe străzile din Bușteni. 

Meteorologul a mai scris, în același mesaj, că „nu ar fi rău un sistem de avertizare pe văile unde se pot forma viituri, torenți puternici”. 

În doar câteva zile, România a fost marcată de temperaturi de 35 de grade la umbră și de furtuni care doboară copaci și inundă străzi. Nu este prima dată când se întâmplă și nu va fi nici ultima. Climatologul Bogdan Antonescu a explicat pentru PressOne că furtunile de vară nu sunt o noutate, dar ce este nou este că tot mai des, ele produc o cantitate mai mare de precipitații. 

Explicația se leagă și de creșterea temperaturii medii globale, întrucât o atmosferă mai caldă poate reține mai multă umezeală, așa că ploile se întețesc și vin cu riscuri mai mari de inundații.

În ceea ce privește viitura din Bușteni, climatologul consultat de PressOne consideră că e nevoie de studii foarte amănunțite ca să înțelegem ce alți factori au mai contribuit la inundarea DN1 care a surprins 30 de mașini. 

„Studiile astea se fac de obicei pentru fenomene care sunt la o scară mult mai mare. De exemplu, inundațiile din Dobrogea de acum doi ani – au fost în august, apoi în septembrie, cu furtuna Boris. Pentru genul acela de fenomene se poate face studiul ăsta, pentru că sunt pe mai multe zile și pe arii mai mari și atunci poți să vezi cu cât contribuie schimbările climatice”, a mai spus Bogdan Antonescu.

Infrastructură depășită de realitate

Cât de pregătite sunt orașele din România să facă față furtunilor tot mai intense? „Nu prea sunt”. Atunci când au fost construite, era altă climă. Canalizările au fost proiectate „pentru o altă cantitate de precipitații, în care fenomenele astea erau mult mai rare decât le vedem acum”, a mai explicat expertul.

Dincolo de canalizare, în orașe mai există și problema asfaltului. „Betonul, de exemplu, influențează mult și partea de scurgeri în orașe, dar și valurile de căldură. O soluție ar fi înlocuirea cu ceva permeabil, adică să permită ploii să ajungă în sol. Dar asta înseamnă o schimbare de infrastructură destul de mare”, a mai subliniat Bogdan Antonescu.

În Bușteni, o parte din asfalt s-a prăbușit sub greutatea apelor. 

Furtuna de duminică, 19 iulie, a dus și la surparea asfaltului din Bușteni Foto: Facebook/Meteoplus

În ceea ce privește pagubele create de furtunile care duc la inundații, climatologul a mai explicat că extinderea orașelor atrage după sine pierderi mai mari și riscuri mortale pentru mai mulți oameni. 

„Când îți apare o furtună în prezent, față de acum 50 de ani, pagubele sunt mult mai mari exact pentru aceeași furtună”, mai spune climatologul care a suprapus datele unor tornade din 1967 peste o hartă din 2017. „Le-am luat exact cum erau acolo, cu traiectoria lor, și am pus-o peste ce se întâmplă acum: densitatea populației, casele din prezent și așa mai departe”. Experimentul a arătat că atât pagubele materiale cresc, cât și numărul de victime. 

Bucureștiul și zona metropolitană – de unde vin zilnic sute de mii de oameni la muncă în capitală – însumează aproximativ 2,4 milioane de locuitori. Pentru ei, un risc mare îl reprezintă copacii care cad la fiecare vânt puternic. La sfârșitul lunii iunie, un bărbat a murit după ce i-a căzut un copac pe mașină. 

În toată țara, furtunile de pe 19 iulie, dar și din noaptea spre 20 iulie, au afectat 31 de localități din 16 județe: Argeș, Brăila, Covasna, Dâmbovița, Galați, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Neamț, Prahova, Suceava, Vaslui, Vrancea și Vâlcea.

Ce facem dacă ne prinde o viitură sau o furtună care ne lasă fără vizibilitate la volan

Într-una din filmările postate de localnicii din Bușteni, se vede cum mai multe mașini au rămas blocate în apă, iar una este purtată de curent spre celelalte. 

„Nu poți să știi cât de mare și cât de puternică e viitura”, a spus pentru PressOne Titi Aur, unul din cei mai titrați campioni români de raliuri, întrebat ce poți face dacă ești la volan în mijlocul unei viituri. 

„Putem vorbi de apă prin care poți să treci, că e până la nivelul anvelopei și nu e mare lucru. Putem vorbi de apă care începe să intre în zona periculoasă pentru mașină, în sensul că ajunge pe la senzor, pe la părți electrice”, a mai zis Titi Aur.

Atunci când plouă torențial, acesta crede că cel mai bine e să stai pe loc, iar dacă poți să eviți o zonă în care se pot forma viituri, să le eviți. „Dacă totuși te prinde acolo, să te aștepți la aceste etape. Adică etapa în care doar îți afectează puțin mașina, etapa în care poate să intre apă la motor sau etapa trei, când te ia cu totul. Dacă te ia cu totul, atunci problema e cum reușești să ieși din mașină, să te descarcerezi”.

Titi Aur spune că nu are cum să existe o regulă generală pentru ce poți face, dar important e să ai la tine trusa obligatorie de prim-ajutor, un extinctor, dar și hrană și apă de băut pentru situația în care rămâi blocat mai mult timp în acel loc.

În Bușteni, două persoane care au rămas blocate în mașini au fost salvate de pompieri, iar alți zece oameni au reușit să iasă singuri. O tânără a fost luată de ape de pe o stradă din oraș și are fracturi la nivelul brațelor. De asemenea, salvatorii au evacuat o persoană dintr-o locuință inundată.

Întrebat ce e recomandat să facem când suntem pe autostradă, iar vizibilitatea este redusă din cauza unei ploi dense, Titi Aur recomandă să încetinim, dar nu brusc și doar după ce ne-am asigurat că mașina din spate ne vede.  

Mașinile noi, mai sensibile la furtuni

În ceea ce privește daunele materiale la care un șofer se poate aștepta când se află în situația celor surprinși de viitură în Bușteni – sau doar când trece printr-o zonă inundată, cum ar fi un pasaj – Titi Aur spune că mașinile noi sunt mai predispuse riscurilor: 

„Mașina astăzi este mult mai pretențioasă decât mașina de acum niște ani sau de niște zeci de ani. De ce? Pentru că are multă electronică, mulți senzori, multe cablaje, mult locuri în care apa poate să facă rău. Iar dacă mașina este electrică, cu atât mai mult există riscul să ajungă și într-o zonă periculoasă din punct de vedere tehnic”.  

Stațiunile de pe litoral, inundate de o furtuna puternică 30 august 2024. Foto: PressOne

Riscul de inundații rămâne în mai multe județe țară

Un nou cod portocaliu de inundații a fost emis după cel care a inundat Bușteniul și alte 30 de localități. Codul este valabil până pe 21 iulie, la ora 12:00 și vizează Someşul Mare, Mureş, Olt, Argeş, Ialomiţa, Siret, Prut, dar şi râurile din Dobrogea.

În opinia meteorologului Bogdan Antonescu, faptul că există RO-Alert este una din schimbările bune în ceea ce privește riscurile asociate cu vremea extremă. 

„Puține țări din Europa au un sistem de avertizare care să ajungă direct la public. Problema e că lumea își oprește RO-alertul”, a mai spus meteorologul.