O nouă amânare din partea CCR pe legea privind pensiile speciale: „Este un tip de conduită prin care magistrații constituționali își decredibilizează instituția”

Oana Moisil

Decizia privind constituționalitatea proiectului de diminuare a pensiilor speciale a fost amânată pentru a cincea oară de către judecătorii Curții Constituționale. Motivul invocat de magistrați a fost cererea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ca CCR să ceară Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) verificări dacă proiectul respectă principiile europene. 

Dacă CCR admite solicitarea și trimite dosarul la CJUE, proiectul va fi blocat pentru aproximativ doi ani, după cum a explicat fostul președinte CCR, Augustin Zegrean. Însă și dacă nu va fi trimis la CJUE, CCR poate amâna la nesfârșit decizia, adaugă acesta. 

Expertul în drept constituțional Ioan Stanomir subliniază, într-un interviu pentru PressOne, faptul că amânările repetate venite din partea instanței constituționale nu reprezintă doar o problemă a justiției, ci a democrației românești. 

În acest context, tot mai mulți români își pierd încrederea în democrație, mai ales din cauza austerității care lovește puternic tocmai în cei mai vulnerabili, în timp ce pensiile mari ale unei minorități rămân protejate. 

___

PressOne: Pentru a cincea oară la rând, judecătorii Curții Constituționale a României au amânat pronunțarea unei decizii cu privire la pensiile speciale ale magistraților. Cum vedeți această ultimă amânare, în contextul în care a dus și la pierderea a peste 230 de milioane de euro din PNRR?

Ioan Stanomir: Principala miză nu este cea financiară. Principala miză ține de statutul simbolic al magistraților și de dorința magistraților de a nu fi afectați în drepturile lor. Este o confruntare care merge dincolo de miza financiară. Este o confruntare între puterile statului, iar în această confruntare dintre puterile statului, membrii Curții Constituționale – sau măcar o parte dintre ei – au luat partea puterii judecătorești.

Cum poate fi interpretată, în acest context, solicitarea către CCR făcută de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție de a cere opinia Curții de Justiție a Uniunii Europene privind chestiunea pensiilor magistraților?

Trebuie privită în același context al tacticilor dilatorii. Nu cred că UE are jurisdicție asupra modului în care noi calculăm pensiile angajaților noștri. Probabil că cererea  privește alt aspect, considerând că această afectare a drepturilor lor afectează, de fapt, independența puterii judecătorești. Și dacă urmăriți cu atenție atât declarațiile președintei Înaltei Curți, cât și declarațiile conducerii CSM, ele merg în această direcție. 

Este vorba de o încercare de a sublinia încă o dată că acest proiect este o tentativă de a submina independența puterii judecătorești. Este în linie cu argumentația care a fost, de exemplu, utilizată în clipa în care președintele Nicușor Dan a încercat să evoce acea posibilitatea consultării magistraților cu privire la pensiile de care beneficiază.

Care poate fi impactul acestei noi amânări în ceea ce privește încrederea românilor în sistemul de justiție? 

Cred că problema este mult mai gravă. Curtea Constituțională este organismul de care se leagă anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale.

Ori problema este că, la acest moment, Curtea Constituțională pare incapabilă să facă acest lucru; și pe cale de consecință, cei care au socotit în 2024 că actul era lipsit de legitimitate, vor fi întăriți în convingerile lor. Iar cei care au sprijinit acea decizie vor fi dezamăgiți.

Este un tip de conduită prin care magistrații constituționali își decredibilizează instituția și este un tip de conduită care este posibil doar dacă partidele politice și șefii de stat recrutează cu încăpățânare la nivelul Curții Constituționale personalități în baza unui singur criteriu: al obedienței. 

Șerban Pavelescu, despre cimitirele sovietice din România: „Istoria și soarta acestor monumente este legată de felul în care regimul politic comunist a înțeles să rescrie istoria”

În România sunt 180 de monumente dedicate Armatei Roșii amplasate în 145 de localități. O convenție internațională ne obligă să le protejăm, însă scopul ridicării lor nu a fost comemorativ. Ci propagandistic.

Edilul din Sinaia, cercetat penal de DNA, e apărat în instanță de aceeași casă de avocatură cu care lucrează și Primăria. Accesul PressOne la documente, blocat de o „taxă de căutare”

Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, cercetat penal de DNA pentru multiple fapte de corupție, este apărat în instanță de aceeași firmă de avocatură cu care Primăria Sinaia are încheiate mai multe contracte juridice, pe bani publici.

Am respect pentru această instituție, am respect pentru procedurile pe care ea le îndeplinește, dar sunt profund sceptic față de transparența și de eficacitatea sistemului de recrutare pe care îl practică puterea legislativă și puterea executivă prin președintele României, în ceea ce privește membrii Curții Constituționale.

Cum vedeți soarta acestui proiect de lege, pentru care executivul și-a asumat pentru a doua oară răspunderea în Parlament, în contextul în care de mai bine de două luni este blocat la CCR?

Cred că mai degrabă trebuie să vorbim despre soarta democrației noastre. Și a modului în care democrația se așază sau nu echitabil pe umerii cetățenilor. Pentru că poverile fiscale sunt parte a contractului democratic. 

Ar fi bine să nu uităm că marile revoluții liberale ale secolului XVIII au pornit de la un principiu care este și mai vechi: nicio taxare în absența consimțământului. Nicio taxare excesivă prin care oamenii să fie subjugați statului. Ori ceea ce se întâmplă acum este deosebit de simplu.

Vă dau două exemple. Statul este incapabil să listeze suplimentar la bursă companiile de stat. Pe de altă parte, același stat este incapabil să trateze cu claritate și cu predictibilitate problema pensiilor de care beneficiază anumite categorii de cetățeni. Pentru că nu este vorba doar de magistrați. Este vorba de toți cei care în armată, Ministerul de Interne sau în serviciile speciale beneficiază de asemenea pensii. Și mi se pare că întotdeauna trebuie să fim cu foarte mare băgare de seama, pentru că o parte din rezerviștilor militari și din servicii – o parte, subliniez – dar o parte semnificativă, s-a aflat în spatele lui Călin Georgescu.

Și se află în continuare în spatele mișcării lui Călin Georgescu, mișcare care nu a dispărut. Mai mult, puterea judecătorească este și cea care va decide asupra vinovăției sau nevinovăției domnului Călin Georgescu.

Ar fi foarte important ca judecătorii acestei țări să se îndrepte și spre aceste dosare de care depinde credibilitatea democrației noastre. Pentru că dacă se va da o condamnare de către magistrații preocupați exclusiv de drepturi salariale, această condamnare va fi privită de susținătorii domnului Georgescu și de cei înrăiți de aceste măsuri ca fiind una lipsită de legitimitate. 

Trebuie să spunem apăsat aceste lucruri, fiindcă riscăm – dacă vom asista în continuare la aceste acte de guvernare iresponsabile – la apariția unei situații încă și mai dramatice decât cea din 2024.

Ce vi s-ar părea normal să facă acum CCR?

Curtea Constituțională este alcătuită din cei care păzesc literalmente Constituția României. Când ești gardianul Constituției și deasupra ta nu se mai află decât legea fundamentală și conștiința, nu avem noi dreptul să le spunem ce să facă. Avem doar dreptul cetățenesc de a comenta ceea ce vor face domniile lor. Dar alegerea este a lor, la fel cum alegerea este a cetățenilor dacă în viitor vor mai avea încredere în democrație. Fiindcă mie mi se pare că aceasta este tema cea mai delicată a zilelor și anilor care urmează: încrederea în democrație. Imediat după anularea turului 2 ni s-a promis că am fost înțeleși.

Vi se pare că am fost înțeleși? Mie nu mi se pare deloc. Mie mi se pare că aceiași politicieni folosesc același trucuri și pun poveri pe umerii acelorași oameni – pentru că oamenii pe umerii cărora se află poverile sunt socotiți inferiori în ochii lor. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€