O minciună aruncată online este de 100 de ori mai citită decât un adevăr

Bianca Felseghi

Senior Editor

Foarte puțin din ceea ce citim online − distribuit de prieteni și cunoscuți, de persoane pe care le admirăm sau care ne împărtășesc opiniile − este adevărat.

Aceasta este concluzia unui studiu științific intitulat „The spread of true and false news online” (Răspândirea știrilor adevărate și false în mediul online), realizat de o echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și publicat în revista Science pe 9 martie 2018.

Tehnologiile actuale și rețelele de socializare se hrănesc din nevoia noastră de a fi informați, dar capitalizează și slăbiciunea omenească în fața noului.

Astfel, distribuirea rapidă și pe scară largă a informațiilor produce un efect de cascadă care poate fi folosit pentru a dezinforma − adică a răspândi știri neadevărate sau înșelătoare.

Cu toate că accesul nostru la informații este mediat tot mai mult de aceste noi tehnologii, încă știm puține lucruri despre contribuția lor la falsificarea conținutului online.

Echipa de la MIT spune că precedentul studiu științific privind răspândirea zvonurilor data din 2014, când fuseseră analizate circa 4.000 de zvonuri devenite virale pe Facebook.

De această dată, cercetătorii au investigat toate așa-numitele cascade care s-au produs pe Twitter din 2006 până în 2017.

Este vorba despre 126.000 cascade, răspândite de circa 3 milioane de persoane. Ele se referă atât la știri verificate ca fiind adevărate, cât și la informații complet false ori mixte (parțial adevărate).

O importantă contribuție a acestui studiu este că reașază pe axa adevăr-minciună tot ceea ce, în ultimul an, a fost încadrat în fenomenul fake news.

Era nevoie de această reașezare, spun cercetătorii de la MIT, fiindcă politicienii au distrus (și) această sintagmă.

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Cum? Au aplicat-o ca etichetă asupra surselor mediatice din tabăra adversă, indiferent dacă acestea își respectau profesia sau nu.

Termenul fake news nu mai are, deci, nici o legătură cu valoarea de adevăr a conținutului propriu-zis. Acesta este motivul pentru care echipa de la MIT a decis să folosească, pur și simplu, „bătrânele” concepte de adevăr și minciună.

Unele știri sunt adevărate. Altele sunt minciuni. Punct.

Zvonurile sunt o parte a legăturilor sociale dintre oameni, care își împărtășesc unii altora spusele altor cunoscuți sau ale unor persoane publice. Știrile, pe de altă parte, reprezintă afirmații cu pretenții, care ar trebui să își susțină valoarea de adevăr, indiferent dacă sunt împărtășite sau nu de opiniile unor terți.

Pe Twitter, de pildă, zvonul pornește de la un utilizator care face o afirmație despre un anumit subiect într-un mesaj de tip tweet.

Unele persoane care îl urmăresc (followers) propagă zvonul prin retweet-uri și, cu cât aceste retweet-uri sunt, la rândul lor, preluate de mai multe cercuri de followers, cu atât crește probabilitatea producerii unui efect de cascadă.

Care au fost evenimentele care au creat cele mai ample „cascade” de zvonuri false?

Vârful zvonurilor false − spune studiul publicat în revista Science − s-a produs între 2013 și 2015 și către finalul anului 2016.

În prima perioadă, cele mai numeroase zvonuri au conținut afirmații fără fundament despre anexarea Crimeei, iar în cea de-a doua perioadă, au vizat campania prezidențială Donald Trump vs Hillary Clinton.

Clasamentul domeniilor în care se propagă cele mai multe zvonuri false este următorul:

Capacitatea zvonurilor false de a penetra în social media este mult mai mare decât cea a adevărurilor.

Contrar unei zicale românești, minciuna are, de fapt, picioare lungi.

Astfel, studiul celor de la MIT arată că, în timp ce un adevăr este difuzat de circa 1.000 de persoane, o minciună ajunge chiar și la 100.000 de persoane.

Răspândirea minciunii este chiar stimulată de algoritmii de ramificare virală, care recunosc automat subiectele „la modă” și le oferă o mai bună vizibilitate.

Din acest motiv, unui adevăr îi ia de 6 ori mai mult timp decât unei minciuni ca să ajungă la 1.500 de oameni.

Explicația avansată de studiul MIT este simplă: noutatea atrage. Informația nouă, cu cât e mai ieșită din comun, cu atât e mai valorizată.

„Definirea adevărului și minciunii a devenit o adevărată strategie politică și a înlocuit dezbaterile despre seturi de date, care înainte era recunoscute reciproc de părți. Nici economiile nu sunt imunizate împotriva falsurilor care circulă sub formă de adevăruri.
Zvonurile false au afectat prețurile acțiunilor și motivațiile pentru investiții de mare amploare. Spre exemplu, s-au pierdut acțiuni în valoare de 130 de miliarde de dolari după ce un tweet anunța că Barack Obama a fost rănit într-o explozie. Toate aspectele vieții noastre, felul cum reacționăm la orice eveniment, de la un dezastrele naturale până la atacurile teroriste, au fost perturbate de răspândirea de știri false online”.

Sursa: revista Science

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€