„Nu știi niciodată dacă oamenii or să se sature de ce faci.” Cătălin Moise, despre creativitate, muncă și YouTube

Ariana Coman

Redactor

Răzvan Băltărețu

Redactor

Fluturașul de salariu e o emisiune în care discutăm, aflăm și îți spunem ce-am găsit despre muncă, mediul profesional și bani. Nu e doar despre joburi, cum nu e doar despre investiții, economii și salarii. E despre toate și un pic mai mult. Pornim de la întrebarea personală care se aplică unei întregi societăți – De ce muncim? – și explorăm răspunsuri posibile și altfel, nu doar prin frământări personale.

Aproape 60% din tinerii Gen Z ar vrea să fie influenceri, a arătat o cercetare Morning Consult din 2023. Platformele de social media, ca TikTok, YouTube sau Instagram par noii angajatori „de vis” pentru tineri. Pentru că pare ușor să creezi conținut. 

Piața de influencer marketing globală e estimată să ajungă la peste 22 de miliarde de euro. În 2016, era la un pic peste 1,5 miliarde de euro. În România nu sunt prea multe cifre relevante. În 2021, Florin Grozea, fondatorul agenției de influenceri Mocapp, o estima la 12 milioane de euro.

Dar munca din spate nu se rezumă doar la o idee și o cameră cu care s-o filmezi. E mai mult decât atât, mai ales atunci când vrei ca publicul să rămână cu ceva în plus. Ca să aflăm despre ce e vorba în acest domeniu, care e realitatea cu banii și cum ar arăta viitorul activității de creator de conținut, am vorbit cu Cătălin Moise.

Îl știi de pe YouTube. Poate te-a întristat cu videoul în care vorbea despre capitalism. Sau poate ți-a dat de gândit despre lume când ți-a vorbit despre colonialism. A vorbit despre lumea crypto, momentele care au dus la Primul Război Mondial, dar și Nietzsche. Oricum ar părea, filosoful a avut tracțiune la public: peste 160.000 de views. 

Înainte să activeze pe canalul său, Cătălin Moise era la Zaiafet, unde a explorat subiectul Revoluției și dezinformării din perioada aceea. Iar ca om al muncii a început devreme: la 14 ani, scria cronici de film pe Cinemagia. La 19 a primit o bursă la European College of Liberal Arts din Berlin, facultate devenită azi Bard College Berlin, iar acela ar putea fi identificat drept kilometrul zero în explorările pe care le face în prezent. Acolo a studiat filosofie, artă, literatură, retorică, științe politice și economie.

În prezent, e creator de conținut. Sau YouTuber. E confortabil cu ambele denumiri, dar nu se consideră influencer. La o adică, nici de eticheta de „creator de conținut” nu e foarte sigur. 

Deși are câteva eseuri video pe care le-ai putea încadra la virale, unele fiind aproape de milion de vizualizări, Cătălin a spus că un astfel de job e foarte instabil. E însă recunoscător pentru susținerea pe care oamenii i-o arată prin donațiile pe care le fac pe Patreon. „Motivul pentru care eu pot să fac ce fac este că am avut susținerea constantă a 500 de oameni. Pentru că YouTube, în ritmul în care fac eu clipuri, cel puțin, nu oferă deloc suficienți bani încât să poți să te susții din asta.”

Lumea YouTube e mai incertă decât se vede ca telespectator

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Valoarea estimativă de piață a YouTube e circa 370 de miliarde de euro. Adică mai mult decât Disney sau Netflix. Dar nu e tocmai un „angajator” cu care poți comunica. Bine, adaugă Cătălin, asta s-a mai schimbat în ultimul timp și se fac eforturi pentru transparență. A fost implementat YouTube Partner Manager, prin care angajații lor te contactează ca să te întrebe dacă e totul okay.

Dar tot există o îngrijorare perpetuă: „Practic toată munca ta, a mea sau a altora, este pe un site unde dacă se trezește cine știe ce copyright holder din trecut că are copyright pe nu știu ce din clipurile tale, poate să-ți închidă canalul”, subliniază Moise. „Așa că poate să-ți dispară tot. Toată afacerea.”

Lucrurile sunt însă într-o continuă schimbare, ceea ce înseamnă că ar putea fi și mai bine, dar și ceva mai rău. Dincolo de reglementările platformei, se schimbă și interesele oamenilor, al publicului la care vrei să ajungi. 

„Nu știi niciodată dacă oamenii or să se sature de ce faci. Dacă trebuie să faci altceva. Dacă o să placă. Dacă or să se plictisească”, explică Moise. „Și oamenii se plictisesc. Deci e foarte imprevizibil.”

Munca e mai mult decât productivitate maximă calculată în ore

Eseurile lui Cătălin îți arată lumea și altfel, livrează informații pretențioase în forme accesibile și, cel mai important, te lasă cu mai multe idei de digerat. 

Cel mai mult apreciază că structurile argumentative elaborate care-i ies, ajung la oameni. Mai ales la tineri. „Mă bucură foarte tare dacă copii și adolescenți între 14 și 20 de ani sunt expuși la genul ăsta de structură argumentativă și la cum poate fi dezvoltat un argument”, subliniază Moise. „Asta mi se pare o chestie bună și este ceva ce sigur mi-ar fi plăcut și mie la vârsta respectivă.”

În spatele clipurilor, e multă muncă. Dar pe Cătălin nu-l deranjează ideea de muncă atât timp cât e legată de ceva interesant, „cu care merită să petreci mult timp”. I-a luat niște ani să ajungă în punctul în care să știe că asta e mai important decât să livrezi la foc automat lucruri care nu te încântă.

Când vorbești despre muncă, e uneori greu s-o delimitezi de greutatea și definiția socială pe care o are. Uneori poate însemna stres, panică și îngrijorare, chiar și atunci când faci ce-ți place. Și e destul de normal, spune Cătălin: „Dacă o faci într-un mod care funcționează într-un fel punitiv, față de propria persoană și pe o perioadă foarte lungă, nu prea ai cum să nu ajungi să urăști chestia aia.”

A avut și el momente în care s-a gândit să renunțe. Dar motivul a fost întotdeauna că lucra prea mult și nu-și doza munca într-un mod sănătos. Când a început să scrie texte mai lungi, acum patru ani, lucra câte 8–9 ore pe zi. „Și am ținut-o așa mult timp. După un an și jumătate de așa ceva, nu mai voiam să fac YouTube. Voiam să fac orice altceva.”

Cu timpul, a ajuns să accepte că nu lucrează mai mult de patru ore pe zi. „După, poate mai citesc o oră sau două, dar dacă trebuie să scrii în fiecare zi timp de 45 zile, e mai bine să fii înțelegător cu propria persoană.” Mai e important, spune Cătălin, să înțelegi că unele zile sunt mai proaste decât altele, dar nu înseamnă că nu poți să le recuperezi sau să-ți faci un mediu safe de a munci.

Banii, o prezență limitativă în capul tău

Cătălin spune că nu ar fi reușit să facă ceea ce face fără susținerea din partea oamenilor. „În ritmul în care fac eu clipuri, YouTube nu oferă deloc suficienți bani încât să te poți susține din asta.” E și unul din motivele pentru care nu vede asta ca pe un job stabil. Spune însă că, prin ajutorul comunității pe care a strâns-o în jurul său, nu se simte nevoit să aibă alte venituri sau să facă reclame.

Cel mai mulți bani îi cheltuie pe comenzi de mâncare, pentru că nu gătește, dar ăsta e un lucru pe care tot încearcă să-l schimbe. În rest, îi economisește și pleacă în călătorii.

„Banii sunt acești parametrii de vitalitate”, spune Cătălin. Totul s-ar putea rezuma la bani: „Cât de multe poți să faci în viață, cât de diverse sunt lucrurile, cât de liniștit poți să le faci. Banii există mereu ca o prezență limitativă în capul tău, pentru că, dacă câștigi 3.500 de lei pe lună și vrei să faci anumite lucruri, te întrebi dacă poți să le faci și răspunsul o să fie mereu: «Nu, n-am bani.»”

Iar asta e realitatea multor români. La finalul lui 2023, statisticile salariului mediu în România arătau că există discrepanțe considerabile între județele țării. În București, de exemplu, salariul mediu net a fost de aproape 6.000 de lei, în timp ce în Teolorman era de 3.105, cel mai mic din toată țara.

„Eu am crescut într-o casă în care am auzit de 300.000 de ori «n-avem bani». Mult înainte să știu ce înseamnă banii. Dar era tot timpul această limită abstractă la lucrurile pe care putem să le facem în viață, determinată de acești bani.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€