„Nu merge așa”. Cum a ajuns România în criză energetică și ce trebuie să facă statul român până la vară, ca să evite o situație similară

Oana Moisil

În ultimii ani, în ciuda angajamentelor luate de statul român pentru a asigura securitatea energetică din surse modernizate și diversificate, peste planurile făcute în acest sens s-a așternut praful, iar starea de alertă în care ne aflăm este un efect direct al amânărilor. Ce trebuie să facă autoritățile ca să diminueze efectele neglijenței ultimilor ani până în vara 2027?

Ani de întârzieri în modernizarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție, reguli schimbate „când îi tună statului” și planuri rămase pe hârtie

Starea de alertă în care România se află de la 1 august nu e o surpriză. Experții în domeniul energiei avertizează de multă vreme asupra efectelor pasivității autorităților în ceea ce privește securitatea energetică.

Uzina nucleară de la Cernavodă asigură o cincime din energia României, fiind la fel de puțin poluantă precum eolienele. Dar depinde de nivelul Dunării, pentru răcireFoto: Adrea / Dreamstime.com

Centrala Nucleară de la Cernavodă, care asigură între 15% și 20% din necesarul de energie electrică al României, abia mai funcționează. Compania responsabilă de siguranța Sistemului Electroenergetic Național, Transelectrica, operează în „condiții de stres” și se bazează inclusiv pe solidaritatea cetățenilor. Această solidaritate este o picătură de apă în Dunărea secată și nu ar fi fost nevoie de ea, dacă autoritățile ar fi făcut ce și-au asumat în urmă cu mulți ani.

Una din măsurile amânate o reprezintă dezvoltarea capacităților de producție a energiei mai puțin vulnerabile la secetă.

Care au fost piedicile? Otilia Nuțu, expertă în energie, consideră că lipsa investițiilor în rețele de distribuție și de transport a fost – și rămâne – una din marile bariere pentru potențialii investitori. E nevoie ca rețelele să fie „mai deștepte, să gestioneze mult mai mulți producători, consumatori și unii care sunt și una și alta. Ăsta e viitorul”.

Arhitectura sistemului energetic trebuie regândită „cu totul”

Consumul de energie este mult mai diferit astăzi față de cum era perioada în care s-au construit marile centrale de care România depinde și astăzi. „Avem consum foarte mare în orașe, consum casnic, consum de business-uri de dimensiuni mult mai mici, care sunt toate în jurul orașelor. Ai nevoie să regândești cu totul arhitectura sistemului”, a mai explicat Otilia Nuțu pentru PressOne.

Conform datelor oficiale publicate de ANRE, prosumatorii din România au adăugat în sistemul energetic național o putere instalată totală de aproximativ 3.897 MW (circa 3,9 GW), prin intermediul a 346.194 de locuri de consum racordate la rețea până la jumătatea anului 2026. Rețeaua nu e pregătită să preia decât o parte din această energie Foto: © Anatoliygleb | Dreamstime.com

Experta consideră că e nevoie de cât mai multe surse de producție mică și distribuită în mai multe zone, dar aproape de cerere. De asemenea, e nevoie de diversitate pentru a acoperi cererea: „proiecte combinate, solar cu eolian și cu stocare, care îți acoperă inclusiv ore de seară când ai cerere mare și nu există prea multă energie în restul sistemului”.

Pe Via Danubiana la Gostinu: o plajă care încă mai poate rămâne sălbatică

La doar o oră de București, departe de haos și agitație, stă ascunsă o plajă sălbatică, la malul Dunării. Plaja Gostinu, poziționată la doar 20 de kilometri distanță de orașul Giurgiu, se află la capătul satului cu același nume, străjuită de o limbă lungă și răcoroasă de pădure prin care te poți aventura în zilele toride.

Lumea pe care Ștefan Câlția o îngrijește

Dincolo de pictură, Ștefan Câlția și cei din jurul lui au construit în Șona un ecosistem de restaurare a patrimoniului și de refacere a legăturilor comunitare.

Aceeași observație o fac și alți experți. Într-un articol publicat pe site-ul think thank-ului EPG, cercetătorul Alexandru Ciocan explică de ce securitatea energetică „nu se rezumă la cât de multă energie putem produce în mod convențional, ci depinde și de cât de repede și de eficient putem adapta infrastructura la noile realități tehnologice, climatice și economice”.

În opinia acestuia, stabilitatea sistemului energetic „depinde tot mai mult de flexibilitate, diversificare, interconectare, integrarea surselor regenerabile și capacitatea de a gestiona în timp real variațiile de producție și consum”.

Și statul român, în Strategia Energetică a României 2025-2035, pare să fie pe aceeași pagină cu experții independenți. „Reziliența SEN se bazează pe diversitatea mixului energetic, capacităților de transport și distribuție, capacităților cibernetice de apărare și alți factori, care permit traversarea fără incidente (sau cu incidente de anvergură nerelevantă) perioadele critice”. Însă așa cum se întâmplă deseori în instituțiile statului, planurile de pe hârtie nu se văd în practică.

Schimbările aduse în al 12-lea ceas de PSD și AUR legii decarbonizării vin cu riscul de-a pierde în jur de 5 miliarde de euro

La câteva zile de la declararea stării de alertă în energie, Parlamentul a adoptat proiectul de lege care modifică ordonanța privind decarbonizarea sectorului energetic, cu un amendament susținut de PSD și AUR.

Imagine istorică: minerii care au scos ultima tonă de cărbune din Mina Petrila. O fotografie din expoziția lui Andrei Dăscălescu.

Acesta prevede ca închiderea centralelor care produc energie electrică pe bază de lignit şi huilă să fie făcută treptat, doar „după instalarea, racordarea şi punerea în funcțiune comercială a uneia sau mai multor capacități energetice similare de producere a energiei”.

Modificările aduse legii decarbonizării – cu mai puțin de o lună înainte de expirarea termenului pentru implementarea proiectelor finanțate din PNRR – pun în pericol fonduri europene nerambursabile de aproximativ 5 miliarde de euro.

Experta Otilia Nuțu a explicat pentru PressOne că nu riscăm să pierdem doar banii din PNRR, ci și banii din fondul de modernizare care erau alocați pentru Complexul Energetic Oltenia, al cărei acționar majoritar este Ministerul Energiei. Este vorba de 895 de milioane de euro din care compania trebuia să construiască parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz, ceea ce n-a făcut.

În ceea ce privește proiectul legii decarbonizării, Otilia Nuțu a precizat că „este făcut pe baza planului de restructurare pe care l-a propus Complexul Energetic Oltenia față de Comisia Europeană, în așa fel încât să poată să primească subvenții de la statul român și să primească și bani de la Comisia Europeană pentru a face unele proiecte de investiții. Legea asta nu vine din aer”.

Experta în energie mai observă că nu respectăm termenele și legea în forma în care a fost votată, ceea ce ne scade credibilitatea. „Întoarcem din drum niște lucruri la care ne-am angajat acum niște ani, după ce am cheltuit niște bani și spunem că de fapt noi ne-am răzgândit. Nu merge așa”.

Pentru Otilia Nuțu, ceea ce face statul român acum este să spună că o să continue să facă lucrurile ca până acum, adică aceleași care ne-au dus la criza pe care o avem în acest moment.

„Deci cum poate să fie ăsta un lucru bun, pe lângă faptul că vom pierde bani europeni? Bun, să zicem ne asumăm asta, deși nu ne asumăm nimic. Dar cum ce am făcut până acum este soluția ca să nu avem exact criza în care am ajuns?”, a mai spus experta.

Blocați în trecut

Amendamentul pe care PSD și AUR l-au adus legii decarbonizării ar fi fost redundant dacă România ar fi făcut ce și-a asumat prin PNRR, adică eliminarea capacităților pe lignit și huilă și construirea de centrale moderne.

Protest în Târgu Jiu față de tranziția energetică, 8.07.2022. Foto: Mălina Gîndu

„România a reușit o performanță greu de egalat chiar și într-o administrație obișnuită cu ratarea proiectelor, și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune, a obținut bani europeni pentru capacitățile care trebuiau să le înlocuiască, a înființat companii, consilii de administrație și directorate, dar nu a construit centralele”, scrie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-un articol publicat recent.

În loc să-și asume greșelile și să caute soluții sustenabile, statul român insistă să continuăm să depindem de centralele pe bază de cărbune. În opinia lui Alexandru Ciocan, asta înseamnă să ignori „datele tehnice și economice, responsabilitatea financiară și cea față de sănătate și de mediul înconjurător. România trebuie să renunțe la această formă de energie nu pentru că este obligată de Bruxelles, ci pentru a trece la un sistem energetic eficient, sustenabil, curat și echitabil”.

Nici Otilia Nuțu, la fel ca alți specialiști în domeniul energiei care au criticat modificarea legii decarbonizării, nu vede cărbunele ca fiind soluția.

„De 30 de ani tot băgăm bani în cărbune. Numai din 2020 încoace, statul român a băgat subvenții de un miliard de euro către Complexul Energetic Oltenia. Îi subvenționăm în continuare din banul fiecăruia dintre noi și nu poate să intre în rețea unul care poate să-ți ofere energie identică la aceleași ore”, a subliniat Otilia Nuțu.

Ministerul monopolului în energie

Lista companiilor în care Ministerul Energiei este acționar este lungă. Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica sau Hidroelectrica sunt câteva din companiile în care este acționar majoritar. Mai sunt și altele, în care este unicul acționar, cum ar fi Termoelectrica sau Complexul Energetic Hunedoara.

Astfel, „cam 70-80% din tot ce înseamnă producție este gestionată de companii din subordinea Ministerului Energiei. Cum concurează acest oligopol, să zic așa, cu un investitor privat?”, a mai spus Otilia Nuțu.

Experta a mai explicat că, în ceea ce privește dificultatea cu care noii producători intră pe piața energiei, „avem de-a face cu un argument perfect circular. Pe de o parte, nu putem să închidem centralele pe cărbune, pentru că nu punem nimic în loc. Pe de altă parte, nu vine nimic în loc, din cauză că locul e ocupat de centralele pe cărbune – la modul figurat”.

Aceasta a dat exemplul unui potențial investitor care ar vrea să construiască o centrală în Gorj. „Mă duc la Transelectrica și spun că am nevoie de capacitate de rețea ca să injectez aici 700 de MW. Și Transelectrica îmi spune: nu pot să preiau de la tine, pentru că preiau deja de la cărbune. Păi bun. Și atunci cum facem?”

Chiar așa, cum facem? Ce ar trebui să se întâmple în domeniul energiei, astfel încât să fie mai bine la vară în România

Pentru 2027, sunt așteptate perioade și mai lungi de temperaturi insuportabile, evenimente meteo extreme și problemele care vin la pachet cu acestea.

Ce ar trebui să facă statul român, astfel încât să nu mai avem criză energetică? Otilia Nuțu a dat exemplul bulgarilor și de ce ei n-au criză acum, ba chiar pot să ajute și țările din jur. „Bulgaria a investit foarte mult în surse regenerabile și mai ales în capacitatea de stocare”.

Energia regenerabilă este foarte bună, dar are nevoie de capacități de stocare Foto: Inquam Photos

În România, statul ar trebui să se uite la proiectele care au solicitat aviz tehnic de racordare în rețea, să le prioritizeze pe cele care se pot face. De asemenea, ar trebui să scoată de pe listă proiectele care nu mai pot fi făcute, să elibereze locul pentru alții care ar putea să facă investiții.

În opinia Otiliei Nuțu, o altă măsură ar fi „să ne uităm un pic la ce se întâmplă cu capacitatea de stocare. Sunt niște proiecte care sunt în derulare, sunt altele care sunt în curs de avizare și atunci mă uit cum dau avizele mai repede. Deci toate proiectele astea au și avantajul că se pot face în decurs de câteva luni sau maxim de un an, doi”.

Următoarea mișcare ar fi ca statul să se uite la motivele pentru care un investitor așteaptă până la doi ani să obțină un aviz de la Transelectrica. „Asta înseamnă că acolo trebuie să-și facă proiectul de investiție în întărirea rețelei. Trebuie să punem lucrurile astea cap la cap, în așa fel încât să întărim acolo unde se poate întări cât mai repede”, a mai spus Otilia Nuțu pentru PressOne.

Schimbările vor apărea „când o să prindă curaj Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, respectiv Consiliul Concurenței”

În opinia expertei, ceea ce nu fac și ar trebui să facă Transelectrica și ANRE este să stea la aceeași masă și să decidă ce investiții trebuie făcute în întărirea rețelei – la fel, și operatorii de distribuție. Pe lângă asta, e nevoie de contorizare inteligentă pentru a gestiona volumul mare de date de consum energetic.

De asmenea, Otilia Nuțu observă că statul român trebuie să ia în calcul creșterea consumului de energie electrică – „O să avem din ce în ce mai mult încălzire electrică, mașini electrice și atunci se scade consumul de gaz și de petrol. Trebuie să te uiți cum o să arate cererea peste 20, 30 de ani, pentru că orice investiție pe care o fac astăzi trebuie să fie într-un echipament care are o durată destul de lungă de viață. Construiesc o linie, ține 50 de ani”.

Experta consideră că unul din motivele pentru care toate aceste lucruri încă sunt dorințe, nu realități, este încăpățânarea statului de a ține în viață companii care sunt de de mulți ani pe butuci, dar care au un avantaj necompetitiv: „Dacă ar avea un pic de coloană vertebrală Consiliul Concurenței, poate că s-ar uita și la chestia asta. În ce măsură companiile de stat nu cumva se comportă ca un oligopol care nu permite intrarea în piața altor jucători?”

Pentru Otilia Nuțu, schimbările vor apărea „când o să prindă curaj Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, respectiv Consiliul Concurenței și o să își facă treaba”.