Non-știrile săptămânii: morminte românești profanate de ucraineni, o nouă „plandemie” și procurori cumpărați de Soros ca să-l vâneze pe Trump

„Ucraina profaneaza mormintele românești din Cernăuți”, „mai marii lumii pregătesc o pandemie de virus Marburg” și „procurorul care îl anchetează pe Trump e cumpărat de Soros” – trei narațiuni false care au împânzit social media în cursul săptămânii acesteia.

PressOne pune în context fiecare narațiune și-ți arată cum denaturează adevărul.

Șoșoacă acuză Ucraina că își bate joc de memoria românilor înmormântați în Cernăuți

„OPRIȚI VÂNZAREA CIMITIRULUI ROMÂNESC DIN CERNĂUȚI!”, cerea senatoarea Diana Șoșoacă într-un live ținut duminica trecută în fața Ambasadei Ucrainei. Protestul ei și al partidului pe care-l conduce face trimitere la știrea că 200 de morminte românești din cimitirul central din Cernăuți urmează să fie scoase la licitație de autoritățile locale, în timp ce trupurile înhumate acolo vor fi mutate în alt cimitir. 

Vrem să luptăm în continuare împotriva dezinformării și a știrilor false. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Doar că cimitirul în sine nu este doar românesc, așa cum lasă de înțeles Șoșoacă. De fapt, vorbim despre un conglomerat de cimitire istorice în care-și duc somnul de veci oameni de toate felurile, de la români până la ucraineni, austrieci și polonezi (evrei sau creștini).  

Potrivit primăriei orașului, mormintele respective vor fi scoase la licitație dintr-un motiv cât se poate de simplu: au fost lăsate în paragină, iar urmașii celor înhumați sunt de negăsit. Cimitirul nu poate fi extins, iar înmormântările noi au fost interzise prin lege până acum, pentru că locul are statut de monument istoric, așa că administrația orașului a hotărât să facă o inventariere și o scoatere la licitație a mormintelor pentru care nu există informații despre proprietari sau urmași. 

O operațiune cât se poate de comună, care se practică inclusiv în România când un loc de veci este lăsat în paragină și perioada de concesionare a expirat sau contractul nu a fost prelungit.

De exemplu, regulamentul de organizare şi funcţionare a cimitirelor din Cluj-Napoca spune așa: 

„Dreptul de concesiune asupra locului de înhumare încetează în următoarele cazuri:

• la expirarea termenului fixat, în situaţia în care contractul nu a fost prelungit prin acordul părţilor;
• (…) când locul de înhumare este «lăsat în părăsire».”

De altfel, starea deplorabilă în care se aflau multe morminte românești este recunoscută inclusiv de presa românească din regiune. Într-un articol din 2020 despre o acțiune de salubrizare din cimitir, publicația Gazeta de Herța vorbește, de exemplu, despre cum multe din mormintele vizate nu arătau deloc bine sau au fost complet distruse. 

În ciuda acestor realități ușor de verificat, live-ul făcut de Șoșoacă în fața ambasadei Ucrainei a fost urmărit de zeci de mii de oameni și a reușit să stârnească un nou val de propagandă anti-ucraineană în bula ultraconservatoare. 

Următoarea „plandemie”: Marburg

De câteva zile, în cercurile de extremă dreapta circulă o narațiune alarmistă care sugerează că focarele de febră hemoragică virală Marburg ce au izbucnit în câteva țări africane pregătesc terenul pentru o nouă pandemie. 

Cel mai recent, ideea a fost propagată pe Facebook și Telegram de extremiști precum gastroenterologul ieșean Răzvan Constantinescu și analistul economic Dan Diaconu. 

„Hai că au dat drumul virusului Marburg în Guineea Ecuatorială și Tanzania, astfel încât să reintrăm în «status» epidemiologic. (…) Și-ar mai fi una: cică există deja un vaccin, dar care e experimental. Din nou experimental, deci din nou «sigur», scria Dan Diaconu într-o postare de pe Telegram care a ajuns la peste 6000 de oameni. 

Povestea nu este nouă și face parte din tradiția extremiștilor de a striga „plandemie” de fiecare dată când presa internațională sau națională scrie despre o epidemie de ceva, de orice. Însă orice încercare de a pune semnul egal între SARS-CoV-2 și Marburg devine ridicolă imediat cum începi să citești despre felul în care se transmite cel din urmă – prin contact cu fluidele corporale (sânge, salivă) ale persoanei infectate. 

Deși focarele din țări precum Tanzania și Guineea Ecuatorială sunt îngrijorătoare și trebuie luate în serios de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), riscul ca Marburg să se răspândească la nivel global cu rapiditatea unui virus respirator precum SARS-CoV-2, care se transmite și prin aerosoli, este minim. 

„Una dintre cauzele majore ce duc la răspândirea febrei hemoragice Marburg este transmisia post-mortem ce are loc în timpul ceremoniilor tradiționale de înmormântare, când membrii familiei și prietenii au, de regulă, contact direct cu pielea celui care a murit răpus de boală”, se arată într-un comunicat publicat în luna martie de GAVI, Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizare. 

Trump e vânat de procurorii lui Soros

În ultimele săptămâni, de când a apărut zvonul că Trump urmează să fie arestat pentru falsificarea unor registre contabile pentru a cumpăra tăcerea unei actrițe de filme pentru adulți care s-ar fi culcat cu el, în bula internațională de dreapta a devenit populară ideea că procurorul care supervizează cazul, Alvin Bragg, ar fi omul miliardarului George Soros. 

Inițial, ideea a fost lansată de politicieni și influenceri republicani din Statele Unite, dar a ajuns în cele din urmă și pe buzele unor figuri de extremă dreapta din România, care au vorbit toată săptămâna despre conexiunile dintre Soros și procurorul care l-a adus pe Trump în fața judecătorului. De regulă, niciuna dintre aceste voci nu folosește argumente juridice concrete când abordează cazul, totul se învârte în jurul sperietorii Soros. 

Pe scurt, acuzația se bazează pe susținerea pe care procurorul newyorkez a primit-o în trecut din partea organizației progresiste Colors of Change.

Este adevărat că aceasta din urmă a luat un milion de dolari de la Soros prin Fundația pentru o Societate Deschisă, dar, potrivit CNBC, nu există niciun indiciu că banii respectivi ar fi fost donați cu scopul explicit de a-l influența sau susține pe Bragg în încercarea de a ajunge procuror șef al Manhattan-ului. 

Teza că Alvin Bragg ar fi împins de la spate de Soros pentru a grăbi cu orice preț arestarea lui Trump pică imediat cum citești două-trei informații despre începuturile sale ca procuror șef al Manhattan-ului. De exemplu, în februarie 2022, când Bragg se afla doar de o lună în funcție, New York Times scria că doi procurori care instrumentau alt dosar ce viza afacerile familiei Trump și-au dat demisia după ce șeful lor le-ar fi spus că are îndoieli în privința cazului. 

În plus, dacă faci suficientă gimnastică mentală și sapi suficient prin trecutul lui Trump, poți argumenta că inclusiv fostul președinte american a fost susținut, la un moment dat, de ocultul Soros: într-un articol din octombrie 2004, publicația Chicago Tribune consemna faptul că miliardarul de origine maghiară s-a aflat printre investitorii care au finanțat construirea unui Trump Tower în Chicago. Conspirația supremă.