"Noaptea, ca hoţii!" în educaţie: CNATDCU a fost scos din evaluarea școlilor doctorale

Iulia Marin

Redactor

Camera Deputaților a votat pe 4 aprilie eliminarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Certificatelor și Diplomelor Universitare (CNATDCU) și a Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) din procesul de evaluare a școlilor doctorale.

Această modificare esenţială pentru etica şi standardele din învăţământul superior a putut trece (aproape) neobservată deoarece:

Deputatul PNL Dan Sorin Moldovan spune că amendamentele au fost prezentate „narativ”, într-o ședință comună a Comisiilor de învățământ și de muncă din Cameră, şedinţă la care au participat şi miniştrii de resort, Pavel Năstase, respectiv Lia Olguța Vasilescu.

De asemenea, Moldovan a precizat pentru PressOne că modificările cuprinse în Raport nu au fost făcute publice până în noaptea de dinaintea votului, 3/4 aprilie: abia atunci au fost afișate pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Premeditare: amendamentul a fost introdus
în două proiecte de lege

Raportul comun referitor la proiectul de lege pentru aprobarea OUG 96/2016 este datat 3 aprilie 2017, deși dezbaterile comune ale celor două Comisii (de muncă şi de învăţământ) au avut loc pe 28 martie.

Pe 4 aprilie, la o zi după semnarea Raportului de 65 de pagini, proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi a Camerei și a fost adoptat, cu toate că grupurile PNL și USR au protestat şi au cerut retrimiterea documentului la comisii.

Una dintre principalele modificări pe care Raportul le aduce proiectului de lege privind Ordonanţa 96/2016 vizează eliminarea CNATDCU și a CNCS din procesul de evaluare a școlilor doctorale.

Această intervenţie denotă premeditare, cu atât mai mult cu cât obiectul proiectului de lege este altul:

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„Clarificarea cadrului normativ privind învățământul special integrat, eficientizarea relațiilor contractuale ale directorilor unităților de învățământ preuniversitar, înființarea de programe de studii cu dublă specializare, flexibilizarea relațiilor de muncă pentru personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare și al școlilor doctorale”.

Nicăieri în cuprinsul proiectului de lege depus inițial nu existau articole care să se refere la funcționarea/evaluarea școlilor doctorale.

Cu toate acestea, în urma ședinței comune a celor două Comisii – la care au participat ministrul Muncii și ministrul Educației, Lia Olguța Vasilescu, respectiv Pavel Năstase, dar și secretarul de stat din Ministerul Educației Petru Andea (fost deputat PSD până în decembrie 2016) – au rezultat și amendamente care privesc procesul de evaluare a școlilor doctorale.

Acum, alineatul 4) al articolului 158 din Legea educaţiei (nr. 1/2011) prevede că:

„Evaluarea școlilor doctorale se face de către ARACIS (Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior – n.r.) sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau străinătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetării și a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane”.

Dacă Ordonanţa nr. 96/2016, cu modificările aduse de cele două Comisii, devine lege, atunci atât CNATDCU, cât și CNCS dispar din procesul de evaluare a școlilor doctorale.

Cauza este acest articol, introdus de Raportul celor două Comisii:

„Evaluarea IOSUD (Instituțiile Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat – n.r.) în vederea acreditării pentru organizarea de școli doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau străinătate, înscrisă în EQAR„ (European Quality Assurance Register for Higher Education – n.r.).

Astfel, în procedura de evaluare ar rămâne doar ARACIS, deși această structură nu a operat nici o evaluare de şcoală doctorală din 2011 încoace, de la adoptarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Într-un raport de audit al performanței învățământului superior, Curtea de Conturi menționează, printre altele, şi ARACIS, precizând că:

„Această agenție are o capacitate funcțională redusă în comparație cu misiunea pe care este chemată să o îndeplinească”. 

Tot pe 3 aprilie 2017, din ședința comună a Comisiei pentru învățământ și a Comisiei juridice pe tema reexaminării faimoasei OUG nr. 4/2016 (retrimisă în Parlament de preşedintele Iohannis) a rezultat un amendament cu exact același conținut și același efect: eliminarea CNATDCU și a CNCS din procesul de evaluare a școlilor doctorale.

Raportul din 3 aprilie pe tema OUG nr. 4/2016 poate fi citit aici.

„Vă rog să-l retrimitem comisiei, să putem citi ce votăm”

Stenograma ședinței din 4 aprilie a Camerei Deputaților arată modul în care a decurs dezbaterea asupra proiectului de lege pentru aprobarea OUG 96/2016.

Proiectul a fost susținut în plen de Petru Andea, secretar de stat în Ministerul Educației şi fost deputat PSD.

În intervenţia sa, Andea nu s-a referit explicit la amendamentele care vizează CNATDCU și la CNCS, deși a spus voalat că aceste amendamente se referă inclusiv la acreditarea școlilor doctorale:

Petru Andea. Foto: Cdep.ro

„Vreau să subliniez faptul că în educație se prevăd măsuri, în principal, pentru formarea profesională a adulților (…).  

Sunt prevăzute măsuri privind autorizarea furnizorilor de educație, precum și a programelor de formare profesională și, desigur, aceste tipuri de reglementări merg până la acreditarea școlilor doctorale.

Este o cerință des formulată în mass-media și în opinia publică ca (sic!) școlile doctorale, cu necesitate, să fie acreditate în așa fel încât să se asigure calitatea formării la cel mai înalt grad de calificare, și anume, nivelul 8 din reglementările europene. (…)

Vreau să subliniez faptul că colective (sic!) de specialiști, tehnicieni din Ministerul Muncii și Ministerul Educației au analizat amendamentele care au fost puse în discuție în Comisia pentru învățământ, sunt cu totul de acord cu ele și este motivul pentru care Guvernul susține adoptarea Ordonanței nr. 96, cu amendamentele formulate de comisii”. 

La rândul său, președinta Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, deputata PSD Camelia Gavrilă, a susținut proiectul în ansamblu.

În ce privește modificările privitoare la școlile doctorale, Camelia Gavrilă a spus, laconic, că:

„La evaluarea şcolilor doctorale trebuiau făcute câteva reglementări, câteva prorogări de termene”.

În plen a luat cuvântul și deputatul PNL Dan Sorin Moldovan, membru al Comisiei pentru învățământ din Cameră, care a anunțat că liberalii se abțin de la vot.

Dan Sorin Moldovan. Foto: Cdep.ro

„Grupul PNL se va abține de la vot în privința acestui proiect de lege. Un prim motiv este faptul că Raportul comun al Comisiilor permanente pentru învățământ și pentru muncă asupra acestei inițiative a fost afișat pe site-ul Camerei Deputaților de-abia aseară, ceea ce a făcut imposibilă analiza atentă a amendamentelor depuse, (raport – n.r.) care, după cum am văzut, conține 65 de pagini. (…)

Avem rezerve serioase față de eliminarea CNATDCU și CNSC din procesul de evaluare externă a școlilor doctorale, care ni se pare profund eronată și nefondată, aceste două structuri fiind singurele care, obiectiv vorbind, conform misiunii asumate, activității și expertizei, au legitimitatea și capacitatea organizațională de a se pronunța asupra calității resursei umane, respectiv a calității cercetării științifice din învățământul superior. 

Cele trei structuri responsabile de evaluare a şcolilor doctorale, respectiv ARACIS, CNATDCU şi CNSC, aveau atribuţii complementare care asigurau eficienţa evaluării, în vederea obţinerii de rezultate educaţionale maxime.”

Față de modul în care au fost adoptate amendamentele a protestat și grupul parlamentar al USR din Cameră, prin vocea deputatului Cristian Seidler. Acesta a cerut retrimiterea proiectului la comisie, dar solicitarea sa a fost respinsă prin vot.

Cristian Seidler. Foto: Cdep.ro

„Așa cum a evidențiat și antevorbitorul, Raportul comun al Comisiei pentru muncă și al Comisiei pentru învățământ pentru acest proiect de lege a fost adoptat în bloc, fără a putea fi citit înainte.

Materialul nu a fost pus la dispoziția membrilor comisiei. Deci, am avut de votat 58 de pagini de amendamente, fără să fi avut posibilitatea de a-l citi înainte, în bloc. 

Dacă aceasta vi se pare o procedură normală, într-un for de dezbatere superior al țării, mie nu mi se pare. De aceea, vă rog să-l retrimitem comisiei și să putem citi ceea ce votăm, nu să votăm în bloc în orb.” 

Propunerea lui Seidler a picat la vot, după ce 50 de deputați au votat favorabil, unul s-a abținut, iar 97 s-au pronunțat împotriva retrimiterii Raportului la comisie.

„A fost o revărsare de forțe”

Contactat de PressOne, deputatul PNL Sorin Dan Moldovan a povestit cum au decurs lucrările comisiei.

„Noi am votat abținere pentru că nu s-a dezbătut în comisie, s-au dezbătut la grămadă amendamentele, nu ne-au fost trimise înainte. Nu am știut ce presupun, pentru că erau aproape 60 de pagini de amendamente.

A fost explicația votului – abținere –, deoarece nu știm ce conțin acele amendamente. Au fost povestite (amendamentele – n.r.), nu prezentate punct cu punct.

Asta era nedumerirea noastră, lipsa amendamentelor. Nu am văzut amendamentele efectiv, au fost prezentate la nivel narativ. Am primit amendamentele în noaptea de dinaintea ședinței de plen, adică au fost afișate pe site. Era imposibil să îți faci un punct de vedere.” 

La rândul său, deputata PNL Florica Cherecheș, vicepreședinta Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, a declarat că:

Florica Cherecheș. Foto: Cdep.ro

„La comisia comună s-a făcut o prezentare a modificărilor care, probabil că știți, sunt enorm de multe. S-a făcut o prezentare narativă, în bloc, articol cu articol.

Nu am putut să vedem amendamentele. Mai ales că, față de ce noi știam, foarte multe s-au modificat.

A fost o revărsare de forțe, adică au venit cei doi miniștri însoțiți de directori, secretari de stat din ministere. Ne-am dat seama că miza este mare și bătălia o fi fost mare între ei, în mod special pe partea de formare a adulților. Până la urmă, au explicat că, în ce privește formarea adulților, cei doi miniștri au căzut la învoială și se face în colaborare. 

Cum ni s-au prezentat nouă, am votat abținere, pentru că în OUG 96/2016 erau modificări pe care le susținem, unele pe care nu le susținem și unele de care nici nu știam, pentru că au venit la pachet, fără să ni se dea înainte materialul.

Noi nu am știut, de fapt. În acea comisie s-a votat politic. Noi am dat un fel de vot în orb, ca să spun așa. Nu susținem eliminarea acestor două entități.

Nevoia de a acredita școlile doctorale este una certă. Acum, iar s-a prorogat termenul, înțeleg că din cauza imposibilității de a face o procedură clară. Mai așteptăm un an. Vom avea tot școli doctorale neevaluate, neacreditate”. 

*

Şcolile doctorale sunt structurile universitare în cadrul cărora se desfășoară activitățile de cercetare specifice doctoratului.

Legea educației spune că, în vederea acreditării, o şcoală doctorală trebuie să fie evaluată individual o dată la cinci ani, pentru fiecare domeniu ştiinţific în parte.

Spre deosebire de CNATDCU, ARACIS este o structură profund politizată. De altfel, raportul Integrității Universitare din România, realizat în 2016 de Coaliția pentru Universități Curate, propunea desființarea ARACIS, pe motiv că:

„Instituția nu a fost capabilă să controleze această degradare a standardelor și nu a sancționat în mod serios nici o universitate publică cu probleme”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€