Nimeni nu o poate demite pe șefa ANM. Cum a ajuns o instituție cheie să funcționeze luni de zile fără un Consiliu de Administrație valid

Norbert Nemeș

Ghetuțe cu franjuri, sutiene de lux, parfumuri și odorizante – sunt doar câteva dintre produsele cumpărate din banii Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), potrivit neregulilor identificate de Corpul de Control al Ministerului Mediului.

Diana Buzoianu declară, într-un interviul pentru PressOne, că din 2023 și până în prezent, instituția a cheltuit aproximativ 3 milioane de lei numai prin plăți cu cardul. Alte câteva milioane de lei au fost cheltuite prin achiziții directe făcute cu încălcarea legislației.

În tot acest timp, Consiliul de Administrație (CA) al ANM, singurul care poate decide demiterea directoarei Elena Mateescu, nu poate lua decizia asta din lipsă de cvorum. Din cele cinci locuri, doar două sunt ocupate, iar încercările Ministerului Mediului de a completa consiliul au rămas, până acum, fără rezultat. Două propuneri de membri interimari au fost respinse de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), iar ministerul a transmis o a treia propunere, în speranța că blocajul va fi depășit.

Într-un interviu pentru PressOne, ministra Mediului vorbește despre cheltuielile descoperite la ANM, responsabilitatea conducerii instituției și blocajul administrativ care împiedică luarea unei decizii în privința Elenei Mateescu.

Ministra subliniază și că există documente care arată că directoarea știa despre nereguli încă de anul trecut și că, indiferent dacă le cunoștea sau nu, aceasta nu ar mai trebui să rămână în funcție. 

De luni de zile, ANM nu are un Consiliu de Administrație funcțional

Elena Mateescu, directorul general al Administratiei Nationale de Meteorologie, susține că este ținta unei „campanii orchestrate”. Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Ați explicat că decizia privind menținerea Elenei Mateescu la conducerea ANM aparține Consiliului de Administrație, care însă nu poate lua decizii din lipsă de cvorum. Când ați aflat de acest blocaj și de cât timp durează situația?

Situația durează de luni de zile. Noi am știut imediat, după finalizarea concursului de anul trecut, că doar două persoane din cinci au putut să intre în Consiliul de Administrație. Am încercat să reluăm procedura de concurs pentru a ocupa și restul de trei posturi care au rămas neocupate în urma ultimului concurs.

După ce am transmis toate documentele necesare și am cerut experții de la AMEPIP pentru a putea să lansăm un nou concurs, au trecut luni de zile – cred că mai bine de patru deja – de când AMEPIP nu a putut să ne transmită niciun expert, iar noi nu am putut să începem un nou concurs, pentru că AMEPIP nu mai are experți care să facă parte din procedura aceasta de concurs.

Au avut și o licitație publică și, de luni de zile, practic, toate concursurile pentru consiliile de administrație sunt blocate, pentru că nu există experți la AMEPIP care să poată să fie dați ca să se lanseze această procedură.

Ați încercat și numirea unor membri interimari în Consiliul de Administrație, dar propunerile au fost respinse de AMEPIP. Ce s-a întâmplat?

Am încercat deblocarea acestei situații, transmițând două propuneri de membri interimari. Am trimis, de fapt, înainte o adresă prin care să explicăm situația, că nu există cvorum, și să întrebăm AMEPIP dacă este posibil să numim interimar, până la concurs, măcar o persoană, ca să poată să fie făcut cvorumul în acest Consiliu de Administrație.

Ni s-a răspuns după o perioadă că da, este posibil. Am transmis două propuneri de membri în Consiliul de Administrație, cu foarte multă experiență, cu o carieră în mediul academic exact în domeniul meteorologiei, cu funcții de conducere în cadrul academic.

Amândouă au fost respinse, neavizate de către AMEPIP, în baza unor interpretări în care, practic, ei nu considerau că oamenii care au avut roluri de conducere la catedră timp de 15–20 de ani îndeplineau condiția de a avea trei ani de vechime în conducere, care li se cerea pentru a putea să fie validați.

De ce România nu cere ajutor european, cu toate că ard 400 de hectare din Domogled? Incendiul care arde de aproape o lună parcul național

De aproape o lună, un incendiu arde în Parcul Național Domogled–Valea Cernei. Focul, semnalat pe 2 septembrie, a afectat până acum aproximativ 400 de hectare, într-o zonă montană în care accesul echipelor de intervenție este dificil sau, în unele locuri, imposibil.

Ieri (12 octombrie, n.r.) am trimis o a treia propunere către AMEPIP și sperăm ca, de această dată, AMEPIP va aviza, pentru că am încercat să luăm în considerare absolut toate interpretările pe care le-au putut avea în ultimele luni, pe care oricum le considerăm bizare, cel puțin.

Dar, până să ajungem să ne mai contrazicem pe interpretările respective, este mult mai important să avem un CA format, pentru că, pe de o parte, avem nevoie de buget și, pe de altă parte, iată, avem și situații în care sunt descoperite nereguli foarte mari și niciun CA care nu are cvorum nu poate să ia decizii în baza neregulilor descoperite.

Ce spun aceste interpretări ale AMEPIP despre criteriile după care sunt selectați membrii consiliilor de administrație ale instituțiilor publice?

Eu cred că Ministerul Mediului a arătat bună-credință, încercând să reia concursurile și întrebând anterior AMEPIP dacă se poate propune măcar un interimar. Venim cu două propuneri, cu experiență absolut de necontestat de oricine în domeniu. Sunt oameni care au coordonat zeci de proiecte din fonduri europene, exact pe meteorologie, oameni care au predat și au învățat generații întregi. O parte dintre oamenii respectivi au ajuns apoi să fie angajați în instituțiile de meteorologie.

Sunt oameni care efectiv au format experți în ultimii 20 de ani și au fost considerați că nu au suficient de multă experiență, deși au coordonat la catedră zeci de ani. Interpretarea AMEPIP este că cei trei ani experiență de conducere nu pot fi de director la catedră, ci director într-un SRL sau într-o regie.

Practic, interpretarea este că, să spunem, un om tânăr de 18 ani, conectat la persoanele potrivite, care își creează un SRL și este pus director trei ani de zile, având contracte cu statul în această perioadă, îndeplinește condițiile să poată fi numit membru în CA la ANM, în timp ce un om care a coordonat ani de zile catedra de Meteorologie nu îndeplinește condiția de trei ani de conducere.

În scenariul în care a treia propunere este respinsă de AMEPIP, ce soluții aveți în față?

Nu avem altă soluție decât să trimitem o altă propunere, dar ajungem într-un blocaj deja de luni de zile.

Interpretările AMEPIP – noi nu avem de unde să le cunoaștem. Noi trimitem persoane care au avut roluri de conducere, care au îndeplinit roluri ca membri în anii anteriori. Dacă noi interpretări ale AMEPIP sunt date în fiecare lună diferit, n-avem de unde să știm dacă persoanele pe care le trimitem, care, din perspectiva noastră, îndeplinesc nu doar condițiile minimale, ci au enorm de multă experiență în plus față de ceea ce se cere prin lege, sunt considerate a avea experiența necesară de către AMEPIP.

Aici este pur interpretarea lor și noi sperăm că măcar ultima propunere să îndeplinească absolut toate interpretările pe care le-ar putea avea AMEPIP cu privire la articolele din lege. 

Milioane de lei pe achiziții suspecte. Ce ar fi putut face ANM cu acești bani

Cheltuielile suspecte identificate de Corpul de Control se ridică la milioane de lei. Ce ați descoperit despre modul în care au fost făcute și justificate aceste achiziții?

Acele cheltuieli nu sunt de sute de mii de lei, sunt de 3 milioane de lei, începând din 2023 până în zilele noastre. Numai pe carduri.

Apoi mai vorbim de câteva milioane de lei care au fost date prin atribuire directă, fără să fi fost respectate prevederile legale. Achizițiile respective nu ar fi trebuit niciodată să fie făcute prin atribuire directă, pentru că depășeau cu mult plafonul legal. Practic, nu au făcut licitație acolo unde legea cerea să fie făcută, iar contractele au fost date direct către aceleași două firme, timp de trei-patru ani. Firme care au unul sau doi angajați împreună și o cifră de afaceri formată, în mare parte, din contractele semnate cu ANM.

Acestea sunt cele două firme prin care ANM a cumpărat de la calculatoare la papetărie și tonere. Acolo sunt toate facturile decontate de-a lungul timpului, semnăturile funcționarilor publici și bonurile atașate.

Absolut toate dovezile au fost deja ridicate în cadrul controlului și avem sute de pagini de anexe la raport, care arată documentele din spatele a ceea ce s-a întâmplat acolo.

Ce ar fi putut face ANM cu acești bani, dacă ar fi fost folosiți pentru activitatea instituției?

Cu acești bani s-ar fi putut întreține mult mai bine stațiile care sunt astăzi în exploatare, s-ar fi putut face mentenanță la o parte dintre ele, s-ar fi putut angaja, în ultimii ani, experți care să ajute mai mult în teritoriu. Poate s-ar fi putut instala câteva stații noi.

Este clar că este o sumă foarte mare care a fost pusă pe odorizante de cameră, lumânări parfumate, ghetuțe cu franjuri și sutiene de lux – și este clar că este o risipă uriașă a banului public.

Au fost puse în această perioadă pe pauză anumite proiecte din cauza lipsei de bani?

Cu siguranță! În fiecare an, ANM, la momentul în care își realizează bugetul, menționează că nu are bani suficienți pentru diverse activități. Deci, dacă întrebarea este dacă exista o nevoie care ar fi putut să fie suplinită de banii aceștia, care au fost aruncați pe toate prostiile, răspunsul este cert da.

Ar fi putut exista proiecte care să fie finanțate sau măcar activitatea curentă să poată fi susținută mai bine din banii aceia, decât să fie aruncați pe fereastră pentru tot felul de bunuri care, de fapt, au ajuns în sufrageria și în dormitorul cuiva.

Pentru că nu ne imaginăm că lumânărelele parfumate au ajuns să fie folosite la sediile instituției sau ghetuțele cu franjuri pe teren, de către oamenii care trebuiau să meargă să facă verificări sau lucrări de mentenanță.

Rochiile cumpărate de pe diverse site-uri sau din diverse magazine de vestimentație cu siguranță nu au fost folosite în activitatea instituției. Este clar că banii aceia ar fi putut să fie folosiți mult mai bine, chiar și dacă nu ne gândim la proiecte noi care să fi fost lansate, măcar pentru activitatea curentă.

Când a avut loc controlul Corpului de Control la ANM?

Controlul s-a făcut între 6 și 10 iulie 2026. Atunci au mers inspectorii să ceară informații. Atunci a început și doamna Mateescu să se prefacă că descoperă problema – și în luna august a făcut și dumneaei o sesizare, la o lună distanță după ce Corpul de Control a început să ceară documente oficiale și să facă analiza documentelor.

O instituție cu rol esențial, dar cu probleme la conducere

Cum comentați afirmațiile Elenei Mateescu, care susține că este ținta unei „campanii orchestrate” și că a sesizat organele de poliție încă din august cu privire la aceste cheltuieli?

Cronologic, lucrurile s-au întâmplat în felul următor: noi am trimis corpul de control, am cerut documente. În urma faptului că au fost trimiși inspectorii de la Corpul de Control din minister să facă verificări, la o lună distanță, doamna Mateescu a înțeles că vor fi descoperite lucruri foarte grave și s-a prefăcut că își face treaba. A început și dumneaei o verificare și a transmis și dumneaei niște plângeri.

Am primit inclusiv de la avertizori de integritate, foarte clar, documente care arată că doamna Mateescu știa de aceste probleme chiar de anul trecut – și o să ieșim public cu aceste documente.

Practic, spuneți că toate aceste achiziții treceau pe sub radarul directoarei generale sau ea știa ce se întâmplă?

Există două variante: fie știa ce se întâmplă – și atunci este vinovată și părtașă direct la paguba care a fost adusă –, fie nu știa. Dar în cazul în care tu nu știi, ca director de instituție, că s-au dat milioane de lei pe parfumuri și pe haine, pantofi cu toc, ghete cu franjuri, haine de lux, geci cu blăniță, odorizante pentru cameră, parfumuri, cosmetice – este o problemă.

Ba mai mult decât atât, tu ești persoana în subordinea căreia se află Departamentul de Achiziții, deci la tine ajung, la semnat, toate aceste documente. Dacă toate lucrurile acestea s-au întâmplat în subordinea ta și tu nu ai luat niciun fel de măsură, dacă neglijența de care ai dat dovadă a dus la faptul că ani de zile s-au întâmplat aceste lucruri, că știai sau că nu știai, la final, nu mai ai ce să cauți în rolul de conducere în acea instituție.

Luați în calcul o reorganizare a ANM, similară celei propuse pentru Romsilva?

Nu cred că problema la ANM a fost de organigramă, în acest caz. Cred că problema reală a fost legată de control, de conducere, de audit, de departamentul de achiziții.

Departament de achiziții care, apropo, la câteva zile după ce am anunțat lansarea acestui control – deci nu vorbim de momentul în care am anunțat rezultatul, ci de momentul în care am trimis pur și simplu Corpul de Control să facă verificări –, a rămas fără o parte semnificativă din personal. La câteva zile după ce au aflat că urmează să fie făcut acest control, și-a dat demisia conducerea departamentului, împreună cu mai mulți consilieri.

Deci, toate lucrurile acestea erau cunoscute.

Dincolo de problemele identificate de Corpul de Control, cum evaluați activitatea ANM de până acum?

ANM este o instituție cu un rol absolut critic și este necesar să aibă o activitate ireproșabilă. Evident, se mai pot face și greșeli, dar, la final, rolul critic și absolut esențial pe care îl are cere un nivel de profesionalism foarte ridicat.

Există în cadrul ANM experți care și-au dedicat toată viața acestei științe, au proiecte care trebuie să fie desfășurate și care au fost duse la bun final. Dar, în același timp, se observă și pierderi din fonduri europene – de exemplu, banii din PNRR, care au fost aproape toți pierduți de către ANM.

Se observă și genul acesta de nereguli, care nu pot fi ascunse sub preș, cu privire la achiziții. Deci, eu aș spune că activitatea ANM este mixtă, ca rezultat. Pe de o parte, există experți care au ridicat nivelul instituției. Pe de altă parte, există și niște semne foarte mari de întrebare dacă, într-adevăr, potențialul pe care această instituție îl are a fost atins sau dacă, mai degrabă, a fost sabotat cu totul de câțiva oameni care s-au comportat ca și cum această instituție ar fi doar pentru beneficiul lor personal.

Editor: Laura Popa