Narîșkin la București. O reconstituire

Președintele Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîșkin, a venit în România la sfârșitul lunii noiembrie, cu toate că se află pe lista persoanelor cărora Consiliul European (președinția colectivă a UE) le-a interzis accesul în statele membre ale Uniunii Europene.

Senatul României, instituția care l-a invitat în țară pe șeful camerei inferioare a Parlamentului de la Moscova, a comunicat public că Bucureștiul avea obligația să-l primească pe Serghei Narîșkin.

Justificarea ar fi aceea că demnitarul rus nu s-a aflat într-o vizită de lucru bilaterală – așadar, care să implice strict România și Federația Rusă -, ci a participat la Sesiunea statelor membre ale Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră.

PressOne a încercat, în ultimele două săptămâni, să reconstituie cât mai multe detalii ale delicatului moment politico-diplomatic reprezentat de vizita la București a omului care deține a treia poziție în Federația Rusă.

Discursul din plen și protestul delegației ucrainene

Vineri, 27 noiembrie 2015. Banda de breaking news îngălbenește burtierele televiziunilor: „Protest în Parlamentul României”; „Interzis în UE, acceptat în România”, „Al treilea om în statul rus a venit la București”.

Aceleași televiziuni anunță că protestul nu are, aparent, nicio legătură cu România: șase parlamentari ucraineni afișează pancarte în timpul discursului pe care președintele Dumei de Stat, Serghei Narîșkin, îl susține în sala Senatului.

Agențiile de presă comunică explicația oficială pentru care, deși are interdicție de a intra în UE, Narîșkin a fost primit, totuși, în capitala unui stat membru: Parlamentul României organizează cea de-a 46-a Sesiune Plenară a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN).

Iar președintele Senatului nostru, Călin Popescu Tăriceanu, care deține președinția prin rotație a APCEMN, trebuie să predea ștafeta Federației Ruse.

Ce este APCEMN

Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră este un organism consultativ format din parlamentele celor 12 state membre – o organizație cu rol simbolic, potrivit surselor diplomatice consultate de PressOne.

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

Fondată în 1993, la Istanbul, APCEMN include Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Serbia, Turcia și Ucraina.

Delegațiile celor 12 state membre ale APCEMN s-au așezat în băncile sălii Senatului de la Palatul Parlamentului.

Membrii delegației Ucrainei – condusă de Liudmila Denisova (45 de ani), membră a Partidului Frontul Popular – se așază de-o parte și de alta a lui Narîșkin, în timp ce acesta își începe discursul de la tribună.

Cei șase parlamentari ucraineni țin în mâini pancarte pe care scrie:

2008 – Georgia; 2014 – Ucraina; Who’s next? PUTIN STOP.

După un moment de confuzie al lui Narîșkin, Tăriceanu intervine și îi poftește pe cei șase ucraineni, în românește, să ia loc în bănci. Lipsiți de căștile în care se face traducerea simultană, protestatarii nu au cum să-l înțeleagă, așa că rămân lângă vorbitor.

Președintele Dumei de Stat vorbește nestingherit până la final. Când se întoarce la prezidiu, alături de Tăriceanu, protestatarii revin și ei în bănci. Potrivit TVR, în aceste momente delegații ruși strigă către ucraineni „Să vă fie rușine!”, iar ucrainenii le răspund cu „Plecați din Crimeea!”.

(Fapt ciudat: discursul lui Narîșkin nu a apărut în presa din România, iar stenogramele acelei ședințe a Senatului nu au fost făcute publice.)

După alocuțiune, demnitarul rus răspunde la întrebările jurnaliștilor. El se folosește de această ocazie pentru a transmite un mesaj inclusiv către Statele Unite:

„Toată această istorie cu extinderea NATO, care durează de 20 de ani, este construită pe niște lucruri neadevărate. S-a spus de foarte multe ori că amenințarea vine din partea Federației Ruse. Amenințări adevărate vor veni nu din partea Rusiei, ci din partea celorlalți, și atentatele de la Paris ne-au confirmat tot ce am susținut în acești 20 de ani.”

Ulterior, într-un interviu pentru Digi 24, președintele Dumei de Stat mai face o afirmație preluată de presa internațională: susține că doborârea unui avion rusesc de către aviația turcă, la granița cu Siria, reprezintă „o crimă” și că Rusia are „dreptul la un răspuns militar”.

După încheierea vizitei lui Narîșkin, MAE român transmite că, în baza acordurilor internaționale, România a fost obligată să-l primească pe șeful Dumei de Stat pe teritoriul său.

Cum a ajuns Narîșkin în România

Serghei Evghenevici Narîșkin (61 de ani) se află din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, pe lista persoanelor care au interdicție de intrare în Uniunea Europeană.

Motivul?

„A susținut public desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. A susținut public tratatul de reunificare Rusia-Crimeea și legea constituțională federală aferentă.”

Citatul face parte din Decizia 2014/145/PESC a Consiliului European – organismul compus din șefii de stat sau de guvern ai țărilor UE – privind măsuri restrictive care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Iată fragmentul din traducerea românească a Deciziei:

*

Decizia are însă o breșă, de care oficialii europeni s-au mai folosit anul trecut, de pildă când Narîșkin a fost prezent la o reuniune a UNESCO de la Paris.

Astfel, la alineatul 1 se spune că Decizia „nu aduce atingere cazurilor în care unui stat membru îi revine o obligație de drept internațional”, și anume:

a. În calitate de țară-gazdă a unei organizații internaționale interguvernamentale;

b. În calitate de țară-gazdă a unei conferințe internaționale organizate de Organizația Națiunilor Unite sau sub auspiciile acesteia;

c. În temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii și imunități;

sau

d. În temeiul Tratatului de conciliere din 1929 (Pactul de la Lateran) încheiat de Sfântul Scaun (Statul Vatican) și Italia.

Potrivit autorităților române, pătrunderea lui Narîșkin pe teritoriul României s-a produs în baza unui acord multilateral, prevăzut la litera c) a Deciziei menționate.

Acordul multilateral cu pricina ar fi Protocolul APCEMN, care, într-adevăr, oferă aceste privilegii de acces pentru membrii Adunării. Acest Protocol a fost invocat și de MAE român în explicațiile oficiale pe marginea vizitei lui Narîșkin.

Într-un comunicat al Senatului se făcea însă precizarea că Narîșkin venise la invitația președintelui camerei superioare a Parlamentului de la București, Călin Popescu Tăriceanu, al doilea om în statul român.

Aici apare o neconcordanță: MAE vorbește despre obligația de a-l primi pe Narîșkin, în timp ce Senatul afirmă că acesta a fost invitat.

Partenerii europeni, informați din septembrie

Surse din apropierea lui Călin Popescu Tăriceanu au declarat pentru PressOne că Senatul avea obligația de a-l invita pe Serghei Narîșkin în România, pentru preluarea Președinției APCEMN.

„Dacă Federația Rusă nu ar fi preluat președinția APCEMN, Narîșkin nu ar fi fost invitat la București. Acum două luni, Tăriceanu l-a primit pe secretarul general al APCEMN, azerul Asaf Hajiyev, și au discutat despre organizarea Sesiunii din noiembrie. Hajiyev i-a spus lui Tăriceanu să facă o adresă oficială către Duma de Stat prin care să-l cheme pe Narîșkin. Tăriceanu a fost de acord”, spun sursele PressOne.

La data de 9 septembrie 2015, primirea lui Asaf Hajiyev de către Tăriceanu a fost redată succint, printr-un comunicat publicat pe site-ul Senatului. Deci, la Senat s-a știut de atunci despre posibilitatea invitării lui Narîșkin în noiembrie.

Imagine de la întâlnirea lui Tăriceanu cu Asaf Hajiyev (în stânga mesei). Foto: www.senat.ro

Mai mult decât atât, pe site-ul Camerei Deputaților a fost publicat, în 2 noiembrie, un draft (variantă de lucru) al programului Sesiunii APCEMN din 27 noiembrie.

Explicația este că, în acea zi, în Biroul Permanent al Camerei fusese discutată cererea deputatului PNL Vlad Nistor – care este președintele delegației române la APCEMN – ca din bugetul Camerei să fie decontată o cină pentru 200 de persoane care urmau să participe la Sesiunea din 27 noiembrie.

Din acel draft se poate observa că programul Sesiunii din 27 noiembrie fusese redactat la Istanbul încă din 20 august. În desfășurător figura inclusiv momentul discursului pe care Narîșkin avea să-l susțină în plenul Sesiunii de la București.

Iată draft-ul publicat în 2 noiembrie, în care sunt menționate și discursul lui Narîșkin, și conferința de presă comună, și cina:

*

Să revenim însă la vizita din septembrie a lui Asaf Hajiyev la București. Atunci, nu doar cu Călin Popescu Tăriceanu a discutat acesta despre Sesiunea APCEMN, ci și cu un reprezentant al Ministerului de Externe român: secretarul de stat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

Într-un comunicat dat publicității după întrevederea Ciamba-Hajiyev se spune că „au fost abordate subiecte legate de organizarea celei de-a 46-a Sesiuni Plenare a Adunării Generale a APCEMN”.

Așadar, în aceeași zi de 9 septembrie, secretarul general al APCEMN a discutat despre organizarea Sesiunii din 27 noiembrie atât la Senat, cât și la MAE de la București.

Nu știm dacă George Ciamba și Asaf Hajiyev au ajuns încă de atunci la un acord privind venirea lui Serghei Narîșkin la București. Știm, în schimb, că, la 28 septembrie, România și-a informat partenerii europeni cu privire la această vizită.

Informația ne-a fost transmisă, săptămâna trecută, de către Biroul de Presă al MAE:

„La 28 septembrie 2015, România a informat statele membre UE, Serviciul European de Acțiune Externă, Comisia Europeană asupra posibilității ca, în cazul în care Serghei Narîșkin va participa la reuniunea de la București, României îi revine o obligație de drept internațional de a-i permite accesul, obligație ce rezultă dintr-un acord multilateral care conferă privilegii și imunități (conform excepției prevăzute la articolul 1, paragraf 3, litera c) din Decizia PESC 145/2014).

La 24 noiembrie 2015, România a informat statele membre UE, Serviciul European de Acțiune Externă, Comisia Europeană cu privire la aplicarea efectivă a excepției de la restricția privind admisia pentru Serghei Narîșkin.”

Iohannis a refuzat întâlnirea

S-ar fi putut opune Ministerul Afacerilor Externe de la București?

Exista un precedent: în vară, lui Serghei Narîșkin nu i se permisese să intre în Finlanda în vederea unei reuniuni a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Și nu Parlamentul, ci Ministerul de Externe de la Helsinki refuzase să-i acorde viza. (Parlamentele nu au atribuții în acest sens, deci nici cel de la București.)

Contactat de PressOne, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu consideră că România ar fi putut evita această situație și într-un alt mod: „De ce a fost invitat tocmai Narîșkin, care are interdicție de a călători în UE? De ce nu un alt oficial rus? Noi nu știm dacă MAE s-a consultat cu cineva sau nu.”

În comunicatul MAE dat publicității după încheierea vizitei lui Narîșkin se vorbește despre informarea partenerilor europeni. Ca atare, PressOne a cerut lămuriri și de la Comisia Europeană (guvernul UE).

Maja Kocijancic, purtător de cuvânt al Comisiei, ne-a confirmat că a fost vorba despre o simplă informare pe care MAE a transmis-o Consiliului European:

„România a informat în avans miniștrii UE/Consiliul cu privire la permiterea accesului Dlui Narîșkin, în vederea participării la Sesiunea Plenară a APCEMN, în București.”

De altfel, Decizia Consiliului European privind instituirea regimului de sancțiuni vorbește pe larg, la alineatul 7, litera B, despre procedura prin care un stat membru UE acordă o derogare:

Un stat membru care dorește să acorde derogările menționate la alineatul 6) informează Consiliul în scris în acest sens. Derogarea se consideră acordată, cu excepția cazului în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului ridică obiecții în scris în termen de două zile de la primirea notificării privind derogarea propusă.

Chiar și în cazul în care unul sau mai mulți membri se opun acordării acestei derogări, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să acorde derogarea propusă.

Dacă judecăm cazul României și, la polul opus, pe cel al Finlandei, prin prisma acestei Decizii a Consiliului European, vedem, deci, că Ministerul de Externe este, în primul rând, cel care poate influența decisiv aplicarea acestor sancțiuni.

Surse politice au precizat, pentru PressOne, că Serghei Narîșkin ar fi cerut ca vizita sa în România să fie una de lucru, în cadrul căreia să aibă loc inclusiv o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis. Administrația Prezidențială a refuzat cererea, dar nu a oferit explicații privind această poziție.

Din culisele vizitei

Serghei Narîșkin a aterizat la București în dimineața zilei de 27 noiembrie și a decolat după mai puțin de 12 ore: atât i-a permis viza temporară să rămână în România.

Programul oficialului rus a fost însă unul dens. Potrivit surselor noastre, înainte de reuniunea de la Senat, Narîșkin a avut o întrevedere cu trei senatori români: Călin Popescu Tăriceanu, Mariana Câmpeanu (PNL), fost ministru al Muncii, și Titus Corlățean (PSD), fost ministru de Externe.

Tăriceanu a deținut până la 27 noiembrie funcția de președinte al APCEMN, în numele României. Ceilalți doi senatori nu fac parte însă din delegația română la APCEMN.

După sesiunea APCEMN, Narîșkin a susținut inclusiv o conferință de presă comună cu Tăriceanu.

Parlamentarii români care fac parte din delegația APCEMN

– deputatul PNL Vlad Nistor, fost director al Institutului Diplomatic Român;

– deputatul PSD de Constanța Eduard Stelian Martin;

– fostul ministru al Culturii Ionuț Vulpescu (PSD);

– senatorul PSD Trifon Belacurencu;

– senatorul PNL Liviu Ștefan Tomoiagă;

– senatorul PNL Lucian Bode;

– senatorul UNPR Marian Vasiliev.

La solicitarea PressOne, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat că între vizita lui Narîșkin la Paris, anul trecut, pentru o reuniune a UNESCO, și cea de acum, de la București, sunt câteva deosebiri fundamentale.

„În primul rând, la Paris, parlamentarilor francezi li s-a interzis să discute cu Narîșkin. Singura persoană care a încălcat interdicția a fost Marine Le Pen, șefa Frontului Național”, a spus Diaconescu.

În plus, Ministerul francez de Externe i-a interzis lui Narîșkin să intre în Parlamentul de la Paris.

În România, Narîșkin a vorbit de la tribuna Senatului, s-a fotografiat cu Tăriceanu, a avut întrevederi cu parlamentari români și a acordat un interviu în studioul postului tv Digi 24.

*

În opinia mea, în diplomație, inteligența și înțelepciunea nu țin de providență, nici de hazard. Ele reprezintă în primul rând acte de voință politică.

Călin Popescu Tăriceanu, în timpul discursului susținut la Sesiunea APCEMN

*

Unul dintre parlamentarii aflați în sală în timpul discursului susținut de Narîșkin la București ne-a povestit, sub protecția anonimatului, că disensiunile au continuat și după protestele din sala Senatului.

„Nu e prima dată când parlamentarii din Ucraina protestează – au făcut asta și la Chișinău. Sunt foarte vocali, iar politica lor, firească, este de a se opune tuturor deciziilor luate de ruși. Spre exemplu, la această reuniune au cerut ca, din următoarea frază, cuprinsă în declarația de la finalul sesiunii, să fie eliminat cuvântul ‘state’: Statele și popoarele nu pot fi acuzate de terorism. Asta, pentru că ei înșiși doreau să acuze statul rus de terorism.”

Același parlamentar ne-a relatat că, înainte ca ucrainenii să înceapă să protesteze, Narîșkin nu și-a dat seama de ce îl încadraseră șase oameni: din poziția sa, putea vedea bannerele, dar nu și ce scria pe ele. Drept urmare, i-a cerut explicații lui Tăriceanu.

„Cei din Ucraina s-au poziționat de-a stânga și de-a dreapta microfonului central, exact când el vorbea. Inițial, Narîșkin nu și-a dat seama ce se petrece și l-a întrebat pe Tăriceanu, nervos: Ce înseamnă asta? Apoi a văzut bannerele. Le-a spus, ironic, ucrainenilor că ar sta mai comod în bănci”, a povestit sursa noastră.

În cele din urmă, Tăriceanu a intervenit și i-a rugat pe ucraineni să ia loc. În replică, georgienii din sală au strigat:

Teroriștii! Putin, ucigașul!

După discursurile din Senat, programul a continuat ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat: delegații din cele 12 state membre ale APCEMN au luat prânzul la restaurantul „Rustic” din Parlament, după care s-au întors la hotel.

Fotografie de grup de la finalul Sesiunii APCEMN. Foto: pabsec.org

Un vechi proverb românesc spune că un copac singur întotdeauna este doborât de un vânt puternic, indiferent de cât de falnic este, dar o pădure nu poate fi doborâtă nici de cea mai puternică furtună.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, în discursul susținut la Sesiunea APCEMN

Presa rusă: "Rusia și România fac echipă contra terorismului"

După încheierea vizitei, relatările presei din România s-au mărginit la a reda reacția Senatului, respectiv a Ministerului Afacerilor Externe.

La Moscova însă, vizita lui Narîșkin a fost prezentată pe larg, în Parlamentskaia Gazeta, drept un semnal de apropiere între cele două state:

„Singurul aspect care a afectat starea de spirit a sesiunii plenare a APCEMN a fost un atac îndreptat asupra Rusiei de către parlamentarii din Georgia și Ucraina, prezenți la ședință. Însă Narîșkin le-a cerut parlamentarilor să nu acorde atenție acestui circ.”

Parlamentskaia Gazeta mai scrie, printre altele, că Narîșkin și Tăriceanu au vorbit despre relațiile bilaterale dintre România și Federația Rusă:

„Narîșkin a menționat potențialul nerealizat al celor două țări în domeniul comerțului și vorbit despre posibilitatea de a dezvolta relațiile bilaterale în cadrul Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre.”

Serghei Narîșkin la București. Foto: © Inquam Photos / Octav Ganea

În ce privește protestele delegației ucrainene, șeful Dumei de Stat a promis că va înființa o comisie de etică în cadrul APCEMN, pe motiv că „dialogul între parlamentari ar trebui să aibă loc în mod civilizat, iar sălbaticii nepoliticoși nu sunt de dorit”.

Narîșkin a promis, totuși, că nu le va refuze accesul la viitoarea reuniune a APCEMN, de la Moscova.

Nu în ultimul rând, el a lansat două atacuri, în direcția UE și a SUA.

1. Despre sancțiunile față de oficialii ruși: Toate acestea sunt în contradicție cu principiile democrației și este o încercare de a-i pedepsi pentru alegerea politică.

2. Despre sistemul de apărare antirachetă din România: S-a făcut pe banii contribuabililor, inclusiv ai României. A fost alegerea României, dar nu sunt sigur că a fost și opțiunea poporului român.

Reacțiile față de aceste declarații nu au întârziat: europarlamentarul Monica Macovei i-a cerut lui Tăriceanu demisia din fruntea Senatului, în timp ce ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, s-a declarat dezamăgit de primirea lui Narîșkin în România.

"Rușii vor să creeze breșe în interiorul UE"

Deputatul Eugen Tomac, care are interdicție de a intra pe teritoriul Federației Ruse, spune că „rușii încearcă să creeze o serie de breșe în interiorul Uniunii Europene, pentru a demonstra că sancțiunile impuse Moscovei nu se bucură, de fapt, de unanimitate”. (Reamintim că aceste sancțiuni expiră în ianuarie 2016.)

O dovadă este că, nu mai departe de săptămâna trecută, Italia a cerut amânarea extinderii sancțiunilor economice față de Moscova.

Presa internațională scrie că un draft al acestui document a fost deja redactat de către oficialii Consiliului UE, după un acord la care liderii europeni au ajuns la summit-ul G20 din Turcia, de luna trecută.

Și poziția premierului italian Matteo Renzi a fost duală: pe de o parte, a criticat măsurile restrictive față de Moscova, iar, pe de altă parte, la Summit-ul G20, a votat pentru extinderea sancțiunilor. În plus, mai multe țări din UE, printre care Italia, Ungaria, Cipru, Slovacia și Grecia, au cerut un dialog politic cu Rusia.

În octombrie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, spunea că e necesar ca UE să lucreze pentru îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și că Rusia trebuie tratată decent.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€