Museikon: teologie și tehnologie

Lucian Muntean

Redactor

„Tatăl nostru Care ești în ceruri
Sfințească-Se numele Tău…”

se aude în șoaptă, simultan din freamătul buzelor, iar degetele urmăresc textul pe ecranul tactil.

În partea dreaptă este rugăciunea scrisă cu litere chirilice, în stânga, cu litere latinești. Chipurile copiilor se luminează când realizează că pot descifra textul chirilic, care apare scanat dintr-o veche Biblie. Noua tehnologie îi fascinează!

Nu suntem nici la liturghie, nici la ora de religie, ci la cel mai nou muzeu românesc dedicat artei religioase − Museikon, din Alba Iulia.

Grupul de copii − elevi de diferite vârste, din clasa zero până într-a X-a − a venit din Galda de Jos, un sat de la poalele Apusenilor, aflat la 20 de kilometri de Alba Iulia. Îi însoțește preotul Benone Scrob, parohul bisericii Nașterea Maicii Domnului din localitate.

E o zi de sâmbătă, început de august, în plină vacanță de vară. Elevii participă la o tabără organizată de biserică. Un alt grup a rămas acasă, la Galda de Jos, pentru cursuri de chitară.

Vechile texte liturgice pot fi văzute cu ajutorul noilor tehnologii (galerie foto):

Grupul de copii este ghidat de Ana Dumitran, șefa Museikon-ului, cea care, în 2012, a avut ideea acestui muzeu.

De fapt, Museikon este o secție distinctă a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, creată în parteneriat cu trei instituții: Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, care a donat o parte dintre icoane și fondul de carte religioasă, Muzeul Universității din Bergen, Norvegia, care a finanțat proiectul și a oferit și consultanță de specialitate, și Consiliul Județean Alba Iulia, care a pus la dispoziție spațiul necesar.

Inițial, Museikon a fost un proiect pentru un grant norvegian. S-a clasat pe locul 9 dintre cele 209 înscrise.

Pentru a „mobila” noul muzeu, erau deja pregătite colecțiile de artă liturgică ale Muzeului Național al Unirii și a Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Și imobilul unde suntem are o poveste. În prima fază a fost reședința arhitecților cetății medievale, iar după 1719 a devenit spital militar. În 1948 a fost transformat în spital de neuropsihiatrie, care funcționează și astăzi în corpurile de clădire alăturate.

Museikon s-a inaugurat în 30 octombrie 2017, având de atunci în jur de 1200 de vizitatori lunar.

În viitorul apropiat, Spitalul se va muta în alt spațiu, iar aici, în vecinătatea muzeului, vor veni Biblioteca Județeană și un teatru.

Destinul acestei clădiri este unul paradoxal. După sute de ani de suferință între zidurile sale, acum găzduiește vechi icoane transilvănene și o sumedenie de cărți valoroase, care, la rândul lor, pe calea spiritului, au încercat să amelioreze durerile oamenilor, timp de mai multe generații.

O introducere în lumea cărților religioase (galerie foto):

Proiectul a prevăzut o amplă restaurare a întregii clădiri, dar și a tuturor icoanelor și cărților ce urmau a fi expuse.

Cu această ocazie, pe fațada vestică a fost descoperit un segment de 15 metri din zidul castrului roman Apulum. Inventarierea acestor vestigii a îngreunat procesul de restaurare și a generat întârzieri, soldate cu pierderea unei sume importante din fondurile alocate proiectului.

Designul interior − care înseamnă panotarea icoanelor, a vitrinelor și a device-urilor electronice, sistemul de iluminare și proiecțiile video − este unul exemplar și modern. Creatorii conceptului de la Museikon sunt designerii bucureșteni Silvia Marin-Barutcieff și Ștefănel Barutcieff.

Colecția cuprinde 5640 de obiecte, dintre care peste 2000 de icoane și peste 3000 de cărți. Toate aceste comori sunt gestionate de o mică echipă, compusă din doi muzeografi, doi restauratori de pictură și, până recent, un conservator.

Icoana transilvăneană, rădăcini și ramificații (galerie foto):

Șefa Museikon-ului, Ana Dumitran, știe istoria mai tuturor pieselor expuse.

Astfel, împreună cu grupul de elevi venit din Apuseni, am aflat că icoanele continuă să atragă minuni și în ziua de azi.

Mai concret, e vorba despre două icoane datând din 1539, pictate la comanda unui mic nobil, panul Luca din satul Urisiul de Jos (Mureș): Maica Domnului cu Pruncul și Sfântul Nicolae. Sunt considerate a fi cele mai vechi din Transilvania și printre cele mai valoroase din România.

În 2010, cele două icoane au fost furate din biserica ortodoxă din Urisiul de Jos. În acea perioadă au avut loc mai multe jafuri, hoții călcând circa 20 de biserici din județele Mureș și Hunedoara.

Procesul s-a încheiat recent, la Deva, dar făptașii nu au fost condamnați, deoarece icoanele și obiectele bisericești furate de ei nu erau clasate inițial ca făcând parte din patrimoniul național.

Cele două icoane vechi de aproape 500 de ani au fost restituite de cei care le cumpăraseră de pe piața neagră. Au fost depozitate la Muzeul Județean Mureș, unde au fost și restaurate, fiind preluate apoi în colecția permanentă de la Museikon.

În cazul lor, minunea este că le putem vedea într-un muzeu și că nu s-au pierdut pentru totdeauna.

O altă minune − a tehnologiei de această dată − este că, printr-o simplă atingere, poți afla cine și când le-a pictat, precum și la ce sărbători erau folosite.

Afișată pe monitoare, imaginea unei icoane te îndeamnă să-i explorezi istoricul, accesând baze de date și arhive digitale. Astfel, credința și cunoașterea se întrepătrund și te ajută să-ți descoperi rădăcinile.

De pe panoul interactiv poți afla istoricul icoanelor și al localităților de unde provin (galerie foto): 

Experiența didactică de care a avut parte grupul de elevi venit la Museikon a fost completată la atelierul de creație din cadrul muzeului, unde au putut să afle cum se pictau icoanele.

Legat de vechile tehnici de tipărire și multiplicare, ei au văzut în premieră cum se realizează o gravură.

După ce aplicau cerneală tipografică pe placa de gravură, așezau cu grijă o coală de hârtie, pe care o presau. Surpriza apărea imediat ce întorceau foaia de hârtie: Fecioara Maria cu Pruncul, reproducere a unui desen creat de Antim Ivireanul la 1701.

Atelierul de gravură (galerie foto):

Traseul expozițional continuă cu săli în care sunt exemplificate diverse tipuri de icoane, pictate pe lemn sau pe sticlă.

De asemenea, la Museikon este prezentată semnificația celor mai importante momente din viața unui creștin, cu ajutorul unor fotografii documentare și al unor obiecte liturgice.

În spațiile dedicate expozițiilor temporare sunt găzduite proiecte de design interior, serii de fotografie sau colecții de pictură. Cea mai relevantă expoziție de artă contemporană concepută de Museikon a fost „Pictorisiri”, a artistului Constantin Cioc din București.

O dată pe lună, are loc și un program muzical intitulat „Museikon Jazz Live”, în parteneriat cu Școala de Muzică din Alba Iulia.

Ilustrarea unor „ritualuri de trecere” (galerie foto):

„Expoziţia Museikon urmăreşte să le ofere vizitatorilor accesul la această parte importantă a moştenirii religioase româneşti. (…)

Înţelegerea unei componente atât de importante a unei culturi este esenţială. Înţelegem pentru a iubi: înţelegerea noastră este adâncită de iubire, iar iubirea, de înţelegere.

Museikon este, în sine, un loc de întâlnire, un spaţiu recreativ, social şi educativ, după cum icoanele sunt, la rândul lor, puncte de întâlnire. Muzeul mijloceşte toate aceste întâlniri şi joacă un rol în continuarea tradiţiei icoanei în zilele noastre”, spune directorul Muzeului Universității din Bergen (Norvegia), Henrik von Achen, în mesajul transmis în catalogul muzeului.

Colecția de icoane pe sticlă e la parter. Mansarda și subsolul sunt amenajate pentru expoziții temporare (galerie foto):

Și, cum răul ține pasul cu vremurile chiar și acum, în era digitală, site-ul Museikon a fost atacat prin intermediul unui virus. Se pretind bani pentru deblocare. Rămâne să ne rugăm pentru sufletele lor…

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€