Muntele ros până la Kotor

Lucian Muntean

Redactor

Drumul care străbate Balcanii spre sud, prin Muntenegru, trece printr-o zonă stâncoasă, cu platouri înalte și creste calcaroase, tot mai aridă pe măsură ce te apropii de Marea Adriatică. La un moment dat, din acea pustietate se deschide o panoramă fabuloasă spre Golful Kotor.

Versanții plonjează direct în apa turcoaz a golfului, un vechi defileu montan inundat de mare. Din loc în loc, pe mal se întrevăd, înghesuite, acoperișuri de case și turle de biserici.

Siluetele unor copii se conturează pe fundalul catedralei romano-catolice Sfântul Trifon din Kotor.

Numele golfului provine de la cel al micului oraș-port aflat în extremitatea estică.

Cu o populație de aproape 14.000 de locuitori, Kotor este una dintre cele mai atractive destinații turistice din Muntenegru. Orașul face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Chiar dacă e bine ascuns pe întortocheatul țărm dalmatic, și acest loc a avut parte de o istorie tumultuoasă, specifică Mediteranei.

Un basorelief în stil baroc flanchează blazonul de pe fațada unei vechi case din Kotor.

Orașul a fost întemeiat de romani, fiind menționat pentru prima dată în anul 168 î.Hr. Acruvium, cum se numea în timpul Imperiului Roman, a făcut parte din provincia Dalmația.

Fortificația construită pe versantul de deasupra orașului datează din timpul împăratului bizantin Justinian, din 535 d.Hr.

În secolele care au urmat, regiunea a fost pe rând sub influența și dominația puterilor din zonă, Bulgaria, Serbia și Ungaria, dar și a Imperiului Otoman sau a Republicii Venețiene.

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, își petrece o mare parte a timpului în delegații la Bruxelles în calitate de președinte al Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Buget al UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR). În ciuda funcției sale locale, Boc este criticat pentru lipsa de transparență și absența frecventă din Primăria Clujului, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sa administrativă în oraș. Totodată, legăturile sale la nivel european sunt văzute ca oportunități de networking politic, dar și de obținere a fondurilor europene pentru Cluj-Napoca.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

În perioada venețiană, între 1420 și 1797, viața micului port, numit atunci Càttaro, a prosperat pe toate planurile.

De atunci datează numeroase clădiri cu o arhitectură remarcabilă, dar și fortificația masivă care străjuiește portul și centrul istoric.

Zidul masiv din prim-plan străjuiește centrul istoric. În fundal se distinge fortificația medievală de pe versantul muntelui.

Dacă vrei să vezi în tihnă acest loc încărcat de istorie, în primul rând trebuie să te asiguri că nu te sincronizezi cu vreun vas de croazieră. Din fiecare asemenea vas debarcă mii de vizitatori, care sufocă străzile înguste, magazinele, muzeele și restaurantele.

Noi am avut parte de cealaltă extremă, o vizită într-o dimineață de luni. Aproape totul era închis, ne rămânea doar să admirăm arhitectura.

Indicatoarele de la intersecția unor străduțe te îndrumă spre fortificație, până la baza scărilor care urcă în zigzag. De acolo, dacă e vară, doar ispita unei panorame cu Golful Kotor te împinge să urci terasă după terasă.

Ruinele nu mai par impresionante, dar peisajul văzut de sus este realmente spectaculos.

O galerie foto cu ascensiunea la fortăreața medievală Kotor:

De la înălțimea fortăreței poți remarca șiragul de sătulețe de pe malul golfului: Prčanj, Dobrota, Orahovac, Risan și Perast.

E un tablou decorat cu palmieri, chiparoși, măslini, leandri și smochini.

În unele locuri, terenul e așa de îngust, încât de la intrarea în casă până în apa golfului sunt doar 5 sau 6 metri. Prin acest spațiu trece drumul, iar parapetul din beton de pe margine are rol multifuncțional, de trotuar, parcare, chei și debarcader.

A sta la plajă e doar un fel de-a spune. Practic, trebuie să-ți găsești un locșor cât să încapă prosopul sau șezlongul, evident tot pe acel spațiu îngust. Cu toate astea, o baie în apele Golfului Kotor este foarte plăcută. Nu sunt valuri și, chiar dacă ești la Marea Adriatică, ai senzația că ai fi lângă un lac de munte.

Turiștii și localnicii împart plaja imaginară. Unii joacă polo pe apă, alții exersează sărituri de pe malul înalt sau plutesc în caiace. Dacă nu te încumeți la așa sporturi nautice, poți să-ți încerci norocul la pescuit. Surpriza: niște peștișori exotici, viu colorați, cum numai Mediterana îi are, perfecți de pus în acvariu.

Totul se oprește pentru o clipă când un nou vas de croazieră își face intrarea în golf. E uriașul alb care eclipsează toate clădirile din micul oraș. Pasagerii mișună pe punțile acestui imens bloc plutitor, nerăbdători să debarce și să ia cu asalt centrul istoric și fortăreața medievală din Kotor.

O galerie foto cu Golful Kotor:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€