Moscheea-Catedrală din Córdoba – arhitectură mutilată în numele religiei

Lucian Muntean

Redactor

Un muzicant est-european cântă la acordeon și îi zâmbește unei turiste care îl pozează. Prin spatele femeii trec trei asiatice, vegheate de pe piedestal de un înger sculptat în marmură.

Scena are loc pe Podul Roman de peste râul Guadalquivir și mă ajută să iau un prim contact cu Córdoba, legendarul oraș din provincia spaniolă Andaluzia.

Odată ajuns, atât recomandările din ghidul turistic, cât și indicatoarele de la intersecțiile străduțelor din orașul vechi te îndrumă să vizitezi „Mezquita-Catedral de Córdoba”, impozanta Moschee-Catedrală care se vede de pe pod.

Diversitatea culturală și religioasă nu e întâmplătoare, ci o continuare firească a istoriei orașului.

Podul Roman de peste Guadalquivir.

Proverbul „Apa trece, pietrele rămân” este cât se poate de elocvent în acest caz.

Vechiul Pod Roman a fost construit în prima parte a secolului I î.Hr. și stă mărturie perioadei în care Córdoba era capitala provinciei romane Hispaniae.

La sfârșitul secolului al VI-lea d.Hr., zona a fost cucerită de vizigoți, care au construit noi edificii peste cele romane rămase în ruină, între care și bazilica catolică San Vicente Mártir.

În anul 711, Peninsula Iberică a intrat sub stăpânire maură, iar în 716, Córdoba a devenit capitală a provinciei, subordonată Califatului de Damasc.

În tot acest timp, vechea bazilică a fost împărțită ca loc de rugăciune între creștini și musulmani. Această înțelegere de a folosi împreună lăcașul de cult a fost valabilă până în 784, când emirul Abd al-Rahman I a cumpărat partea de la creștini.

Edificiul a fost demolat și a început construcția marii moschei, în a cărei structură au fost înglobate fragmente din zidurile inițiale.

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, își petrece o mare parte a timpului în delegații la Bruxelles în calitate de președinte al Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Buget al UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR). În ciuda funcției sale locale, Boc este criticat pentru lipsa de transparență și absența frecventă din Primăria Clujului, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sa administrativă în oraș. Totodată, legăturile sale la nivel european sunt văzute ca oportunități de networking politic, dar și de obținere a fondurilor europene pentru Cluj-Napoca.

Naționalismul extremist care acaparează și istoria: exemplul Slovaciei

În timp ce Slovacia comemorează cea de-a 80-a aniversare a revoltei naționale slovace, moștenirea acesteia este rescrisă pentru a servi agendei naționaliste de astăzi.

Sub conducerea lui Abd al-Rahman I, în 766 orașul este proclamat capitala noului emirat musulman al-Andalus, devenind ulterior califat.

Urmează o perioadă de înflorire pentru Córdoba. În secolele X-XI, orașul devine unul dintre cele mai dezvoltate centre urbane din lume, cu o intensă activitate politică, economică și culturală, cu o populație care crește de la 350.000 până la 1.000.000 de locuitori.

Pe timpul domniei lui Al-Hakam II, preocuparea pentru educație ajunge la apogeu. Córdoba devine faimoasă pentru biblioteca sa, cu volume esențiale în medicină, matematică, astronomie, botanică sau filosofie.

Acestea ajung să fie cunoscute pe filieră arabă în Europa, fiind traduse în latină.

Marea Moschee din Córdoba a jucat un rol important în comunitatea islamică din al-Andalus timp de trei secole, fiind un important loc de pelerinaj pentru musulmani.

A fost considerată una dintre cele mai frumoase moschei, modelul arhitectonic fiind similar cu cel al Marii Moschei din Damasc.

Moscheea era înconjurată de ziduri masive, crenelate, asemenea unei fortificații. Porțile de acces sunt boltite, în forma specifică a arhitecturii maure.

Curtea interioară, pavată cu piatră de râu, a fost concepută cu o livadă de portocali, care se păstrează și în prezent.

Adevărata comoară arhitectonică se află în interior. În vastul spațiu al moscheii sunt 856 de coloane, cu arcade zugrăvite geometric cu roșu, care susțin acoperișul.

Coloanele și arcadele par că se repetă la infinit.

„Pădurea de coloane” are un aspect halucinant. De cum ai pășit în interior, multiplicarea spațiului prin repetiție și simetrie îți dă o senzație stranie. Îți dispar reperele, încât nu mai știi din ce parte ai intrat.

Trecând din întuneric spre lumina care pătrunde prin ferestre dantelate, te pierzi printre coloane finisate din blocuri de granit, marmură, jaspuri sau onix − materiale nobile provenite de la vechiul templu roman.

Reconquista

În 1236 perioada de ocupație maură se încheie odată cu Reconquista, recucerirea Peninsulei Iberice de către spanioli. Córdoba este luată în stăpânire de Ferdinand al III-lea, regele creştin al Castiliei, iar faimoasa moschee devine biserică romano-catolică.

În următoarele trei secole, construcţia suferă puţine modificări. În 1523, clericii locali, susţinuţi de împăratul Carol al V-lea, decid construirea unei catedrale în formă de cruce în mijlocul moscheii, hotărâre luată împotriva voinţei consiliului local al oraşului.

Moscheea este mutilată; numeroase coloane și arcade sunt dărâmate pentru a face loc unei catedrale în stil renascentist, care se ridică deasupra acoperişului moscheii.

Se spune că împăratul avea să mărturisească mai târziu:

„Dacă aş fi cunoscut adevărul, n-aş fi îngăduit să fie atinsă niciodată vechea clădire; aţi înlocuit ceva unic cu ceva ce poate fi văzut oriunde”.

Încă o dată, puterea își pune amprenta inclusiv asupra arhitecturii.

În timp ce vizitezi acest loc spectaculos, observi de la bun început acest melanj: icoane somptuoase alături de „arabescuri”; altare cu pictură barocă și sculpturi reprezentând sfinți, flancate de mozaicuri cu citate din Coran; sau un crucifix auster, pe un perete decorat cu bogata dantelărie maură.

O galerie foto cu interiorul Mezquita-Catedral de Córdoba:

*

Exemple similare de mutilare a arhitecturii în numele religiei pot fi văzute și în Cipru. Acestea vor fi prezentate în articolul de săptămâna viitoare.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€