REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Foto: Inquam / Liviu Florin Albei

Moldova se schimbă

Geografia locurilor familiare se poate schimba pe nesimțite. O ploaie sau două par să nu conteze, dar de fapt dealul cel semeț devine mai pitic, an după an. Într-o noapte se prăvălește fără să-l auzi. Îi simți absența abia când, într-o zi, privești spre locul unde se afla cândva și descoperi că te uiți la cer.

Geografia politică este la fel. În anii ’90, partidul care îl avea drept lider pe Ion Iliescu se baza pe Moldova și Muntenia pentru a obține rezultate bune la nivel național. Cu trecerea anilor, Moldova a devenit mai puțin stabilă în susținerea sa pentru PSD decât Muntenia. În 2019 declinul s-a accentuat, atingând proporții critice.

Impactul acestei erodări s-a văzut și în alt fel. Cu trecerea timpului, locuitorii Moldovei au început să-și concentreze voturile către oponenții cei mai puternici ai PSD. Practic, voturile anti-PSD s-au risipit din ce în ce mai puțin spre formațiuni mici și irelevante.

În urma alegerilor de pe 26 mai, Moldova a devenit cel mai complicat puzzle politic din țară. USR-PLUS, o alianță formată din partide care acum trei ani nu existau, a ocupat locul întâi în aproape toate municipiile. PSD a câștigat cinci județe; PNL doar două; USR-PLUS unul singur. Între un PSD care a dominat în rural și un USR-PLUS care a câștigat urbanul, la nivelul întregii regiuni a Moldovei pe locul întâi s-a strecurat PNL, al cărui electorat era mai echilibrat ca distribuire.

Există o logică? Da; per total, dar și în fiecare județ al regiunii, principalele partide ale opoziției (PNL și USR-PLUS) au primit mai multe voturi decât partidele care dețin puterea (PSD și ALDE). Exact același lucru s-a întâmplat și în Transilvania. Nu același lucru s-a întâmplat în Muntenia, unde opoziția și puterea au câștigat câte șapte județe fiecare.

Opțiunile politice variate și multicolore sunt efectele unor schimbări recente și foarte rapide. Prin comparație cu 2010, PIB-ul județului Iași a crescut mai mult, relativ vorbind (+45,5%) decât cel al Timiș-ului (+40%) sau cel al Arad-ului (+44,9%). 27 de județe – aproape două treimi din total – au avut în același interval de timp o dezvoltare mai lentă decât județele Vaslui sau Neamț.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Să ne punem ochelarii de cetățeni europeni. Uniunea folosește conceptul „deprivare materială și socială severă” pentru a descrie o realitate chinuitoare: ai bani doar de mâncare și facturi. Între 2014 și prezent, din 100 locuitori ai Moldovei care se aflau în această situație 12 și-au îmbunătățit nivelul de trai – în Muntenia doar 4 din 100. Dar hai să vorbim despre sărăcie pur și simplu – aceasta însemnând un venit mai mic de 60% din cel median la nivel național. Regiunea Nord-Est a României, adică Iași, Bacău, Neamț, Botoșani, Suceava și Vaslui, a fost timp de aproape un deceniu regiunea din România cu cea mai mare pondere a oamenilor săraci. De fapt, situația sa a evoluat într-un mod benefic, în 2017 devenind din acest punct de vedere superioară celei a Olteniei.

Prin aceste cifre și nu numai vorbește fenomenul emigrării. Plecarea la muncă în Vest nu a schimbat însă numai averea familiilor din Moldova, ci și mentalitatea lor. O mare parte din muncile românilor din afară sunt sezoniere – reîntoarcerea acasă este un fenomen important, ducând la schimburi de informații, practici, păreri, norme și valori. Ce era acceptabil ieri, astăzi este pus semnul întrebării. Inactivitatea dă locul dorinței de construcție. Standardele cresc.

Mai sunt și alte lucruri care au impact benefic asupra evoluției Moldovei. Iașiul își continuă creșterea pe coordonate bine adaptate la lumea de azi și de mâine (acum un deceniu avea 10 firme de IT cu minim 50 de angajați – acum are 25; numărul firmelor foarte mici a crescut de asemenea de la 629 la 834, conform Institutului Național de Statistică, tabelul INT101O).

Moldova însăși este destinație de migrație – a locuitorilor Republicii Moldova care obțin dublă cetățenie, împrospătând și îmbogățind viața universitară a capitalei zonei. Ca peste tot în România, salariile din Moldova au crescut constant în ultimii ani, practic dublându-se între 2012 și 2018. Acest ultim aspect n-a mai putut însă salva guvernarea actuală sau imaginea PSD în ochii moldovenilor. De ce?

Povestea completă a schimbării Moldovei include nu doar bucurie și huzur, ci și multă furie, după cum s-a văzut cu ocazia OUG13 și a mitingurilor care au avut loc în Iași și Galați în timpul recentei campanii electorale.

Mii de protestatari au fost ținuți de jandarmi departe de Piața Unirii din Iași, unde PSD a organizat un miting la 9 mai. Foto: Viorel Ilișoi

O îmbunătățire rapidă a situației, în orice societate, produce mai multe tensiuni și nemulțumiri decât sărăcia perpetuă: îmbunătățirea expune verigile slabe, ineficiențele, segmentele care rămân în urmă. Exemplul clasic în acest sens este Rusia în 1917. Douăzeci de ani consecutivi de creștere economică duseseră la o industrializare și urbanizare rapidă. Dar degeaba câștigau sute de mii de oameni mai mulți bani decât în satele de baștină, dacă administrația orașelor oferea condiții insalubre de viață iar chiriile erau imense din cauza unei piețe imobiliare insuficiente.

La alt nivel, se poate spune că și în Moldova există o cantitate serioasă de nemulțumire. Nu toți oamenii pot fi IT-iști și nu toți vor acest lucru. Transilvania are o salbă de fabrici și făbricuțe; Oltenia are Ford; Muntenia are Renault; Dobrogea are măcar portul Constanța; Moldova nu are nimic. Mișcarea #șîeu este rezultatul evoluției unor proteste acoperite de talmeș-balmeșul politic al ultimilor ani (cum ar fi marșul motorizat spre București din mai 2018 și lanțul uman din Iași, noiembrie 2017).

Aceste mobilizări civice au pornit de la un adevăr concret – lipsa autostrăzilor – și a condus spre subiecte mai profunde: incapacitatea politicienilor din Moldova de a se coaliza transpartinic pentru binele regiunii; acumularea de resentimente dintr-o relație inegală cu Bucureștiul – lucru de mult evident în Transilvania, dar care nu afectează de fel Muntenia; disonanța între reușita individuală (banii obținuți prin muncă în străinătate sau în economia locală) și mecanisme colective deficitare (o administrație centrală și administrații județene ineficiente).

Ruta viitoare pare clară. În câțiva ani vom vorbi despre Oltenia și estul Munteniei ca fiind polii de sărăcie ai țării (deși migrația spre Vest a început să joace un rol foarte important și acolo, schimbând situația – vom vedea cât de repede). În Moldova dezvoltarea va continua, preferabil pe baza unor investiții făcute cu cap, astfel încât infrastructura și accesul la învățământ de calitate să atingă standardele normale pentru Europa. Alternativ, vor exista mereu frâne trase, frâne pe care locuitorii Moldovei le vor resimți și care se vor traduce într-o situație politică veșnic învolburată, de obicei penalizând sever deținătorii puterii naționale.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios