Modelul Oradea

Bianca Felseghi

Senior Editor

Modelul Oradea-Bihor. Așa ar putea fi numită acțiunea concertată a autorităților locale din județul din vestul țării, în cele două luni de stare de urgență.

Județ de graniță și unul din locurile din țară prin care s-au scurs din străinătate un aflux considerabil de oameni, Bihorul a reușit, totuși, să țină epidemia de Covid-19 sub control și în plus a dotat toate spitalele cu echipamente de protecție achiziționate direct din China, la costuri inferioare față de transporturile realizate de Ministerul Sănătății. 

Cum s-au organizat? Am discutat cu Mihai Jurca, cel care s-a ocupat de achiziții pe toată durata operațiunii „avionul din China”. Este directorul executiv al Asociației pentru promovarea turismului din Oradea și regiune. Cu alte cuvinte, nu e specialist în achiziții publice.

Cu toate acestea, a explicat cât de simplu pot fi operaționalizate structuri ale statului care deja există în fiecare județ și cum șefii de instituții publice pot face echipă în interesul public.

Una din primele decizii luate de administrația publică din Bihor a fost un ordin prefectural, validat cu două zile înainte ca președintele Klaus Iohannis să decreteze starea de urgență, pe 14 martie 2020. 

Prin Ordinul Prefectului 174/14.03.2020, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, doctorul Gheorghe Carp, a devenit coordonatorul tuturor unităților sanitare din județ.

Cu alte cuvinte, cu toate că sursele bugetare ale spitalelor din teritoriu sunt diferite, iar managerii acestora aveau înainte libertatea de a decide pentru ele, începând din 14 martie, în Bihor, toate hotărârile privind măsurile de combatere a Covid-19 s-au luat integrat de către un singur manager. 

Astfel a fost mult mai ușor să fie identificate toate stocurile de echipamente de protecție disponibile și s-a făcut un necesar de materiale comun. Cel mai important, ordinul prefectului stabilea „efectuarea centralizată a achizițiilor” și repartiția acestora în funcție de necesități, dar și transferul urgent de materiale și medicamente de la un spital la altul. 

Mihai Jurcă (foto stânga) spune că în momentul în care în România și în Europa s-a declanșat criza sanitară și toate țările s-au lansat într-o cursă nebună pentru materiale de protecție, stocurile din Oradea nu arătau cu mult altfel față de alte zone din țară.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Furnizorii nu mai puteau respecta termenele de livrare, iar necesarul de echipamente se făcea pentru maximum o lună, în condiții pre-epidemice. Adică, spitalele nu erau pregătite să dea piept cu un aflux mare de bolnavi, fiindcă personalul nu avea echipamente minime de protecție. 

Comitetul județean pentru Situații Speciale de Urgență a decis desemnarea unui spital întreg pentru bolnavii asimptomatici sau confirmați cu noul virus SARS-CoV-2. Practic, Spitalul Municipal Oradea a devenit spital Covid. 

Toate celelalte secții au fost mutate la alte spitale, iar astfel autoritățile s-au asigurat că bolnavii de Covid-19 identificați sunt tratați toți în același loc, fără grija că se vor amesteca pacienții cu simptome de Covid-19 cu cei cu alte patologii.

Spitalul Municipal Oradea are o capacitate de 400 de paturi și dispune de unitate de primiri urgențe. Toți pacienții din județ, confirmați sau suspecți, au mers acolo. 

„După ce am făcut necesarul stocurilor, am intrat și eu în ecuație, că am fost responsabilul de achiziție a materialelor din China. La momentul respectiv, situația era critică, stocurile din ce în ce mai mici. Am rezistat câteva săptămâni cu ce aveam, s-au mai făcut câteva achiziții mici, dar la costuri la prețul pieței, care nu era deloc bune”, temporizează Jurcă. 

Banii pe care s-au bazat pentru achiziția de materiale și echipamente de protecție din China a fost un excedent bugetar al Spitalului Județean din Oradea, în valoare de „4-5 milioane de euro”. Banii au fost folosiți pentru negocierea, procedurile vamale, transportul și echipamentele aduse din China.

Jurcă a abordat problema aducerii de echipamente de la zeci de mii de kilometri depărtare, pe o piață volatilă, apelând la expertiza multinaționalelor din Bihor, creând, practic, un parteneriat public-privat. 

Cum cauți acul în carul cu fân

„La momentul la care am luat decizia de a achiziționa din China, nici furnizorii clasici și chiar și stocurile naționale erau insuficiente, nu puteau răspunde nevoilor noastre.

Pentru a nu rămâne în situația de a nu putea oferi echipamente de protecție personalului din prima linie, am luat decizia să căutăm furnizori în China, pentru că peste 90% din materialele pe care în mod uzual spitalele le cumpără de la furnizori din România, veneau oricum din China, potrivit unei analize făcute de noi.

Am decis, deci, să mergem direct la sursă. Și am apelat la companiile multinaționale din Oradea, care au un specific de activitate, care e valabil la nivel global. Au fabrici de producție în China, dar nu numai.

Acolo, la ei, exista o expertiză, fiindcă asta fac în fiecare zi, achiziționează materie primă, produse, echipamente speciale și tot felul pentru activitatea lor din toate colțurile lumii. Ca să nu căutăm acul în carul cu fân, am apelat la niște oameni, care asta fac”.

Avionul închiriat de la Tarom de județul Bihor, ajunge pe aeroportul Oradea

Deal-ul cu China

Experții multinaționalelor nu aveau contacte pe zona medicală. Dar aveau birouri în China. Și astfel, din aproape în aproape, biroul de achiziții de la Oradea a ajuns la producători identificați peste mări și țări și a început să negocieze cu ei. 

„Am trimis o serie de e-mailuri, sigur peste 20 la 20 de furnizori diferiți și de fiecare dată am încercat să verificăm prin intermediul sucursalei chineze a multinaționalelor din Oradea, seriozitatea furnizorului, dacă este autorizat să vândă astfel de materiale și așa mai departe. 

Am beneficiat de sprijinul companiilor și în organizarea transporturilor pentru că pentru o companie multinațională nu e nimic anormal să închirieze un avion, un Antonov, de exemplu, să-și aducă un motor sau știu eu ce alte materii prime pentru producție. Așa că și pe zona asta am mers pe soluțiile și recomandările pe care ei le folosesc zi de zi, pentru a nu avea surprize. Sau probleme. 

Prin intermediul lor am găsit, deci, un furnizor de materiale și echipamente de protecție, autorizat de statul chinez pentru a vinde și a produce materiale de protecție medicală”. 

Găsirea furnizorului a însemnat respectarea unui cumul de criterii stabilite de Comitetul județean și de managementul unic al spitalelor. 

Pe lângă autorizarea de a vinde materiale de protecție de uz spitalicesc, furnizorul mai trebuia și să dispună de toate stocurile necesare pentru comandă și să aibă certificare europeană pe materiale, ca să poată fi importate fără probleme și, în plus, prețul materialelor să fie unul corect. 

„Un preț de piață nu însemna că voiam să fie prețul de acum 2 ani, ci un preț care la momentul respectiv să fi fost unul competitiv sau corect. 

Gândiți-vă că și toți furnizorii din China au speculat sau, datorită contextului, că și acolo a lipsit materia primă, au fost companii, care din pricina pandemiei nu au activat o perioadă și nu aveau stocuri suficient și atunci, evident, asta a rezultat într-o creștere a prețurilor, mai mică sau mai mare.

Cum am văzut că se întrunesc toate condițiile am zis că mergem cu acest furnizor din zona Shanghai, care a reușit să producă și să livreze în termenele noastre tot ce aveam nevoie.

Presiunea de timp era la momentul respectiv unul dintre cele mai importante criterii. Să ajungă cât mai rapid în Oradea, fiindcă stocurile erau din ce în ce mai mici”. 

Ca să evite, pe cât posibil, riscul pierderii transportului - care ar fi putut fi cumpărat și din aeroport de o altă entitate, așa cum s-a și întâmplat în alte cazuri - Oradea a cerut certificatele de conformitate ale produselor și a angajat o companie care face inspecții tehnice.

A fost tot un pont livrat de multinaționale, care apelează la acest gen de intermediari pentru a verifica materia primă pe care o cumpără din Brazilia sau China. 

„Nu îi spun numele, dar are sediu și în România și în China. Asta ce înseamnă? Le-am dat niște specificații tehnice pe fiecare produs, iar compania le-a inspectat atât în fabrică, cât și în depozitul forwardului.

Am primit rapoarte, cu poze, s-au selectat 50 de bucăți din paleți aleatorii din fiecare produs, s-a verificat conformitatea cu specificațiile noastre, ambalajul, dimensiunea ambalajului, rezistența lui la cădere, tot felul de proceduri pentru a se asigura că ceea ce ai comandat și plătești este și ceea ce vei primi. 

Bun, ne-am asigurat prin inspecția tehnică și am obligat furnizorul să ne trimită, prin DHL Express, câte un exemplar din fiecare material. Au ajuns în patru zile și noi le-am dus la spital și le-am dat experților de-acolo să verifice dacă sunt conforme cu ceea ce voiam noi.

După aceea am mers mai departe cu demararea formalităților de export și transferarea din Shanghai, din zona aeroportului.”

Jurcă spune că timp de trei săptămâni a lucrat pe două fusuri orare, și cel din România și cel din China, între care diferența este de circa 6 ore, dar a fost în contact permanent cu funizorii chinezi.

Și-a instalat pe telefon o aplicație mobilă, un fel de Whatsapp chinezesc, care se numește WeChat, pentru care a avut nevoie de o invitație a unui utilizator de pe teritoriul Chinei. 

Pe 27 martie, municipalitatea orădeană anunța achiziția unui al doilea aparat de testare pentru depistarea virusului Sars-Cov-2.

„Prin intermediul acestui program am ținut legătura, primeam poze, filmulețe în timpul încărcării de la fabrică, descărcării în depozit, documentele vamale, AWB, am fost în continuă legătură cu furnizorul și cu compania de forwarding - asta este terminologia specifică, care face formalitățile vamale și transportul de la fabrică până la avion”. 

A stat cu ochii țintă pe FlightRadar24, o sursă publică ce arată în timp real unde se află o aeronavă. „Ne-am asigurat că lucrurile vor funcționa. Și așa, orice posibilă problemă se putea rezolva imediat. Tot timpul informația și deciziile se luau prin consultare, cu colegii din spital, președintele comitetului municipal, dl. primar, compania de inspecție. Cheltuiala cu materiale a fost 3.3 milioane de euro”. 

Așa s-a ajuns ca o mască chirurgicală simplă, cumpărată direct din China de Oradea să coste 1,75 lei, iar o mască FFP3 - 14 lei. Alte instituții și spitale din România au plătit pentru o mască simplă între 3 și 6,4 lei, pentru una FFP2 până la 60 lei, iar pentru una FFP3 până la 45 lei. 

„Transportul a fost făcut de Tarom, s-au scos scaunele din aeronava de pasageri și s-au încărcat cutii, așa e procedura. Am avut peste 70 t de materiale, care au ajuns în Oradea și care au fost suficiente pentru două luni.

Banii disponibili au acoperit toate costurile, achiziția, transportul și cele mult mai mici, compania de inspecție, costul de procesare în terminalele cargo, atât în Shanghai, cât și la noi, costurile cu compania locală, care se ocupă exact cu importuri, totul ca să folosim expertiza lor și să fim siguri că n-o să avem probleme din punct de vedere al documentelor, să nu ne spună oficiul vamal, știți, vă lipsesc…”

Jurcă nu devine sentimental, nici măcar retrospectiv. Când l-am întrebat cum a fost momentul când avionul Tarom cu echipamente a ajuns la sol în Oradea, a spus că s-a simțit ușurat, dar era preocupat să ajungă în siguranță toate cele trei transporturi. 

„Evident, a fost un moment special și a fost o bucurie imensă că poți oferi celor care trebuie să își facă treaba, minimul necesar. E un sentiment de mulțumire, dar eu personal, m-am concentrat ca toate să meargă. Și-s foarte multe. Am continuat în același ritm, până totul a ajuns în Oradea.” 

În acest moment, la nivel județean, managementul spitalelor funcționează în aceeași formulă, iar în funcție de evoluția pandemiei, de evoluția pieței de furnizori din România, Bihorul spune că se va orienta tot către achiziții comune pentru dotarea spitalelor. 

Coloană de mașini, în primele zile după decretarea stării de urgență, la intrarea în județul Bihor, după vama Borș.

„În China era o piață, dacă nu agitată, atunci foarte volatilă. Nu puteai conta pe furnizori, ați văzut și-n presă, noi n-am fost în situația asta, dar au fost situații în care marfa era livrată într-un depozit și era cumpărată de altă entitate din depozitul respectiv. Se cumpăra marfa!

Am încercat să luăm toate măsurile posibile, de aici de la distanță. Avantajul lucrului cu companii globale este că au rețele și capacitate ca în situații de criză sau risc să le poată preîntâmpina. Când ai semnat un contract cu ei, e foarte puțin probabil ca marfa respectivă să fie cumpărată de altcineva”.

Donații

În afara fondurilor publice și a acțiunii Comitetului județean pentru Situații Speciale de Urgență și în Bihor, ca în restul țării, s-au mobilizat exemplar societatea civilă și ONG-urile, pentru a pune la dispoziția personalului medical cele necesare ca să se protejeze de infecții atunci când consultă bolnavii. 

În Bihor și donațiile au fost centralizate prin Asociația Spitalului Județean. Echipamentele, sumele de bani venite din diferite direcții au fost aduse toate către Asociație, care le-a și repartizat în funcție de necesitate. „A fost mai simplu să prioritizezi și să vezi unde sunt nevoile imediate.”

Carantinații și cetățenii 

În 9 aprilie, Primăria Oradea anunța că a reușit să importe 2000 de termometre cu infraroșu, pe care le-a distribuit firmelor, instituțiilor, în piețe, supermarketuri şi echipajelor de poliție din teren. 

Comitetul județean a decis că persoanele aflate în carantină instituționalizată nu vor fi lăsate să plece după expirarea termenului de 14 zile, fără să fi trecut printr-un test RT-PCR, asta ca să nu existe posibilitatea de a pleca infectați din carantină. „Asta a creat o presiune suplimentară și pe Prefectură și pe Spitalul Județean, dar a fost o decizie corectă, spunem noi”. 

Metoda aplicată se numește „poll testing” și Jurcă spune că a fost folosită în Israel. 

La începutul lui mai, autoritățile au anunțat instalarea unei a treia linii de testare PCR Real Time, în urma unei donații de 70.000 euro din partea companiei RCS-RDS. S-a decis ca întreg personalul medical din spitalele din Oradea și toți pacienții internați, indiferent de patologie, să fie testați pentru Covid-19. 

În plus, administrația a anunțat că va testa la cerere, contracost, angajații tuturor companiilor din județ, ca să preîntâmpine riscul de infectare, o dată cu redeschiderea anumitor sectoare economice. Costul testului este de 200 lei.

Ilie Bolojan, primarul din Oradea. Foto: Voicu Bojan.

Cu două zile înainte de ieșirea din starea de urgență, primarul Oradei, Ilie Bolojan a anunțat că „de câteva zile se testează personalul care lucrează în centrele rezidențiale pentru vârstnici din întreg județul Bihor”. Testarea pe Oradea arăta că niciun angajat nu era infectat. 

Primăria a mai anunțat că la chioşcurile de bilete ale operatorului de transport în comun din oraș, orădenii pot cumpăra de vineri, 15 mai, măști de protecție la preţul de 1,50 lei.

"Toate chioşcurile vor avea cantităţi suficiente de măşti pentru a satisface cererea, astfel ca cetăţenii să poată folosi în siguranţă mijloacele de transport în comun", a scris Bolojan pe pagina sa de Facebook, unde a comunicat constant fiecare decizie administrativă luată în timpul stării de urgență.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€