Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru: Vom închide școlile doctorale cu probleme grave

Roxana Garaiman

Redactor

Ministrul Educației, Mircea Dumitru, dezvăluie, într-un interviu pentru PressOne, următoarea sa mutare în lupta anti-plagiat: evaluarea școlilor doctorale.

Metodologia evaluării – dată publicităţii duminică, 16 octombrie – își propune să scoată la lumină problemele de etică ale școlilor doctorale. În cazul unui rezultat negativ, ministrul Educației se declară pregătit să închidă orice instituție care se dovedeşte a fi doar o fabrică de plagiate.

L-am găsit pe Mircea Dumitru nerăbdător să ajungă la cursurile sale de la Facultatea de Filosofie. A urmat un interviu pe repede înainte – în total, 17 minute –, dar în care am reuşit să-i adresăm multe întrebări necesare, de la scandalul presupusului său dosar de Securitate, până la „castrarea” Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi controversa referitoare la homeschooling.

*

Concursul pentru directorii de școli, încheiat „până la jumătatea lunii decembrie”

– Ați vorbit despre linșaj mediatic în privinţa articolelor despre o posibilă relație a dumneavoastră cu Securitatea. Ați fost contactat vreodată de un ofițer de Securitate?

– Nu am fost contactat niciodată de un ofițer de Securitate pentru a mă racola ca să fiu informator.

– Cum vă explicați atunci dosarul de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS)?

– Ce am văzut în dosarul acela era o cerere de angajament care nu era scrisă de mâna mea, nu era semnată de mine. Nici celelalte file din dosar nu reprezintă declarații ale unui presupus informator, care, oricum, nu este persoana mea. Erau relatări ale unui ofițer cu privire la ce i se povestise de către acest presupus informator.

– Ați cerut expertiză grafologică?

– N-am cerut nimic. În momentul în care am fost invitat de CNSAS ca să am o discuție față în față cu dânșii, mi s-a arătat dosarul, am văzut acel document. Am zis: Bun, acesta nu este scrisul meu, nu-l recunosc.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Cineva dintre membrii acestui Consiliu, spontan și natural, mi-a zis: Dacă nu este dosarul dumneavoastră, nu puteți să ne dați o mostră de scris ca să vedem? Am făcut o semnătură în fața dânșilor, s-au uitat pe cererea de adeziune și au văzut că scrisurile nu seamănă.

– Care dintre recentele dumneavoastră decizii credeți că a determinat readucerea acestei chestiuni în discuția publică?

– Sunt multe decizii care au fost percepute, cu siguranță, ca fiind destul de dure. Putem vorbi de organizarea acestui concurs pentru directorii și directorii adjuncți de școli. Pe 9.000 de posturi s-au înscris aproximativ 8.000 de candidați.

Asta i-a deranjat pe mulți, mai ales pe cei care doresc să mențină captivă școala. Este vorba despre instituții, sunt partidele politice, toți cei care în ultimii ani au folosit de multe ori școala ca pe o trambulină, astfel încât anumite interese ale partidelor să fie prezentate și transmise mai departe.

– Care este mecanismul prin care un director de școală devine atât de important pentru un partid politic?

– Până în momentul acesta, în anii în care nu s-au făcut concursuri pentru a se ocupa funcția de director, numirea pe post se făcea printr-o delegare, care, o dată la un an, cel mult, putea fi schimbată. Deci, directorul știa că poate fi schimbat oricând dacă nu este în grațiile celui care l-a numit.

Ideea acestor oameni care vor să țină școala captivă într-un model nedemocratic și netransparent este aceea de a-și face simțită prezența și de a arăta cât de importantă este decizia unui anumit partid sau altul. Este un exercițiu de putere.

– Ce șanse reale aveți să finalizați concursurile pentru directorii de școli până la alegeri?

– În momentul de față, șansele sunt foarte ridicate, pentru că miercuri (12 octombrie – n.r.) a avut loc proba națională scrisă. Urmează în curând să se desfășoare și proba de verificare a CV-ului și a proiectului managerial, precum și proba orală. Graficul nostru arată că, până la jumătatea lunii decembrie, concursul va fi încheiat.

În cazul plagiatelor, „universitățile din România nu sunt suficient de mature”

– Cum comentaţi modificările introduse în Legea educaţiei potrivit cărora acordarea şi retragerea doctoratelor se va face de către universităţi, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) devenind doar o instanţă de recurs?

– Nu cred că, în momentul de față, această modificare a legii este benefică. În principiu, se argumentează – și sunt de acord – ca universitățile să-și întărească autonomia.

Dar, coroborând cu răspunderea mare pe care trebuie să și-o asume față de studenți, față de calitatea cercetării, a tezelor de doctorat, a societății în general, s-a dovedit că universitățile din România nu sunt suficient de mature pentru a reacționa prompt la suspiciunile de plagiat.

De aceea cred că este necesară în continuare o structură, o instituție națională, care să aibă rolul de arbitru și să judece obiectiv și imparțial situațiile acestea.

– Cum explicați concluziile contradictorii ale comisiilor din CNATDCU care au dat verdict de neplagiat si apoi de plagiat tezelor semnate de Florentin Pandele și de Petre Tobă?

– Tocmai, este foarte important de văzut că, dacă am fi lăsat această decizie la nivelul școlilor doctorale unde cei pe care îi menționați dumneavoastră și-au obținut titlul, probabil că verdictul ar fi fost nesatisfăcător și neconcludent.

Este important să avem o comunitate matură de oameni de știință cărora să le pese într-adevăr de cercetarea corectă.

Prin urmare, această variabilitate a verdictului arată, pe de o parte, că prima comisie nu a reușit să analizeze foarte obiectiv și corect, în timp ce specialiști din același domeniu, dar care nu aveau o anumită legătură sau condiționare, au putut face o judecată mai bună.

– Vor fi anchetați membrii primei comisii?

– Nu se pune problema, nu există nimic în regulament care să specifice așa ceva. Sigur că pot exista anumite discuții în CNATDCU, în comisia de specialitate, care să le atragă atenția că trebuie să-și exercite responsabil și matur funcția pe care o au.

– În presă au apărut informații despre o serie de ilegalități care i-au permis lui Gabriel Oprea să devină profesor și conducător de doctorate. A fost declanșată vreo anchetă pentru a se verifica acest lucru?

– Ce a făcut ministerul a fost exact ceea ce i-a permis legea, și anume o evaluare a tezei de doctorat, și apoi verdictul de plagiat, care este deja cunoscut şi care este urmat, în mod firesc și elegant, de retragerea titlului.

Ce urmează să facem este ca, pe baza unei metodologii care va fi publicată pe site-ul Ministerului și discutată, să lansăm evaluarea școlilor doctorale. Metodologia este gata şi luni (17 octombrie – n.r.) va fi afișată pe site, va fi în consultare publică.

Deci, până la sfârșitul lunii noiembrie sau, oricum, până la încheierea mandatului meu, sper să facem evaluarea cel puțin a unor școli doctorale.

– Articolul 170 din Legea educației spune că, în cazul nerespectării standardelor de calitate sau etică profesională, Ministerul Educației, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, poate retrage acreditarea unei școli doctorale. Veți face uz de acest articol de lege?

– Vom face uz de prerogativa legală dacă va fi cazul, dacă evaluarea ne va arăta că sunt probleme grave, nu conjuncturale.

Faptul că avem două, trei, cinci teze care au fost dovedite că sunt plagiate și care nici măcar nu sunt de la aceeași universitate nu este suficient pentru a da un verdict asupra calității școlii doctorale. Pot exista și foarte multe alte teze valoroase produse în acele școli.

– Școlile doctorale unde s-au dovedit deja cazuri de plagiat vor avea parte de o evaluare aprofundată?

– Evaluarea se va face după același regulament. Nu plecăm de la prejudecăți, care oricum sunt deja înrădăcinate.

Sediul Ministerului Educației.

„În privința verificării tezei doamnei Kövesi, există o procedură inițiată de către Parchet”

– Considerați că verdictul de plagiat îl afectează și pe coordonatorul tezei cu pricina?

– Verdictul de plagiat arată un profil științific necorespunzător pentru coordonatorul de doctorat, pentru că este rolul lui să-l îndrume pe doctorand și să se asigure că lucrarea are o valoare științifică și că este făcută într-un mod integru și corect.

– Cum vă explicați faptul că mai mulți coordonatori de doctorate care au girat lucrări plagiate se află încă în funcție?

– Aici va trebui ca și școlile respective să-și propună anumite măsuri, anumite politici pentru întărirea calității și a eticii cercetării. Nu poate fi o decizie unilaterală pe care să o ia ministerul, având în vedere că universitățile și școlile doctorale sunt autonome.

Ministerul poate să sancționeze școlile doctorale, în urma evaluării, dar nu poate desface contractul de muncă al profesorului coordonator.

– Dar în cazul profesorilor universitari care au plagiat lucrări științifice, ce pârghii de intervenție aveți?

– Aici avem pârghii. Există o structură care a fost refăcută, Consiliul Național de Etică. În măsura în care există solicitări exprese bine argumentate, solicitări de verificare a unor lucrări științifice diferite de lucrările de doctorat – care sunt verificate de CNATDCU, în acest caz CNE poate acționa.

– Veți face publice numele experților care au făcut parte din comisia de lucru a CNE în cazul tezei lui Gabriel Oprea și în cel al Laurei Codruța K­­övesi?

– Pentru moment nu este oportun. Când aceste lucrări vor fi fost deja reevaluate și vom avea un verdict, vom vedea dacă este de interes public să se cunoască numele acestor persoane.

În privința verificării tezei doamnei Kövesi, există o procedură care a fost deja inițiată de către Parchet și în momentul de față nu putem să facem dezvăluiri. Iar domnul Tobă este în proces cu CNATDCU.

– Ce pârghii aveți dumneavoastră, ca ministru, în combaterea fenomenului plagiatului?

– Ca ministru, pârghia pe care o am este ca legislația care reglementează funcționarea CNATDCU să fie respectată într-un mod foarte riguros.

– Atribuțiile CNATDCU privind plagiatul mai pot să fie salvate în acest moment, după votul din Senat?

– Cred că da.

– Cum?

– Rămâne să vedeți. Nu pot să comentez mai mult acum.

„Verdictul de plagiat arată un profil științific necorespunzător pentru coordonatorul de doctorat, pentru că este rolul lui să-l îndrume pe doctorand și să se asigure că lucrarea are o valoare științifică și că este făcută într-un mod integru și corect.” – Mircea Dumitru, ministrul Educației

*

– Majoritatea rectorilor se opun inițiativei dumneavoastră de a statua prin lege o incompatibilitate între poziția de rector și funcțiile politice, precum cea de parlamentar. În ce stadiu este acest proiect?

– Sunt câteva propuneri, pe care vrem să le facem printr-un act normativ pe care să și-l asume Guvernul. Suntem într-o fază în care am discutat cu mai mulți decidenți această chestiune.

Trebuie să vă spun că eu, personal, am susținut și susțin ideea acestei incompatibilități. Rămâne să vedem dacă va fi asumată până la capăt de către Guvern.

– La începutul mandatului dumneavoastră ați vorbit despre lansarea masteratului didactic, în această toamnă. În ce stadiu se află proiectul?

– Lucrăm în continuare la el. Dacă va fi gata, îl lansăm.

– Ce părere aveți despre homeschooling? Ar trebui sancționați părinții care au ales acest sistem?

– Este un subiect care deocamdată nu este foarte bine structurat. Dezbaterea nu are un obiect foarte clar.

Nu cred că ar trebui sancționați imediat părinții și elevii care au avut probleme de integrare și acceptare a sistemului tradițional, ci ar trebui consiliați și ajutați să revină în sistemul școlilor publice.

În momentul de față, în România nu există un cadru normativ care să reglementeze acest gen de școală. În principiu, nu spunem că nu se poate aplica, dar în România nu avem un cadru momentan.

– De asemenea, în ce stadiu se află proiectul VET (școala vocațională educațională) pe care v-ați propus să-l introduceți în această toamnă?

– Este unul foarte avansat. Eu l-am preluat, nu l-am propus. Este rezultatul muncii în comun a mai multor ministere, Ministerul Economiei, al Muncii, de Finanțe și, bineînțeles, Ministerul Educației. Va fi un pachet legislativ prezentat și asumat de către Guvern în viitorul foarte apropiat.

– Care sunt asemănările cu învățământul dual lansat în mandatul ministrului Daniel Funeriu?

– Este chiar pe acel format dual, cunoscut mai ales în Germania și în alte țări din zona nordică.

– Ce sfaturi aveți pentru ministrul care vă va succeda?

– Nu am niciun sfat.

Mircea Dumitru are 56 de ani, este rector al Universităţii Bucureşti din 2011 şi membru al Academiei Române din 2014. Are două doctorate în filosofie, la Bucureşti şi la New Orleans (SUA).

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€