Miliarde furate, cauze clasate

Sesizările Curții de Conturi a României către organele de cercetare penală rămân nesoluționate cu anii, chiar dacă fraudele din bani publici depistate anual de inspectorii Curții sunt de ordinul miliardelor de lei.

În plus, cazurile preluate de procurori se finalizează foarte rar cu trimitere în judecată: de obicei, se dispune clasarea dosarului.

Acestea sunt concluziile unui recent raport al Curții de Conturi, în care este detaliată situația sesizărilor depuse către Parchete din 2005 până astăzi.

Potrivit acestui document, la finalul lui 2015 rămăseseră nesoluționate 422 de sesizări transmise în ultimii 10 ani.

Fraudele reclamate de Curte totalizează peste 2 miliarde de euro.

De ce nu se întâmplă nimic?

Pentru această întrebare, care ar putea rezuma istoria ultimilor 25 de ani, am apelat la expertul anticorupție Laura Ștefan, de la organizația non-guvernamentală Expert Forum.

Ea spune că nu-și poate explica numărul mare de sesizări rămase în sertare.

„E bizar ce-mi spuneți, poate ar trebui să-i întrebăm pe domnii Tiberiu Nițu și Bogdan Licu (fostul procuror general și actualul procuror general interimar – n.r.)… E adevărat că nu orice neregulă înregistrată de Curtea de Conturi se poate transforma într-o acuzație penală, dar de la asta și până la sute de cazuri nerezolvate e o mare distanță. Criminalitatea economică e una complexă, iar procurorul spune mereu că are nevoie de o analiză economică, dar Curtea de Conturi e o instituție serioasă, care vine cu dovezi și rapoarte atunci când face aceste sesizări”, a explicat Laura Ștefan.

Aici intervine o altă problemă: Curtea de Conturi este singura instituție abilitată să se pronunțe cu privire la oportunitatea cheltuirii banilor publici.

Inspectorii Curții verifică nu doar dacă instituțiile de stat își cheltuie legal bugetele, ci și dacă o fac cu cap.

„Aici sunt două linii de gândire: una spune că Parchetele pot cerceta și oportunitatea cheltuirii, alta care spune că nu. În acest al doilea caz, soluția ar fi să se ceară în administrativ acoperirea daunelor de către cei care le-au făcut. Dar la această întrebare, de ce Parchetele nu soluționează cu anii unele sesizări, nu știu răspunsul”, a mai spus Laura Ștefan.

Cazuri peste care se așază praful

Una dintre cele mai vechi sesizări ale Curții de Conturi care au rămas nesoluționate datează din 2005 și se referă la un prejudiciu de peste 35 de milioane de lei la Romgaz Mureș. În acest caz, Curtea a sesizat DNA Mureș, dar această instituție nu a reușit să trimită dosarul în instanță.

La fel cum n-a făcut nimic într-un alt caz din 2005, privind un abuz în serviciu la SC Depomureș, care a provocat statului o pagubă de 20 de milioane de lei.

O sesizare privind Agenția Națională de Restituire a Proprietăților, cu un prejudiciu de 15 milioane de lei, a rămas nesoluționată din 2009. Sesizată a fost DNA, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție.

Printre instituțiile reclamate de Curtea de Conturi se află, de exemplu, Academia Română, care ar fi înstrăinat un teren la o valoare inferioară celei a pieței, păgubind statul cu 2,3 milioane de lei. Și acest dosar stă nesoluționat la Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul DNA.

Este relevantă sublinierea din raport potrivit căreia, din 2005 până la finalul lui 2015, peste 100 de sesizări ale Curții în care paguba depășea 500.000 de euro au rămas uitate prin Parchete.

De pildă, Direcția Silvică Prahova apare cu un prejudiciu de peste 32 de milioane de lei într-o sesizare din 2014.

În 2013, inspectorii Curții de Conturi acuză Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) de încălcarea procedurii de atribuire a contractelor de proiectare și construcție, precum și de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată – fapte care ar fi determinat un prejudiciu total de 200 de milioane de lei.

Potrivit raportului menționat, această sesizare este tot nesoluționată. De altfel, regăsim CNADNR și într-o reclamație din 2012 (depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul București), cu un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei, dar și în 2015, cu un prejudiciu de 37 de milioane de lei, în urma unui nou abuz în serviciu.

NUP sau clasare

În ultimii 10 ani, Ministerul Public a soluționat 253 de sesizări ale Curții de Conturi, însă majoritatea s-au finalizat prin clasarea cauzei sau neînceperea urmăririi penale.

De pildă, toate cele 6 soluții date în 2014 prevăd clasarea cauzei; în 2013, din 18 sesizări soluționate, doar una prevede trimiterea în judecată a unui inculpat.

Ironic este că, în soluționarea uneia dintre cauzele din 2013, Curtea de Conturi s-a trezit că trebuie să achite cheltuieli judiciare de 50 de lei.

Întregul raport citat în acest text poate fi consultat pe site-ul Curții de Conturi, aici.