Mesajul SUA către România: "Oamenii cinstiți din sistemul judiciar trebuie să apere întâietatea legii asupra politicii"

Raluca Pancu

Redactor

„Atât Rusia, cât şi China vor să înfrângă Occidentul: Rusia vrea să-l fragmenteze, China vrea să-l înlocuiască; şi nicăieri nu sunt mai hotărâte să facă acest lucru decât aici, în regiunea Mării Negre”, a spus luni, într-un discurs susţinut la Bucureşti, asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell.

El se află într-o vizită de două zile în România, pentru care a spus că are „o afecţiune deosebită”, iar marţi se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Wess Mitchell este succesorul Victoriei Nuland, iar turneul lui în Europa de Est survine într-un moment foarte delicat al relaţiei dintre UE şi SUA.

Vă prezentăm ample fragmente din discursul pe care Mitchell l-a susţinut, poate nu întâmplător, la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. (Traducerea din engleză aparţine ambasadei americane.)

Despre relaţia româno-americană

„România este un aliat şi un partener strategic foarte apropiat al Statelor Unite. Militarii români şi-au îndeplinit misiunea alături de militarii americani în Irak şi Afganistan, iar eu ştiu cât de apreciate sunt forţele armate române de către forţele armate americane.

În numele poporului american, doresc să mulţumesc poporului român pentru sacrificiile făcute în sprijinul atât de multora dintre aceste misiuni importante.

Doresc să transmit recunoştinţa mea în special familiilor celor opt militari români răniţi la Kandahar în această primăvară. (…)

Este de bun augur momentul în care are loc acest dialog. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la crearea României pe care o cunoaştem astăzi.

În urmă cu 100 de ani, în oraşul Alba Iulia, trei regiuni s-au unit pentru a forma un nou stat naţional care avea să devină România modernă. Statele Unite au jucat un rol foarte însemnat în acel eveniment.

Noi ne-am numărat printre primele ţări care au stabilit relaţii diplomatice oficiale cu România, în 1880.

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

Iar după Primul Război Mondial, mai mult decât orice altă putere, Statele Unite au fost cele care au făcut eforturi să asigure întemeierea unei Românii independente”.

Despre evoluţia României de după Revoluţie

„Aş dori să ne gândim pentru o o clipă cât de departe a ajuns România. În urmă cu 30 de ani, în ajunul lui 1989, România era una dintre cele mai sărace, mai izolate şi mai retrograde ţări din Europa. PIB-ul său era de aproximativ 40 de miliarde de dolari.

Românul de rând câştiga mai puţin de 150 de dolari pe lună, se obişnuise cu lipsurile frecvente şi cozile la pâine. De asemenea, românul de rând putea fi torturat sau executat rapid la cel mai mic indiciu al lipsei de loialitate faţă de regimul comunist.

Astăzi, România este membru NATO şi UE. Are un PIB de 187 de miliarde de dolari, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de 5 ori, iar economia românească este una dintre cele mai dinamice din Europa, cu o creştere de aproape 7% anul trecut.

România şi-a construit un sistem judiciar puternic şi instituţii de luptă împotriva corupţiei pe care victimele comunismului nu şi le-ar fi imaginat nici în cele mai îndrăzneţe vise.

Românii se bucură astăzi de libertăţi ample; vă puteţi exprima liber, şi vă puteţi întruni fără teama de represiune; puteţi călători neîngrădiţi prin toată Europa”.

Despre confruntarea geopolitică în care este implicată şi România

„România nu ocupă un teritoriu uşor. Ea se află la intersecţia a trei mari regiuni şi este poarta istorică spre Europa Centrală şi Balcani.

Ea s-a aflat întotdeauna la răscrucea imperiilor. De secole, puterile mari şi mici încearcă să domine strâmtorile, porturile şi drumurile României.

În apropiere, pe fâşia îngustă de pământ dintre Porţile de Fier şi Marea Neagră s-au luptat ruşii şi austriecii pentru controlul gurilor Dunării. Şi tot în apropiere a avut loc Criza Strâmtorilor Turciei, care a dat naştere Doctrinei Truman, ce a semnalat angajamentul Statelor Unite de a împiedica Uniunea Sovietică să domine regiunea.

La încheierea Războiului Rece, consensul general părea a fi că regiunea Mării Negre şi  restul Europei de Est şi-au diminuat valoarea strategică. Rusia era enervată şi distrasă, NATO şi UE se extindeau, iar geopolitica părea a fi, cel puţin pentru Europa, o chestiune a trecutului.

Aceste presupuneri erau premature. Istoria nu se încheiase.

Rusia lui Vladimir Putin nu a încetat niciodată să considere această regiune parte a sferei sale naturale de influenţă. Ea nu a acceptat niciodată alegerea românilor de a se alătura liber Occidentului.

Invadarea Georgiei şi Ucrainei, preluarea Crimeii, destabilizarea sistematică şi prelungită a Moldovei, intervenţia în Siria şi consolidarea flotei Mării Negre, toate acestea evidenţiază seriozitatea cu care Moscova abordează competiţia pentru influenţă şi teritoriu în această regiune.

Însă Rusia nu mai este singură. Există şi China. Influenţa chineză se extinde rapid în regiunea Mării Negre.

Beijingul foloseşte diplomaţia bazată pe acordarea de împrumuturi ţărilor care nu le pot returna pentru a crea relaţii de dependenţă care pot părea neglijabile astăzi, dar care în cele din urmă vor reprezenta o influenţă reală asupra guvernelor şi societăţilor din Europa Centrală.

Scopul iniţiativelor 16+1 şi «Centura şi drumul» (Belt/Road) este să creeze alternative la influenţa Occidentului. Prin banii săi, China le oferă ţărilor un fel de ipotecă asupra viitorului lor.

Atât Rusia, cât şi China doresc în felul lor să înfrângă Occidentul: Rusia doreşte să-l fragmenteze, China doreşte să-l înlocuiască.

Şi nicăieri nu sunt mai hotărâte să facă acest lucru decât aici, în regiunea Mării Negre. Obiectivul lor este însăşi construcţia politică, economică şi socială din care este alcătuită România”.

Wes Mitchell, întâmpinat de rectorul Universităţii Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru. Foto: Lucian Cruşoveanu

Despre prezenţa militară americană şi bugetul Apărării

„În prezent avem peste 4.800 de militari în Europa de Est, cel mai mare contingent al unui stat membru NATO, inclusiv circa 1.200 de militari în România.

Prin prezenţa înaintată adaptată a NATO, consolidăm activităţile de descurajare în regiunea Mării Negre, cu componente cheie precum Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est şi Brigada Multinaţională Sud-Est din România.

Şi România se achită de sarcina sa. Felicităm România pentru decizia sa de a aloca 2% din PIB pentru apărare şi de a-şi îndeplini astfel angajamentul asumat la Summitul din Ţara Galilor.

Prin asumarea responsabilităţii pentru securitatea occidentală în regiunea Mării Negre, România dă exemplu celorlalte state membre NATO. Dumneavoastră demonstraţi spirit de conducere.

Alte ţări v-au văzut exemplul şi îl urmează. În total, din ianuarie 2017 până în prezent, cu excepţia uneia, toate ţările membre NATO şi-au crescut cheltuielile pentru apărare.

Numărul ţărilor membre care şi-au asumat angajamentul de a aloca 2% pentru apărare până în 2024 s-a triplat, iar numărul celor care vor aloca 20% pentru echipamente militare de importanţă majoră a crescut de aproape două ori”.

Despre potenţialul României de a deveni exportator de energie

„A trata concurenţa cu seriozitate înseamnă şi a fi mai strategic în promovarea securităţii energetice şi a prosperităţii economice în regiunea Mării Negre.

Împreună trebuie să susţinem proiecte regionale care sporesc securitatea energetică a Europei şi să ne opunem celor care încearcă să o submineze.

Promovăm diversificarea tipurilor de combustibili, a rutelor şi surselor acestora, precum şi conductele de interconectare dintre ele. În acest scop, sprijinim gazoducte intra-europene precum Interconectarea Grecia-Bulgaria şi gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).

Date fiind atât sa poziţia geografică, cât şi abundenţa resurselor sale, România este o componentă crucială a securităţii energetice a Europei.

Astăzi, companiile americane au un rol în explorarea şi exploatarea de noi zăcăminte descoperite la ţărm şi în Marea Neagră, care au potenţialul de a transforma România în exportator de gaze naturale.

Aceste noi surse de importanţă vitală vor consolida economia României şi vor promova securitatea energetică a întregii regiuni.

Aşteptăm cu interes adoptarea Legii Offshore şi lăudăm dezvoltarea rapidă de către România a infrastructurii şi resurselor necesare pentru gazoductul BRUA pe teritoriul său”.

Despre războiul Rusiei şi Chinei împotriva Occidentului

„Concurența pentru influență strategică nu are legătură doar cu bugetele de apărare și gazoducte. Ea presupune şi a concura mai eficient pentru inimi și minți și câștigarea războiului ideilor.

Împreună, Rusia și China reprezintă un model coerent: stabilitate întemeiată pe autoritarism și forță brută, strâns legate de anumite aspecte ale competiţiei pe piață si asociate cu o politizare a economiei de către stat.

Ceea ce împărtășesc ele este o negare fundamentală a individului și a demnității inerente a omului; o acumulare a autorității centrale mai presus de libertățile individuale; o nerăbdare de a reprima și pedepsi orice constituie o provocare la adresa statului; o îmbrățisare a cleptocrației, venalităţii și corupției pentru a-i îmbogăți pe cei care conduc statul.

Toate aceste lucruri sunt în antiteză cu tradițiile politice ale Occidentului, întemeiate mai presus de orice pe ideea că fiecare viață merită protejată și că individul trebuie protejat de abuzurile puterii statului.

România este parte a Occidentului prin origine, istorie şi cultură, din vremurile când soldaţii şi coloniştii romani au adus legea romană pe aceste pământuri. Dar sunteţi occidentali şi în urma alegerii, prin decizia de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană”.

Wess Mitchell a vorbit la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Foto: Lucian Cruşoveanu

Despre campania anticorupţie din România

„Indiferent cât de importantă este amplasarea geostrategică a României, cea mai mare contribuție a sa este cea la lumea ideilor. România reprezintă un simbol de neșters al succesului democrației. În ultimii ani, ați înregistrat un progres istoric în lupta împotriva corupției. (…)

Înfiinţarea de către România a instituţiilor anti-corupţie atestă faptul că românii sunt curajoşi în apărarea libertăţilor câştigate în 1989.

Oamenii cinstiți și curajoși din aceste instituţii şi din sistemul judiciar trebuie să apere întâietatea legii asupra politicii, care constituie din antichitate principalul dar pe care civilizația occidentală l-a făcut lumii. (…)

Progresul înregistrat de România în combaterea corupției este impresionant.

Este evident în locul constant îmbunătățit ocupat de România în clasamentele Transparency International și în numărul în creștere de companii străine care au încredere să investească în România și să aducă locuri de muncă și capital.

Aplaudăm progresul României și vă încurajăm să continuați pe această cale, nu doar spre binele cetățenilor dumneavoastră și pentru că ați devenit un adevărat model pentru țările vecine, ci și pentru că, făcând acest lucru, eliminați vulnerabilitățile pe care puteri ostile le-ar folosi pentru a vă submina statul din interior”.

Despre apărarea Occidentului

„În toate aceste domenii – apărare, energie, democrație –, România dă dovadă de spirit de iniţiativă. Exemplul pe care îl oferiţi este incredibil de important pentru vecinii dumneavoastră, pentru regiune şi pentru Europa.

În toate aceste domenii, provocarea este aceeași: apărarea câștigurilor obținute de Occident, apărarea tuturor elementelor-cheie pentru identitatea noastră ca națiuni, alianțe, și a unei civilizații politice împotriva unor rivali deciși.

Așa cum a spus președintele Trump anul trecut la Varșovia, trebuie să avem dorința și curajul de a apăra Occidentul de aceia care l-ar submina și distruge.

Nu putem presupune că vom avea în mod automat succes în această sarcină pentru că istoria «este de partea noastră». Trebuie să fim implicați activ și să privim cu seriozitate această competiție strategică, în caz contrar să ne așteptăm să pierdem teren.

Istoria recentă a României ne dovedește că vom câștiga. Libertatea, căldura și determinarea poporului român constituie un exemplu, o sursă de inspiraţie pentru noi toți și ne reamintesc pentru ce luptăm.

Așa cum spunea Iuliu Maniu în 1918: «În aceste momente solemne ne vom purta vrednici de timpurile pe care le trăim».

Fie ca această afirmație să fie adevărată și astăzi, în cazul nostru”.

„Sperăm că Parlamentul va adopta o lege a exploatărilor offshore”

După discursul de la Facultatea de Drept, Wess Mitchell a spus că este necesar ca România să adopte o lege a exploatărilor offshore, prin care să fie încurajate investiţiile străine.

„Urmărim îndeaproape tot ce se întâmplă şi sperăm că Parlamentul va adopta o lege a exploatărilor offshore care să încurajeze investițiile prin mecanismele de taxare și modul în care este structurată.

Pe termen lung, va fi esențial pentru România să continue să creeze în mod sistematic un mediu în care resursele sale susțin securitatea energetică europeană”, a declarat Wess Mitchell, răspunzând unei întrebări puse de trimisul G4Media.ro.

În acest sens, Mitchell a subliniat faptul că România are „unica oportunitate” de a susține diversificarea surselor de energie în Europa.

„Din perspectiva României, capacitatea de a dezvolta resursele offshore și de a deveni un exportator de gaze e foarte promițătoare, nu doar datorită impactului în Europa, dar și pentru joburile create și investițiile atrase”, a punctat Mitchell.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€