Mașinile electrice: cât poluează, cum se încarcă şi când ni le vom permite

Adrian Mihălțianu

Publisher

Ce șanse are mașina electrică în România? Și cât de pregătită este țara noastră să ia parte la cea mai importantă revoluție în domeniul transporturilor din ultimii 100 de ani?

Răspunsurile s-ar putea să ne surprindă.

Străzile din România sunt pline de mașini mai vechi de 10 ani, multe dintre ele extrem de poluante. Mașinile electrice sunt considerate ca fiind ceva exotic, însă lucrurile încep să se schimbe: în primele zece luni ale acestui an, în România au fost înmatriculate aproape tot atâtea mașini electrice cât în ultimii șase ani!

Vorbim, deocamdată, doar despre circa 500 de bucăți, adică 0,4% din totalul mașinilor noi vândute.

Românii încă se uită la aceste mașini ca la un moft. În fond, majoritatea sunt mai scumpe decât versiunile cu combustie internă, iar prețul trece, în general, de 30.000 de euro. Sunt doar 12 modele pe piață, dintre care primele trei (BMW i3 BEV, Renault ZOE și smart) adună peste 60% din vânzări.

Totuși, lucrurile se vor schimba spectaculos în următorii 7 ani. Vor apărea pe piață nu mai puțin de 170 de modele sută la sută electrice și alte câteva sute de versiuni hibrid, pentru că producătorii auto investesc peste 100 de miliarde de dolari în această tehnologie.

Tesla Model 3, cel mai bine vândut automobil electric din SUA în 2018, nici nu exista în statistici anul trecut.

Odată cu creșterea ofertei, dinamica pieței ne face să sperăm că, până în 2025, măcar 5% dintre mașinile noi vândute anual în România vor fi electrice, alte 20% fiind hibride.

La orizontul anului 2030, putem spera ca o cincime din vânzările de mașini noi să fie reprezentată de electrice, în timp ce 50% s-ar duce către hibride.

Sunt mai curate însă mașinile electrice în România? Cum se rezolvă problema încărcării? Când vor ajunge să coste similar cu o mașină diesel? Nu vor destabiliza rețeaua electrică? Nu în ultimul rând, ce costuri de operare are un proprietar de mașină electrică?

Să încercăm niște răspunsuri.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

PressOne Alege: România în șoc. Călin Georgescu vine de nicăieri și cucerește țara și Diaspora

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

Cât de curate sunt, de fapt, mașinile electrice

Pe scurt, sunt de cel puțin două ori mai curate decât cele cu combustie internă.

În detaliu, trebuie să luăm în calcul patru elemente:

Conform unui studiu efectuat de Union of Concerned Scientists, producerea unei mașini electrice este cu 15% până la 68% mai poluantă, în ceea ce privește emisiile de CO2, față de producerea unei mașini normale.

Totuși, această diferență de emisii de CO2 se anulează după câteva zeci de mii de kilometri de condus o mașină electrică, de obicei în primii 5 ani de folosire.

Există probleme cu cobaltul și cu alte elemente folosite în cadrul procesului de producție, însă acestea sunt în curs de rezolvare și sunt mai mici decât cele cauzate de producerea benzinei sau a motorinei.

Așadar, luând în calcul întreaga durată de viață a unei mașini electrice − nu, aceasta nu este mai poluantă decât una care folosește carburanți fosili.

O mașină electrică este mult mai simplă decât una cu motor cu combustie internă.

La nivelul străzii, o mașină electrică nu produce niciun fel de emisii poluante, cu excepția microparticulelor rezultate de pe urma folosirii anvelopelor.

În comparație cu orice mașină care are motor cu combustie internă, electricele sunt incomparabil mai curate.

Același lucru li se aplică și mașinilor hibride, însă doar atunci când rulează în modul complet electric. Dacă pe străzile unui mare oraș ar circula doar mașini electrice, efectele ar fi spectaculoase: circa 75-90% din emisiile poluante ar dispărea.

Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării cauzate de mașini − iată adevărata miză a adoptării cât mai rapide a acestor vehicule!

Consumul de energie variază în funcție de model și mai ales de stilul de șofat al fiecăruia. Un BMW i3s declară un consum de 14,3 kWh pe 100 de kilometri, în timp ce un Renault Zoe ar consuma doar 13,3 kWh.

În realitate, consumul în mediul urban, acolo unde mașina va fi folosită 80% din timp, este cuprins între 15 și 17 kWh pe suta de kilometri, în funcție de regimul de utilizare.

În bani, asta înseamnă că poți parcurge 100 de kilometri cu doar 6-7 lei, față de minimum 25 de lei cu o mașină normală.

Mașina electrică folosește energie electrică, iar aceasta este curată sau nu în funcție de sursele din care este alimentată rețeaua. În cazul României, avem o rețea echilibrată, în care circa un sfert reprezintă energie regenerabilă, iar 15%, energie nucleară.
Stăm chiar mai bine decât Germania la emisiile totale pe kWh. Există țări europene mult mai poluante, precum Polonia, Estonia și chiar Olanda.

BMW i3, cel mai bine vândut model din România în primele zece luni din 2018, are o autonomie maximă de 200-260 de kilometri.

Conform unui studiu efectuat pentru Comisia Europeană, o mașină electrică emană circa 70-100 de grame de CO2/km, în funcție de consumul de energie (14,5 − 20 kWh).

Prin comparație, o mașină diesel nouă emană, în condiții de utilizare urbană, circa 145 grame CO2/km, dar și o sumedenie de microparticule cancerigene.

Chiar și cele mai curate mașini cu combustie internă, care sunt dotate cu filtre de microparticule funcționale, tot emană aceste microparticule, care lipsesc în cazul mașinilor electrice.

Evident, dacă mașina este alimentată la o sursă de curent regenerabil (pentru cei care stau la casă și au panouri electrice), emisiile de CO2 vor fi de până la 10 ori mai mici, iar noxele, practic inexistente.

Este simplu, așadar. Nu doar că se elimină emisiile nocive de la nivelul străzii, dar și emisiile generale de CO2 ale unei mașini electrice sunt mai mici cu circa 50%.

Cât despre noxele produse de centralele electrice, acestea sunt doar o mică parte din elementele poluante ale majorității orașelor, așa cum am arătat.

Cât de ușor e să-ți încarci mașina electrică în România?

Cei care au garaj propriu sau curte își pot încărca mașina acasă oricând doresc. Toate mașinile electrice care sunt disponibile pe piață pot fi folosite zile în șir fără a fi reîncărcate, pentru că au o autonomie de peste 150 de kilometri.

Problema apare când vrei să faci un drum mai lung sau să alimentezi în oraș.

Dacă, în urmă cu doar doi ani, era aproape o misiune imposibilă să încarci o mașină electrică, azi există stații în parcările marilor hypermarketuri, în parcările subterane sau chiar în parcările unor companii.

Există peste 60 de stații de încărcare în București și alte câteva zeci în țară.

Dar situația se va îmbunătăți foarte rapid: companii precum EnelX vor să investească în peste 2.500 de puncte de încărcare până în 2023, iar competiția se va înteți pe măsură ce numărul mașinilor electrice va crește.

Sunt anunțate deja mai multe proiecte publice și private care, în următorii 5 ani, vor duce numărul stațiilor de încărcare din România la circa 4.000.

Alimentarea unei mașini electrice presupune mici modificări în stilul de viață. Mașina poate fi lăsată la încărcat când îți faci cumpărăturile, cât timp lucrezi sau dacă faci o pauză la un drum lung.

Evident, nu este nevoie să o încarci full de fiecare dată, ci doar cât ai nevoie pentru a ajunge confortabil la destinație. Drumul la benzinărie dispare din peisaj, cel puțin până când și acestea vor începe să instaleze stații de încărcare.

EnelX anunță o investiție de până la 20 de milioane de euro în 2.500 de stații de încărcare până în 2023.

Când se vor ieftini suficient de mult mașinile electrice?

Sunt două elemente aici:

Pe măsură ce costul bateriilor scade, acestea vor ajunge să coste la fel cu una diesel de putere similară. Se estimează că acest lucru se va întâmpla prin 2025.

În privința costurilor de utilizare, lucrurile depind din nou de sursa de la care este încărcată mașina.

Dacă, până acum, alimentarea la stațiile din oraș era gratuită, abonamentele rețelelor private de alimentare pot face ca un „plin” de energie să fie mai scump decât unul echivalent de benzină.

O stație de încărcare rapidă pentru acasă poate costa peste 1.000 de euro, așadar reprezintă și ea o investiție pe termen lung. În plus, statul va găsi cu siguranță metode de taxare a curentului electric folosit în momentul în care mașinile electrice vor reprezenta o pondere importantă din parcul rulant.

Producătorii spun că bateriile electrice vor rezista la circa 80% din capacitate pe toată durata normală de viață a unei mașini (peste 160.000 de kilometri).

Însă și acest lucru depinde de modul în care este încărcată și folosită mașina: conform unor studii, cu puțină atenție, se pot depăși 300.000 de kilometri fără ca bateria să dea semne de oboseală.

Proprietarii de mașini electrice scapă însă de drumurile la service pentru schimb de ulei și alte consumabile, iar servisarea este mai ieftină, pentru că există mult mai puține elemente care se pot strica.

Nu mai vorbim despre taxele de poluare, care, cel puțin deocamdată, nu există.

Renault ZOE, locul doi la vânzări în România, are o autonomie maximă de 300 de kilometri.

Va rezista rețeaua electrică?

Unul dintre cele mai răspândite mituri printre cei care „se sperie” de răspândirea mașinilor electrice este faptul că acestea ar putea distruge rețeaua de curent.

Ei își imaginează acest scenariu simplu: toată lumea ajunge acasă la ora 6-7 seara, bagă simultan mașinile în priză și, gata, cade rețeaua.

De fapt, lucrurile sunt departe de a fi așa.

Dacă presupunem, extrem de optimist, că în 2030 pe străzile României vor circula aproximativ un milion de mașini electrice (includem aici și hibridele plug-in, atât pe cele noi, cât și second hand), și dacă toate acestea ar fi puse la încărcat zilnic, consumul total ar putea depăși 20-30 GW, adică energia consumată în România timp de 4-6 ore.

Într-un astfel de scenariu, am putea avea vârfuri de consum care să destabilizeze rețeaua.

În realitate, specialiștii au o altă părere. O confirmă Frederico Venturini, CEO al companiei EnelX: „Mașinile electrice sunt forma perfectă de stabilizare a rețelei, pentru că sunt niște baterii pe roți”.

De ce este fericită industria energetică cu privire la mașinile electrice?

Pentru ca parcurile eoliene și solare să fie cu adevărat ecologice, este nevoie ca energia lor fluctuantă să fie stocată.

Costul creării unor imense uzine de baterii capabile să preia, de exemplu, 220 de MW din rețea și să le stocheze pentru restul zilei (echivalentul scoaterii din sistem a unui grup energetic pe cărbune, foarte poluant), ar fi uriaș. Astfel, bateriile sunt cumpărate chiar de către proprietarii de autovehicule!

Conform specialiștilor din industria energetică, mașinile vor fi încărcate puțin câte puțin acasă, la birou, la cumpărături, așa cum facem cu telefoanele mobile.

Cu un sistem de stații inteligente, bateriile vor fi încărcate atunci când rețeaua este mai puțin solicitată, iar curentul este mai ieftin, sau atunci când există un surplus de energie în sistem.

Atunci când nu este nevoie de curentul din baterie, acesta va putea fi trimis înapoi în rețea, cu un mic profit pentru proprietarul mașinii (până la 27 kWh în România, conform legii).

Smart EQ, locul trei la vânzări în România, are o autonomie maximă de 160 de kilometri.

Cum vor arăta străzile României în 2030

Aș vrea să fiu optimist și să spun că vor fi pline de mașini electrice și autonome, însă realitatea este că acestea vor fi încă o minoritate într-un parc auto de circa 8 milioane de autovehicule.

Românii sunt încă prea săraci ca să-și permită mașini noi, darămite mașini electrice noi. Da, putem avea chiar și o Dacia electrică prin 2023, dar soluția curățării aerului din orașe nu va consta doar în adoptarea mașinilor electrice.

Transportul în comun trebuie să fie electrificat și el, iar formele mult mai puțin poluante de transport (biciclete, trotinete electrice etc) trebuie încurajate.

Putem atrage mult mai repede milioane de orășeni către aceste mijloace de transport ieftine și accesibile decât să sperăm la electrificarea completă a parcului auto. Până atunci, să nu ne speriem de mașina electrică: ea reprezintă, cu siguranță, viitorul transportului auto.

Dar despre ziua în care vom respira aer curat în România, într-un articol viitor.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€