Masca măștii lui Tutankhamon

Lucian Muntean

Redactor

Vedeta expoziției itinerante „Comorile Egiptului antic”, deschisă până în 21 iunie la Biblioteca Națională a României, este o replică a măștii funerare a lui Tutankhamon (1341 î.Hr. − 1323 î.Hr.), faimosul faraon care a urcat pe tron la numai 9 ani și a domnit apoi timp de alți 9 ani.

Cele peste 300 de exponate aduse la București sunt, în mare parte, cópii foarte bine realizate. Cele autentice, vechi de mii de ani, ar necesita un mediu special de conservare, dar și condiții excepționale de securitate. Asta ar presupune costuri imense, care n-ar mai putea fi acoperite din vânzarea de bilete.

În expoziția aceasta, care a fost văzută deja de peste un milion de persoane, există însă și artefacte originale, selecționate de o echipă compusă din istorici, antropologi, arhitecţi și designeri.

Masca lui Tutankhamon (galerie foto):

Conform prezentării, această replică a măștii funerare este executată după o altă replică, cea deținută de Metropolitan Museum din New York, care s-ar afla într-o stare mai bună chiar decât originalul de la Cairo.

Masca lui Tutankhamon − supranumit faraonul-copil − este considerată o capodoperă a artei egiptene antice, fiind realizată din folie de aur de 22 de carate.

Conturul ochilor și sprâncenele sunt din lazurit, ochii − din cuarț și obsidian, iar decorațiunile perucii, din sticlă opacă și cobalt.

O altă piesă importantă din expoziție este tronul lui Tutankhamon, al cărui original se află, de asemenea, la Cairo. Sculptat din lemn și acoperit cu foiță de aur, acest obiect este ornat cu pietre semiprețioase și smalț colorat.

Tronul lui Tutankhamon (galerie foto):

Cultul morților, ritualurile funerare și mai ales viața de apoi au reprezentat preocupări fundamentale în cultura Egiptului antic. Piramidele și misterioasele morminte săpate în stâncă stau mărturie acestei obsesii privitoare la nemurire.

Dintre obiectele care ilustrează obiceiurile legate de înmormântare, la București sunt expuse cinci sarcofage și o mumie.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

O copie a sarcofagului lui Nespamai, al cărui original se află la Muzeul de Stat din Berlin, este pictată cu nuanțe de ocru, alb și negru. Pe partea superioară este reprezentată Maat, zeița adevărului și a dreptății, care are aripile deschise în semn de protecție a celui plecat dintre vii.

O altă replică este cea a sarcofagului Madiei, dansatoare care a mers cu o suită de muzicieni străini la Teba, în perioada Noului Regat.

Mai modestă ca decor este replica sarcofagului lui Harwa I, preot și grădinar la templul lui Amon din Karnak, care a trăit în timpul Dinastiei a XXV-a (746-653 î.Hr.).

Sarcofage (galerie foto):

Sfinxul este, probabil, cea mai cunoscută sculptură monumentală din Egiptul antic. Înfățișat ca un leu așezat care are cap de om, Sfinxul este o figură mitologică preluată și de greci și, mai apoi, în reprezentările din timpul Renașterii.

Cei doi sfincși expuși la București sunt poleiți cu auriu și argintiu și stau pe socluri decorate exemplar. Fețele lor luminoase, cu ochi mari și expresivi, se dovedesc irezistibile pentru acei vizitatori care caută orice motiv să-și mai facă un selfie.

Sfinxul (galerie foto):

Intersante sunt și papirusurile aduse la București. Acestea sunt create de artiști contemporani pentru a ilustra tehnici de caligrafie și de pictură caracteristice Egiptului de odinioară.

Nu în ultimul rând, în expoziție pot fi văzute statui ale unor zei egipteni precum Horus, Amon, Thoth și Anubis.

Până veți avea ocazia de a vedea celebrul Muzeu de Egiptologie din Torino sau chiar pe cel din Cairo, expoziția itinerantă care a poposit la București este o soluție la îndemâna celor ce vor să descopere elemente ale unei culturi extraordinare, care s-a format în câteva mii de ani și care a influențat toată lumea occidentală până în zilele noastre.

Statui și papirusuri (galerie foto):

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€