Masca măștii lui Tutankhamon

Lucian Muntean

Redactor

Vedeta expoziției itinerante „Comorile Egiptului antic”, deschisă până în 21 iunie la Biblioteca Națională a României, este o replică a măștii funerare a lui Tutankhamon (1341 î.Hr. − 1323 î.Hr.), faimosul faraon care a urcat pe tron la numai 9 ani și a domnit apoi timp de alți 9 ani.

Cele peste 300 de exponate aduse la București sunt, în mare parte, cópii foarte bine realizate. Cele autentice, vechi de mii de ani, ar necesita un mediu special de conservare, dar și condiții excepționale de securitate. Asta ar presupune costuri imense, care n-ar mai putea fi acoperite din vânzarea de bilete.

În expoziția aceasta, care a fost văzută deja de peste un milion de persoane, există însă și artefacte originale, selecționate de o echipă compusă din istorici, antropologi, arhitecţi și designeri.

Masca lui Tutankhamon (galerie foto):

Conform prezentării, această replică a măștii funerare este executată după o altă replică, cea deținută de Metropolitan Museum din New York, care s-ar afla într-o stare mai bună chiar decât originalul de la Cairo.

Masca lui Tutankhamon − supranumit faraonul-copil − este considerată o capodoperă a artei egiptene antice, fiind realizată din folie de aur de 22 de carate.

Conturul ochilor și sprâncenele sunt din lazurit, ochii − din cuarț și obsidian, iar decorațiunile perucii, din sticlă opacă și cobalt.

O altă piesă importantă din expoziție este tronul lui Tutankhamon, al cărui original se află, de asemenea, la Cairo. Sculptat din lemn și acoperit cu foiță de aur, acest obiect este ornat cu pietre semiprețioase și smalț colorat.

Tronul lui Tutankhamon (galerie foto):

Cultul morților, ritualurile funerare și mai ales viața de apoi au reprezentat preocupări fundamentale în cultura Egiptului antic. Piramidele și misterioasele morminte săpate în stâncă stau mărturie acestei obsesii privitoare la nemurire.

Dintre obiectele care ilustrează obiceiurile legate de înmormântare, la București sunt expuse cinci sarcofage și o mumie.

O copie a sarcofagului lui Nespamai, al cărui original se află la Muzeul de Stat din Berlin, este pictată cu nuanțe de ocru, alb și negru. Pe partea superioară este reprezentată Maat, zeița adevărului și a dreptății, care are aripile deschise în semn de protecție a celui plecat dintre vii.

O altă replică este cea a sarcofagului Madiei, dansatoare care a mers cu o suită de muzicieni străini la Teba, în perioada Noului Regat.

Mai modestă ca decor este replica sarcofagului lui Harwa I, preot și grădinar la templul lui Amon din Karnak, care a trăit în timpul Dinastiei a XXV-a (746-653 î.Hr.).

Sarcofage (galerie foto):

Sfinxul este, probabil, cea mai cunoscută sculptură monumentală din Egiptul antic. Înfățișat ca un leu așezat care are cap de om, Sfinxul este o figură mitologică preluată și de greci și, mai apoi, în reprezentările din timpul Renașterii.

Cei doi sfincși expuși la București sunt poleiți cu auriu și argintiu și stau pe socluri decorate exemplar. Fețele lor luminoase, cu ochi mari și expresivi, se dovedesc irezistibile pentru acei vizitatori care caută orice motiv să-și mai facă un selfie.

Sfinxul (galerie foto):

Intersante sunt și papirusurile aduse la București. Acestea sunt create de artiști contemporani pentru a ilustra tehnici de caligrafie și de pictură caracteristice Egiptului de odinioară.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.

„Dacă n-ai acea mâncare pe masă, nu știi că e duminică!” Ce se gătește în familiile croaților din zona Carașovei

La Carașova, un localnic își amintește că, duminica, bunicul, fiul și nepoții mâncau împreună supă de găină. La Rafnic, în comuna vecină Lupac, Maria Boșca face supă în fiecare zi. Pentru duminică, mai trebuie însă sarmale și un colac. Cel pe care îl pregătește acum e cu nucă, iar în alte duminici, poate fi cu mac, cu cireșe sau cu mere.

Nu în ultimul rând, în expoziție pot fi văzute statui ale unor zei egipteni precum Horus, Amon, Thoth și Anubis.

Până veți avea ocazia de a vedea celebrul Muzeu de Egiptologie din Torino sau chiar pe cel din Cairo, expoziția itinerantă care a poposit la București este o soluție la îndemâna celor ce vor să descopere elemente ale unei culturi extraordinare, care s-a format în câteva mii de ani și care a influențat toată lumea occidentală până în zilele noastre.

Statui și papirusuri (galerie foto):