Masa caldă în școli: politică educațională pentru copii, dar și sprijin economic pentru femei

Andreea Mirea

În România, vorbim des despre criza forței de muncă, dar nu și despre cine lipsește, de fapt, de pe piața muncii. 37% dintre femeile de 20-64 de ani sunt inactive economic, față de 24,1% media UE. Și totuși, astfel de statistici nu prea sunt discutate în spațiul public, probabil și din cauza prejudecăților implicite din societate, conform cărora locul femeii e mai degrabă în gospodărie, nu pe piața muncii.

Însă, din cauza inactivității economice pierdem cu toții: mai ales femeile inactive, care de cele mai multe ori rămân vulnerabile economic și social, dar și societatea per ansamblu, care pierde contribuția de productivitate, fiscală și civică a acestora.

Dacă vrem să schimbăm această dinamică, politicile de ocupare nu vor fi suficiente. Pentru a crește gradul de ocupare a femeilor, trebuie mai întâi să ușurăm povara sarcinilor gospodărești, care cad de cele mai multe ori pe umerii acestora. Iar masa la școală este o astfel de soluție.

Vestea bună: Guvernul României finanțează deja proiecte precum Programul Național Masă Sănătoasă (PNMS), prin care preșcolarii și elevii primesc pe durata anului școlar câte o masă caldă sau un pachet alimentar zilnic.

Vestea proastă: în momentul de față programul acoperă sub 20% din totalul elevilor din sistemul preuniversitar.

Într-un raport recent al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare, pe care l-am co-autorat, am analizat ce ar însemna extinderea PNMS la nivel național. Una dintre concluziile raportului este că masa la școală nu este doar o politică educațională sau nutrițională, ci o intervenție care sprijină autonomia economică a femeilor. În acest sens, programul produce trei efecte deosebit de importante: poate ține fetele mai mult în școală, reduce presiunea de timp și bani asupra femeilor din gospodărie și creează locuri de muncă locale în sectoare cu ocupare feminină ridicată.

În mai 2022, mai mulți elevi au manifestat în fața Ministerului Educației pentru a cere mâncare caldă în toată școlile din țară. Foto: Inquam Photos / Cosmin Enache

Inactivitatea economică a femeilor începe din tinerețe

La grupa de vârstă 20-24 de ani, procentul de tinere inactive economic ajunge la 65,8%. Am putea crede că multe dintre aceste tinere se află încă la facultate, dar datele despre tinerii care nu lucrează și nu urmează vreo formă de educație sau formare profesională (NEET) contrazic această explicație. 28% dintre fetele de 20-24 de ani sunt clasificate ca NEET. Acest procent depășește semnificativ atât media tinerelor NEET din UE (13,1%), cât și media băieților NEET din România (17,8%). Cu alte cuvinte, aceste tinere nu beneficiază de venituri proprii și de protecție socială, de cele mai multe ori.

Ajungem și la una dintre cauzele principale ale inactivității economice feminine: rolurile de gen. 36% dintre români consideră că femeia ar trebui să se ocupe majoritar de treburile casnice, chiar și în situația în care soțul nu lucrează. Aceste percepții ajung să se și materializeze în majoritatea gospodăriilor românești.

Defalcat pe activități, 61% dintre românce gătesc zilnic, față de 29% dintre bărbați, iar 46% îngrijesc copiii între 0 și 11 ani peste cinci ore pe zi, față de 22% dintre bărbați.

În mediile vulnerabile, masa la școală crește participarea școlară

În România, riscul de părăsire timpurie a educației se concentrează mai ales în rândul tinerelor din mediul rural: 25,9% dintre acestea au terminat cel mult gimnaziul și nu se formează educațional sau profesional în prezent. Acest procent de abandon școlar este cel mai ridicat: peste media tinerelor din ruralul european, peste tinerele din restul României și chiar peste bărbații tineri din ruralul românesc.

Diferențe privind continuarea studiilor după gimnaziu se resimt și între fetele și băieții din România, precum și între fetele din România și cele din restul Uniunii Europene. Sursă date: EUROSTAT

În primii ani de viață adultă, pentru multe tinere, abandonul școlar se suprapune cu presiuni familiale, responsabilități de îngrijire și așteptarea ca munca domestică să devină principala lor activitate. Însă, lipsa de formare educațională duce la consecințe economice dure: rata șomajului în rândul femeilor care nu au absolvit liceul este de 3 ori mai mare decât în cazul celor care l-au absolvit.

Am analizat documentul CSM care transformă critica la adresa justiției în „lovitură de stat”. 11 argumente care nu au nicio bază reală

PressOne a analizat documentul publicat de CSM, care - cu toate că se dorește o „radiografie” a tuturor afirmațiilor și acțiunilor din spațiul public și online începând cu iulie 2025 - îmbracă mai mult forma unui act politic redactat în limbaj juridic. 

Francis Fukuyama: Rusia s-ar putea prăbuși înaintea Ucrainei

Fukuyama vorbește despre căderea lui Viktor Orbán și explică de ce succesul lui Péter Magyar în înlocuirea establishmentului populist de dreapta din Ungaria ar putea oferi lecții utile și pentru Statele Unite. Tot el explică de ce crede că regimul lui Putin s-ar putea prăbuși, în cele din urmă, înaintea celui ucrainean.

În fața acestor probleme structurale, o masă la școală poate părea puțin. Dar, pentru un copil aflat la risc de abandon școlar, alimentația școlară poate fi motivul pentru care rămâne în bancă.

În Suedia, programul de mese școlare introdus în secolul XX a crescut durata medie de școlarizare a beneficiarilor cu 0,28 ani. Iar un raport UNESCO arată că alimentația școlară este una dintre cele mai puternice intervenții împotriva inegalităților de gen din educație, mai ales în comunitățile sărace, unde un prânz asigurat face mersul la școală mai accesibil. În România, unde părăsirea timpurie a școlii rămâne dramatică în mediul rural, fiecare zi în plus la școală contează: poate face diferența dintre precaritate sau autonomie economică.

Masa la școală atenuează munca domestică invizibilă a femeilor din gospodării

Programul Guvernului preia o parte din munca de îngrijire care până acum era asigurată preponderent de femeile din gospodărie. Pentru 2026, cele aproximativ 397.617 gospodării beneficiare ar economisi în total 8,45 milioane de ore anual, timp pe care l-ar fi petrecut altfel pregătind mesele copiilor în timpul anului școlar. Detaliile acestui calcul sunt disponibile în raportul CDBG.

Din moment ce femeile din România gătesc zilnic de două ori mai des decât bărbații, timpul economisit printr-o masă oferită la școală devine de fapt timp câștigat de femeile din gospodărie. Evaluat la salariul minim brut pe oră, acest timp înseamnă peste 186 de milioane de lei anual în muncă neplătită, o muncă invizibilă în PIB, dar esențială pentru fiecare gospodărie și pentru viitorul copiilor de azi.

Extinderea programului generează locuri de muncă în sectoare economice cu ocupare feminină ridicată

PNMS generează efecte pozitive și asupra ocupării femeilor. Raportul CDBG estimează că un program universal de mese în școli ar stimula aproximativ 85.100 de locuri de muncă în sectoare cu ocupare majoritar feminină. Cu alte cuvinte, masa în școli nu înseamnă doar sprijin pentru elevi și familii, ci și locuri de muncă pentru femei în agricultură, procesare, catering, cantine și administrație.

Universalizarea PNMS nu este o măsură exclusiv pentru copii, ci o investiție în educație, îngrijire și participare economică.

Pentru a valorifica efectele socioeconomice, cantitatea și calitatea meselor în școli trebuie să crească, iar pentru asta ar fi necesare câteva schimbări:

Masa în școli poate părea o politică banală, însă impactul este mai profund decât ne-am aștepta.

Această măsură acționează simultan asupra mai multor probleme pe care România le tratează de obicei separat: abandonul școlar, inactivitatea economică și dezvoltarea comunităților locale.

Dacă vrem mai multe femei active economic, mai multe fete care rămân în școală și mai multe familii sprijinite concret, PNMS trebuie extins și tratat ca infrastructură publică serioasă, nu ca anexă bugetară.