"Mariana" Le Pen a nășit un partid românesc

Iulia Marin

Redactor

Mai mulți lideri ai partidelor naționaliste reprezentate în Parlamentul European (PE), în frunte cu președintele Frontului Național din Franța, Marine Le Pen, s-au reunit sâmbătă, la Sinaia, pentru o conferință intitulată „Europa noastră – Europa națiunilor”.

Evenimentul a fost conceput ca o lansare mascată a unei noi formațiuni politice românești, Partidul Forța Națională. Din acest partid – fondat de europarlamentarul Laurențiu Rebega – ar urma să facă parte, printre alții, un colonel SPP în rezervă, Mircea Găinușă, dar și un fost asistent de la PE al lui Corneliu Vadim Tudor, Radomir Bălăneanu.

Cu toate acestea, Rebega nu a spus niciun cuvânt despre noul proiect până la conferința de presă de la final. Chiar și atunci, fără a da alte explicații, el a declarat că apartenența sa politică nu este certă, dar că „s-ar putea alătura” Partidului Forța Națională.

Numele partidului a fost, înscris, totuși, pe un panou în fața căruia invitații s-au fotografiat alături de Marine Le Pen.

În prezent, cererea de înregistrare a Partidului Forța Națională figurează pe site-ul Tribunalului București ca fiind respinsă.

Panoul cu sigla „Partidul Forța Națională”. Colonelul SPP Găinușă e al doilea din stânga.

În discursurile gazdelor, oaspeților europeni le-au fost servite lecții despre salvarea lumii și doze consistente de umor involuntar.

În schimb, Marine Le Pen și colegii ei din PE i-au „răsplătit” pe cei prezenți cu salutări într-o limbă română chinuită și cu promisiunea că România va prospera dacă va ieși din Uniunea Europeană.

Sâmbătă, 16 aprilie, ora 11.30. În fața Centrului Internațional de Conferințe de la Casino Sinaia (foto), sub un cer limpede, câțiva membri din staff-ul europarlamentarului Laurențiu Rebega discută la o țigară.

Rebega, ajuns în Parlamentul European pe lista comună PSD-PC, a trecut la grupul condus de Marine Le Pen. Acum se tot perindă prin sălile Centrului, vorbește la telefon, dă indicații și aranjează de zor niște steaguri.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

PressOne Alege: Călin Georgescu a preluat conducerea și în Diaspora. LIVE

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

Se fac pregătiri pentru depunerea de coroane la mormântul lui Take Ionescu, prim-ministru conservator al României în anii 1921-1922, mormânt aflat nu departe, la Mănăstirea Sinaia.

„Ea nu vrea să vină. Acum nu cred că mai vrea nici Laurențiu”, spune un tânăr. „Ea nu are chef”, explică el, când interlocutorul exprimă o mirare mută.

Rebega iese din clădire supărat: „Mergeți voi. Hai, care merge? Eu nu mai vin.”

Imediat, un consilier îl trage de mânecă: „Laurențiu, trebuie să mergi. Dacă nu te duci tu, ce sens are?”.

Rebega se încruntă: „Hai, bine. Merg și eu cu voi, dar numai 20 de pași”. Consilierul insistă: „Laurențiu, dacă ea nu vrea să vină, măcar tu să fii acolo. Ce naiba!”

Rebega se îndepărtează nervos. Consilierul îi mobilizează pe tinerii din staff și, că vor sau nu, le pasează câte un steag.

După ce el se îndepărtează, băieții negociază: „Du-te, mă, tu! Hai, frate, ia-mi steagul ăsta din mână!”

În cele din urmă, echipa se pune în mișcare, cu Rebega în frunte. Fără Marine Le Pen.

*

Pe o bancă din Parcul Dimitrie Ghika, în fața Centrului de Conferințe, câțiva bărbați în vârstă par să se fi adunat să recite poezii.

Peste tot prin parc vezi primele semne ale verii: rochițe de-o palmă, cămăși cu mânecă scurtă, jachete aruncate pe umăr, ochelari de soare, înghețată și role.

Numai aici, pe banca lângă care stăm, bărbații care declamă ca și cum ar sta să intre pe scenă par încremeniți în timp: cu părul sur sau complet alb și în costume negre – unele lucind de dorul de a fi scoase din dulap.

Cel pe care îl ascultă cu toții nu este însă vreun actor, ci fostul șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul Mircea Chelaru (67 de ani). Lângă el se află unul dintre bunii săi prieteni, academicianul Victor Crăciun (82 de ani), președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

Chelaru își repetă discursul, în timp ce Crăciun îl oprește la răstimpuri și îi dă indicații.

„Ne amenință o boală!”, strigă Chelaru, în mijlocul parcului.

Crăciun cade pe gânduri: „E bine zis și boală, dar parcă molimă e mai…”

Chelaru dă să taie cuvântul, iar Crăciun îl oprește. „Cel mai bine e așa: Ne amenință o boală punct. O iei de la capăt și zici apoi: Ne amenință o molimă!”

Generalul se execută.

**

Ora 14.00. În fața Centrului de Conferințe, un rând de fete și băieți țin deja steaguri în mâini și se pregătesc să o întâmpine pe vedeta evenimentului, Marine Le Pen, președinta Frontului Național din Franța și liderul grupului Europa Națiunilor din Parlamentul European.

De-acum, băncile sunt pline de vârstnici în costume negre, care discută șoptit. Atmosfera se animă când, din senin, actorul Florin Zamfirescu apare însoțit de Cezar Avrămuță – „stegarul dac” din Piața Universității și din studioul Antenei 3.

Cei doi sunt membri ai Grupului pentru România, organizație din care face parte și Marian Munteanu, candidatul PNL la Primăria Capitalei.

„Stegarul” poartă blugi skinny și o cămașă albă, cu mânecă scurtă și model tradițional maghiar (sic!). Când cineva îl întreabă unde îi e steagul, scutură din mână plictisit: „L-am lăsat în mașină”.

Zamfirescu se așază pe o bancă alături de Avrămuță și imediat li se alătură un personaj devenit cunoscut pe la emisiunile lui Dan Diaconescu.

Este vorba despre Constantin Cojocaru, lider al unui partid de buzunar, Partidul Poporului – Legea Cojocaru, care, după aparițiile de la OTV, a intrat în conflict cu DD și, de atunci, îl acuză neobosit că i-a furat ideile.

Cei trei se odihnesc o vreme pe bancă, destul cât Zamfirescu să dea pe gât o doză de cola, iar Avrămuță să facă o baie de mulțime.

„Stai, jos, băi Cezar! Că iar o să zică ăștia că ești extremist, că ți se văd chiloții…”, îl ceartă Zamfirescu pe stegar.

Între timp sosește, însoțit de câțiva tovarăși, colonelul Mircea Dogaru (foto, în stânga), care e salutat de cei prezenți cu formula: „Să trăiți, dom’ milițian!”.

Răspunde încântat și, la rândul lui, se lasă înconjurat de simpatizanți.

Printre bătrânii la costum se numără foști PRM-iști, dornici să se reafirme după dispariția lui Corneliu Vadim Tudor, foste cadre militare și – trist, dar adevărat – nostalgici ai URSS.

Venirea lui Marine Le Pen le curmă însă discuțiile: lidera Frontului Național își face apariția precum o vedetă de cinema pe covorul roșu de la Cannes, în uralele celor adunați în fața Centrului.

Trece prin fața steagurilor tricolore și dă mâna cu tinerii, în vreme ce unii, mai exaltați, strigă: „Ma-rine! Ma-rine!”.

Iar alții, pe românește, „Ma-ri-a-na!”.

***

Ora 15.00. Suntem în sala de conferințe a Centrului, într-un întuneric apăsător. Din boxe răsună Fly Me To The Moon, a lui Frank Sinatra.

La răstimpuri, Sinatra e întrerupt de un îndemn sec: Doamnelor și domnilor, vă rugăm să vă ocupați locurile în sală și să vă închideți telefoanele mobile. Vă mulțumim!

Cu doar câteva momente înainte de intrarea lui Marine Le Pen, sala se îneacă în zgomot. Lidera Frontului Național își face apariția pe acorduri techno, în timp ce scena e scăldată de o ploaie psihedelică de lumini și umbre.

Dacă n-ai ști cine sunt participanții, ai crede că ești la un concert.

Marine Le Pen zâmbește larg și face cu mâna, după care își ocupă cuminte locul de pe scenă. În dreapta ei stă consilierul său Ludovic De Danne, purtător de cuvânt al FN. La stânga ei se așază Laurențiu Rebega.

Moderatorul evenimentului este Horea Mihai Bădău, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București.

Primul ia cuvântul Rebega, care mulțumește Ministerului de Interne și colonelului Daniel Croitoru, de la SRI Prahova, pentru ajutorul acordat în organizarea evenimentului.

****

Când o invită la microfon pe Marine Le Pen, Bădău o întreabă dacă și-a dat seama care e diferența dintre romi și români.

Ea zâmbește, apoi zice așa:

„Știu că mulți români suferă pentru că un anumit număr de cetățeni se comportă în alte țări ca vagabonzii. Suntem responsabili când oamenii noștri fac rău în orice altă țară, dar nimeni nu confundă mafioții care cred că li se permite orice cu românii – pe care îi respect și îi salut astăzi!

Suntem astăzi la Sinaia și îi mulțumesc domnului europarlamentar Rebega că m-a invitat aici, în perla Carpaților, și la București, Parisul Balcanic!”

Cu aceste cuvinte, asistența e cucerită, iar opoziția lui Marine Le Pen față de intrarea României în spațiul Schengen e ca uitată.

Apoi, lidera Frontului Național se lansează în discursul tipic.

Uniunea Europeană este descrisă drept: „navă ciudată fără busolă”, „eșec absolut”, „himeră federalistă fără viitor”, „o amenințare pentru cetățenii ei”, „limitată”, „oarbă”, „bigotă” și „dăunătoare”.

Ce vrea Le Pen să pună în loc?

„Un Consiliu al Europei îmbunătățit, de la Atlantic până la Urali”.
(Așadar, incluzând Rusia.)

În final, îi îndeamnă pe români să își regăsească mândria, în contextul în care amintește, lugubru, despre celebrul Brexit – referendumul din 23 iunie prin care cetățenii britanici vor fi întrebați dacă vor să rămână în Uniune.

Discursul e primit cu aplauze furtunoase.

Vorbitori la conferința de la Sinaia

*****

Din partea gazdelor, iau cuvântul: actorul Florin Zamfirescu, generalul Mircea Chelaru, economistul Constantin Cojocaru și matematicianul Florian Colceag, supranumit antrenorul de genii.

Zamfirescu nu iese din linia discursurilor ținute de antevorbitorii săi din Franța, Italia sau Austria și îndeamnă, pe un ton funest, la părăsirea corăbiei incendiate care este Uniunea Europeană. 

Mai teatral decât actorul Zamfirescu se dovedește a fi însă generalul Chelaru. Repetițiile din parc se dovedesc eficiente.

„Dați-mi voie să încep cu obligatoriul salut pe care îl fac oriunde mă aflu, indiferent de starea în care sunt. Este salutul pe care l-am pronunțat în fața domniilor voastre, simplu: Bună ziua, Românie! Sărut mâna, patrie!„

Instantaneu, un delegat din sală se întoarce către presă: „Vorbe goale, domnule. Parcă noi nu știm!”

Chelaru este însă în toane bune. Îi avertizează pe cei prezenți: „A fi patriot în ziua de azi e un delict, așa că aveți grijă cine vă așteaptă la ieșire!” (Marine Le Pen izbucnește în râs.)

Apoi, generalul îi informează pe invitații străini că se află în „muntele sacru al dacilor, locul de existență milenară a civilizațiilor carpatiene”.

Și îndeamnă, la rândul său, la desființarea Uniunii Europene.

Urmează Florian Colceag – care intră în legătură telefonică directă cu invitații. El îi inițiază pe liderii extremei drepte din Europa în științele complexității.

Pe ecranul din spatele scenei clipocește o imagine în care se văd tot felul de romburi roz numerotate. În legendă se poate citi: criza supraviețuirii, criza resurselor, criza foametei etc.

„E un sistem complex, pe care eu l-am gândit”, spune Colceag, apoi susține că ar avea la îndemână toate soluțiile pentru încheierea conflictelor din Orientul Mijlociu.

Fiind vorba de științe complexe, nimeni nu înțelege nimic.

În final, la microfon ajunge Constantin Cojocaru, dar discursul lui deja nu mai interesează pe nimeni.

Plictisită, Marine Le Pen își scoate de câteva ori căștile în care aude traducerea. La fel procedează cehul Okamura sau italianul Molinari.

Rebega face semne disperate către asistenții săi, să îl oprească pe Cojocaru. În sală, oamenii încep să aplaude furtunos, dar Cojocaru continuă neabătut.

Tinerii încep să iasă din sală. Când, în sfârșit, Cojocaru încheie, aplauzele sunt frenetice.

La final, președintele Ligii Românilor, academicianul Victor Crăciun, îi înmânează daruri franțuzoaicei. Ea se pomenește ținând în mâini un tricolor cu lupul dacic, medalia „Iorga, Eminescu”, dar și o Diplome Honoris Causa.

Evenimentul se încheie cu Marine Le Pen pupată cu țoc de români și jonglând cu toate cadourile primite.

Marine Le Pen și academicianul Victor Crăciun.

Epilog

În conferința de presă care a urmat discursurilor, Marine Le Pen a fost întrebată cum comentează acuzațiile privind finanțarea Frontului Național de către Moscova.

Întrebare la care, mai întâi, a răspuns cu un râs teatral.

După hohotele care au înghețat asistența, a spus: „Acesta e comentariul meu”.

Marine Le Pen, alături de europarlamentarul Laurențiu Rebega.

Apoi, lidera Frontului Național a detaliat:

„Am cerut un credit la o bancă franceză, mi-a spus «nu». La o bancă europeană, mi s-a spus «nu». La o bancă mondială, mi-au spus «nu». A fost una care a acceptat să ne împrumute bani pentru o dobândă deloc prietenoasă, 6%, o bancă ceho-rusească. Înțeleg că am fost acuzată că am acceptat să semnez un contract (n.r. – de credit) cu această bancă. Știți o alta? Sunt gata să semnez cu o bancă românească. Nu ezitați să-mi dați datele de contact dacă există o bancă din România care să vrea să împrumute Frontul Național, pentru că eu, până acum, nu am găsit o alta decât cea care ne-a împrumutat.”

La rândul lui, Rebega a fost întrebat dacă mai face parte din partidul fondat de Dan Voiculescu – a răspuns că nu mai e membru al vreunui partid – și care este stadiul anchetei, începute în 2015, în care e urmărit penal într-un dosar de mită la Ministerul Agriculturii.

Vizibil nervos, Rebega a răspuns că nu comentează.

Generalul Chelaru, Marine Le Pen și Laurențiu Rebega.

Conferința s-a încheiat în murmurul celorlalți europarlamentari, care au început să se întrebe unii pe alții: „Are o anchetă? Pentru ce? Luare de mită? Pff!”

La final, generalul Chelaru l-a luat deoparte pe euroalesul român: „Hai, mă, Laurențiu! Hai, că a mers bine! De ce ești supărat? Vorbim noi după”.

*

Precizări din partea lectorului universitar Horea Mihai Bădău

După circa 24 de ore de la apariția articolului de mai sus, lectorul universitar Horea Mihai Bădău ne-a trimis un e-mail cu precizări. Am ales să-l publicăm pentru a întregi imaginea conferinței de la Sinaia. (PressOne)

*

„Nu am participat la conferință în calitate de moderator, ci în calitate de jurnalist independent. Acest lucru l-am precizat chiar de la început, când m-am prezentat. De asemenea, am precizat că particip în calitate de jurnalist independent, pentru a adresa întrebări invitaților direct pe scenă, întrucât, așa consideram eu, conferința este un spațiu de discuții libere (așa anunțaseră organizatorii).

Aceasta a fost înțelegerea mea cu organizatorii: să mi se permită să le adresez invitaților întrebări direct de pe scenă, ceea ce am și făcut. Din păcate, după primele întrebări, mai exact după primele 5 întrebări, adresate primilor 5 vorbitori, organizatorii m-au contactat și mi-au interzis să mai adresez orice fel de întrebare!!!

Motivul: invitații nu știu să răspundă, întrucât nu le-am trimis întrebările ca să le citească!! Moment în care am dorit să părăsesc conferința. Am rămas în continuare, la insistențele organizatorului, care îmi este prieten bun, Radu Enache, profesor la SNSPA. Și m-am mărginit la prezentarea vorbitorilor, fără a le mai adresa întrebări, lucru care m-a nemulțumit profund și m-a făcut să înțeleg că ceea ce eu considerasem un spațiu de discuții libere, (așa cum anunțasem la început că este conferința) era, de fapt, un spațiu al dictaturii și al cenzurii.

Probabil că cel mai bine ar fi fost să anunț direct de pe scenă că mi s-a interzis să adresez, în continuare, întrebări invitaților. Regret că nu am făcut acest lucru și îl semnalez acum, pe această cale. Aveți permisiunea din partea mea să publicați conținutul acestui email.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€