Marian Oprișan vs. ANI: meciul pe care Agenția Națională de Integritate îl pierde prin neprezentare

Maria Tufan

Redactor

La două luni de la scandalul declarației de avere „anonimizate la cerere”, situația președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, pe site-ul instituției a rămas neschimbată. Iar asta în ciuda legii care precizează foarte clar că „declarațiile de avere și de interese vor fi publicate pe site-ul instituției angajatoare” unde vor rămâne afișate nu doar pe toată durata mandatului, ci și pentru o perioadă de încă trei ani de la încetarea acestuia.

Ce înseamnă însă „anonimizare la cerere” și câți dintre aleșii locali au „cerut-o” – și către cine anume au făcut cererea? Verificările PressOne arată că Vrancea e singurul județ în care practica există: după ce președintele CJ Vrancea, Marian Oprișan, și-a „anonimizat” declarația pe site-ul instituției, au făcut-o și adjuncții lui, vicepreședinții Dănuț Cristian (PSD) și Ionel Cel-Mare (ALDE).

Înseamnă asta că cetățenii nu mai au acces la informații despre averile aleșilor lor? Nu: înseamnă că pot vedea informațiile doar pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, nu și pe cel al instituției angajatoare – așa cum spune legea.

Declarațiile de avere și de interese ale lui Marian Oprișan nu pot fi accesate dacă faci click pe anul aferent, cum se întâmplă în cazul consilierilor.

Și, totuși, în baza a ce se poate decide o „anonimizare” a declarației de avere?

„Anonimizarea asta s-a făcut probabil la cererea bunului plac, căci legal nu există nicio justificare„, a precizat pentru PressOne Codru Vrabie, activist pe probleme de anticorupție, justiție și administrație, dar și fost membru în Consiliul Național de Integritate (CNI), din partea ONG-urilor. „În 1996 declarațiile de avere erau 100% private, adică se făceau, se puneau într-un plic și se închideau într-un fișet. Dacă cumva apăreau suspiciuni cu privire la o avere nejustificată, cineva avea dreptul să se ducă și să scoată plicurile semnate și să verifice dacă starea constatată pe teren corespunde cu cea din scrisoare. Acum nu mai e așa, avem o lege și ar trebui respectată”.

Marian Oprișan, care după condamnarea definitivă primită de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, spunea că „cei care fură de la comunitate trebuie să meargă la pușcărie pe bază de probe„, nu crede însă și în dreptul comunității de a afla în mod transparent care sunt veniturile și averile reprezentanților săi pe perioada mandatului. În plus, Oprișan este convins că legea este de partea sa și crede că acesta este motivul pentru care ANI nu l-a sancționat până acum.

De altfel, Oprișan are o argumentație juridică în șase puncte – și a fost nevoie de două conversații telefonice și un email pentru ca liderul PSD Vrancea să și-o expună integral.

***

CONTEXT: În aprilie 2019, Marian Oprișan a fost subiectul mai multor articole de presă după ce ar fi fost văzut conducând o mașină în valoare 150.000 de euro pe care acesta pretinde că ar fi primit-o cadou de la mama sa, potrivit G4Media. Întrebat cum și-a permis o femeie al cărei venit este doar pensia să îi facă un astfel de cadou, Marian Oprișan a răspuns atunci jurnaliștilor că ”Poate să vină ANI, DNA, PG, DIICOT, Poliția, ANAF și FBI, rezultatul tot negativ o să fie”. Declarația de avere a președintelui Consiliului Județean Vrancea era și atunci, ca și acum, disponibilă doar pe site-ul Agenției Naționale de Integritate – nu și pe cel al CJ, așa cum cere legea.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

„Sunteți jurnalist sau procuror?”

– Pe site-ul CJ Vrancea declarația dvs. de avere este încă anonimizată la cerere și nu poate fi consultată.

– O puteți lua de pe site-ul ANI.

– Dar de ce pe site-ul Consiliului Județean este „anonimizată la cerere”?

– Din cauza legii și a directivelor europene.

– Legea ANI, legea 176/2010, precizează însă foarte clar că declarațiile de avere trebuie obligatoriu publicate pe site-urile instituțiilor angajat…

– Sunteți jurnalist sau procuror?

– Eu sunt jurnalist, dar vă întreb cu legea în față, ca să înțeleg…

– Dar de ce nu mă ascultați?

– Sigur că vă ascult.

– Dacă nu ați aflat până acum, legea europeană primează legii naționale. Deci legea națională trebuie modificată. Eu nu sunt împotrivă ca senatorii, deputații, funcționarii din administrația publică și toți ceilalți, așa, să își publice declarațiile de avere, dar să și le publice la sediul ANI, ca să existe un control asupra lor. Nu să le vadă toată lumea.

De exemplu, nu e cazul meu, cineva are trei tablouri de Rembrandt, da? Acum publică declarația de avere și peste două zile se duc hoții și îi dau în cap și îi fură tablourile. E corect asemenea lucru?

– Păi în același raționament putem presupune că hoțul va intra pe site-ul ANI și vă va putea verifica declarația de avere.

– Nu, nu, în condițiile în care legea se modifică și se pune în acord cu legea europeană, acest lucru nu se va mai întâmpla. Declarațiile de avere vor fi doar la sediul ANI și nu vor putea fi consultate decât de organele abilitate în cazul comiterii unei infracțiuni.

– V-ați propus modificarea acestei legi în perioada următoare?

– Nu mi-am propus o asemenea chestiune, dar asta spune legea europeană, dacă citiți legea adoptată de Parlamentul European, o să vedeți că așa e, cum spun eu. Noi vrem în Europa numai când ne convine. Când nu ne convine nu mai suntem.

– Sunteți singurul președinte de Consiliu Județean din țară care a decis să își anonimizeze la cerere declarația de avere. Chiar și consilierii le au toți, din toate județele.

– Așa, eu sunt mai vivace, am fost cu un pas înaintea tuturor, din multe puncte de vedere.

– Spuneați zilele trecute, imediat după condamnarea lui Liviu Dragnea că „cei care fură de la comunitate trebuie să meargă la pușcărie pe bază de probe„. Nu credeți și că toți cei care iau decizii pentru comunitate ar trebui să fie transparenți cu veniturile și averile pe care le au, tocmai pentru a asigura comunitatea că nu fură nimeni de la ea?

– Transparența trebuie să se refere la organele abilitate ale statului, din punctul meu de vedere. Eu nu am nimic de ascuns, dar dacă… încă o dată vă repet, v-am dat un exemplu cât se poate de clar, dar legea europeană spune altceva.

– Deci dumneavoastră insistați ca declarația de avere să fie ascunsă pe site-ul CJ Vrancea.

– Nu ascunsă, nu ascunsă! Declarația mea de avere e cunoscută de instituțiile care se ocupă de integritate în România, sper că am fost destul de clar. Suntem parte a UE? Vrem cu toții în Europa? Oamenii ăia din Parlamentul UE au luat o decizie.

– La ce lege vă referiți?

– Protecția datelor personale.

– Deci vă referiți la GDPR.

– […].

– Mă auziți?

– Da.

– Deci vă referiți la GDPR.

– Nu vă aud foarte bine.

– Vă referiți la GDPR, la legea pentru protecția datelor personale.

– Da.

– Dar știți că în declarația de avere dumneavoastră aveți oricum anonimizate adresele, CNP-ul și semnătura. Legea națională specifică și ea nevoia aceasta de protecție a datelor personale.

– Extraordinar! Și vine un reporter, un pseudo-reporter, că în general pseudo-reporterii fac chestii de genul aceasta, și îți publică numărul de telefon și CNP-ul pe contul lor de Facebook.

– Păi tocmai asta spun, că aceste informații nu pot fi luate din declarația de avere, că sunt ascunse conform legii.

– Stați că vă dau eu textul de lege și directiva europeană, că e mai amplă. Vreți să consultați declarația mea de avere, mergeți pe site-ul ANI, dar noi am deschis o acțiune, suntem în curs de a deschide o acțiune în justiție pentru a reglementa și această situație, care din punctul meu de vedere este profund neconstituțională.

– O acțiune în justiție ca declarațiile de avere să fie consultate doar de ANI?

– Da.

– Mai sunt colegi de-ai dumneavoastră care susțin această idee?

– Ăsta e punctul meu de vedere. Dar dacă vrem să trăim în Europa, putem să adoptăm legea europeană. Puteți să îmi dați și mie un exemplu unde mai există o ANI în altă țară?

– Eu pot să vă spun doar că în România ANI există, iar legea națională prevede ca declarațiile de avere ale funcționarilor publici să fie făcute publice.

– Încă o dată vă spun, juridic, legea europeană e mai importantă.

– Ați fost vreodată sancționat de ANI din cauza anonimizării declarației de avere?

– Nu, niciodată.

– Nici CJ Vrancea?

– Nu. S-a sesizat acum trei luni, două luni, patru luni – nu mai știu – și a rămas sesizată.

– Pe discuția cu mașina?

– Exact, asta a fost cauza. Dar vă mai spun încă o dată, dacă era ilegal ce-am făcut eu, ANI avea posibilitatea să mă sancționeze. Dar nu au această posibilitate că nu e prevăzută de lege, ei știu foarte clar că încalcă legea europeană. În urma directivei europene, legea de funcționare a ANI trebuie modificată.

– Și, până atunci, fiecare președinte de CJ și funcționar public e liber să acționeze conform legii europene?

– Exact. Asta neexcluzând controlul instituțiilor abilitate – ANI, Curtea de Conturi, Parchet când e cazul, toate celelalte instituții abilitate.  

– Adică ANI să pornească anchete fără ca publicul să știe.

– Bineînțeles. ANI oricum anunță acest lucru și e prost, dar la final să dea un comunicat prin care să spună «am găsit, n-am găsit».  

– Credeți că ar trebui o reformă la ANI?

– Sunt absolut convins de acest lucru.

– Ar trebui făcută în viitorul apropiat?

– Dar asta nu e subiectul, nu e problema mea. Parlamentul trebuie mai întâi să ia în calcul și directiva europeană. Eu sunt european, sunt cetățean european și vreau să trăiesc în Europa! Dacă o lege în România e proastă și contravine directivelor europene, Parlamentul trebuie să facă modificările de rigoare, nu suntem în Europa doar când ne convine și în rest suntem baroni, hoți sau orice altceva.

– Însă, repet, Legea ANI spune că nu contravine directivei europene, pentru că datele cu caracter personal sunt protejate în declarațiile de avere.

– Vă trimit pe mail documentele, dacă vreți să faceți o documentare serioasă. Vă trimit tot ce am eu în material.

[După circa 15 minute de la încheierea discuției, Marian Oprișan a revenit, telefonic, cu noi precizări].

– Vreau să mai fac o precizare. Știți că există o decizie a Curții Constituționale care declară neconstituțională chestia cu publicitatea textului de lege 173?

– Cu publicitatea? Nu știu exact la ce vă referiți.

– Mă refer la publicitatea, publicitatea declarațiilor de avere – că este dreptul fiecărui funcționar public faptul să nu i se publice. Deci noi nu suntem împotriva întocmirii lor și depunerii la ANI, ci împotriva publicității lor.

– Deci a publicării lor pe site-ul instituției angajatoare, spuneți.

– Da.

– La ce decizie CCR faceți referire?

– Vă trimit acum toată argumentația juridică. Există și o decizie a ICCJ care spune că și numele și prenumele sunt date personale, ca să știți.

– Asta e valabil și pentru funcționarii publici?

– Bineînțeles. Acum, eu aș vrea să faceți un lucru deștept, dacă tot suntem câinii de pază ai democrației – noi ne păzim de dumneavoastră și dumneavoastră de noi – eu cred că ar trebui să îi întrebați pe cei de la ANI de ce nu pot amenda pe nimeni?

– Adică de ce nu v-au amendat până acum din cauza acestei situații?

– Nu, n-a fost nimeni, că sunt mai mulți funcționari publici care au făcut acest lucru.

– Și dumneavoastră știți sigur că acele persoane nu au fost sancționate de ANI.

– Nu, dar nu pot fi, nici Consiliul Județean și nici alți funcționari publici pentru că legea le interzice acest lucru. ANI ar fi trebuit să se conformeze. Eu am făcut cerere scrisă la ANI, ei au abuzat în momentul în care au publicat declarația mea de avere pe site.

– Când ați făcut această reclamație?

– Vă trimit acum tot. Nu a fost un moft dorința mea, pur și simplu așa consider eu că e normal. Publicitatea poate dăuna vieților personale a familiilor demnitarilor și funcționarilor publici. Pentru că dacă o publici, instituțiile statului nu sunt mai mult sau mai puțin eficiente. Atâta timp cât populația nu crede în actul de justiție atunci apar și reacțiile la adresa unor oameni care au mai mulți sau mai puțini bani.

– Puteți modifica aceste nereguli în Parlament.

– Nu vreau eu să modific nimic, eu ce-o să fac o să fie să dau în judecată ANI. Suntem în procedură cu Avocatul Poporului pe neconstituționalitate. Am făcut niște demersuri la Avocatul Poporului. Eu consider prevederea din Legea 173 neconstituțională, de fapt, a și fost declarată neconstituțională de CCR. Dar vă trimit decizia Curții. CCR a declarat articolul respectiv neconstituțional, iar legiuitorul când a venit să modifice, ori s-a făcut că uită, ori a abuzat punând în text același articol declarat neconstituțional de CCR.  

***

„Argumentația juridică” a lui Oprișan

De-a lungul conversației telefonice, președintele CJ Vrancea, Marian Oprișan a făcut trimitere de mai multe ori la Legea 173 – în realitate aceasta fiind, de fapt, Legea 176 din 2010 pentru completarea și modificarea Legii 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea ANI.

ARGUMENTUL NR. 1: DECIZIA CCR NR. 415/2010

Potrivit șefului PSD Vrancea, actuala lege de funcționare a ANI ar fi neconstituțională, o decizie a CCR din aprilie 2010 (Decizia nr. 415) stabilind că mai multe articole din legea 144/2007 nu respectă Constituția.

Confuzia legislativă de care se folosește Oprișan este însă clarificată rapid: Legea 144/2007 – prima lege de funcționare a ANI – a avut într-adevăr mai multe articole declarate neconstituționale de CCR în 2010, motiv pentru care Parlamentul României a fost nevoit să implementeze Decizia nr. 415 a Curții. Astfel, în septembrie 2010, a fost adoptată o nouă lege (Legea 176/2010, actuala lege pe care funcționează ANI, și care modifică articolele declarate neconstituționale de CCR).

Potrivit Deciziei CCR de atunci, articolul 6 al legii 144/2007, cel care stabilea cum se publică declarațiile de avere pe site-urile instituțiilor, nu ar fi respectat la literele e), f) și g) dreptul la viață privată garantat de Constituție.

Captură ecran din „argumentația juridică” trimisă de Marian Oprișan pe mail.

ARGUMENTUL NR. 2: CODUL MUNCII ȘI CONFIDENȚIALITATEA SALARIULUI

De asemenea, Marian Oprișan invocă art.163 din Codul Muncii referitor la confidențialitatea salariului.

(1) Salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității.

(2) În scopul promovării intereselor și apărării drepturilor salariaților, confidențialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor sau, după caz, reprezentanților salariaților, în strictă legătură cu interesele acestora și în relația lor directă cu angajatorul.

Același articol din Codul Muncii a fost invocat în 2006 într-o altă Decizie a CCR (Decizia nr. 615/2006), act în care – deși se recunoștea caracterul public al informațiilor privind salariile funcționarilor plătiți din bugetul de stat – suma concretă era încadrată la informații ce țin de viața privată.

Cu toate acestea, un jurist contactat de PressOne – care a cerut să-i fie păstrat anonimatul pentru că nu este autorizat să vorbească în numele instituției – a explicat că salariile funcționarilor publici trebuie să respecte altă lege, și anume Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Codul Muncii fiind valabil pentru angajații din mediul privat. Potrivit legii din 2017, printre principiile pe care se stabilește sistemul de salarizare al funcționarilor publici, se numără și principiul transparenței:

(i) principiul publicității în sensul transparenței veniturilor de natură salarială, precum și a altor drepturi în bani și/sau în natură pentru toate funcțiile din sectorul bugetar.

ARGUMENTUL NR. 3: EXCEPȚIA DIN LEGEA NR. 544/2001 PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC

Un alt argument al lui Marian Oprișan este art.12 din legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care spune că „informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii, sunt exceptate din rândul informațiilor de interes public”.

Codru Vrabie, însă, a explicat pentru PressOne că articolul invocat de Oprișan nu se aplică în cazul său: „Acolo scrie că excepție la informațiile de interes public o fac datele personale, dar nu datele personale care sunt cruciale pentru a îndeplini o funcție publică – deci nu se explică excepția. Declarațiile de avere și de interese se încadrează în art.14 al legii 544/2001”.   

Deci, articolul 14, alin.1 din Legea 544/2001 spune că „informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice”, iar funcția de președinte de Consiliu Județean este direct afectată de numele persoanei care o ocupă.

ARGUMENTUL NR. 4: DECIZIA NR. 37 DIN 2015 A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție la care mai face referire Marian Oprișan (Decizia nr. 37/2015) admite că „numele și prenumele unei persoane reprezintă informații referitoare la date cu caracter personal”, însă același act menționează cu câteva rânduri mai jos și faptul că „atunci când informațiile de interes public și informațiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiași document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informațiilor, accesul la informațiile de interes public se realizează prin anonimizarea informațiilor cu privire la datele cu caracter personal”. Prin urmare, potrivit aceluiași document, „refuzul de acces la informațiile de interes public, în condițiile în care informațiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat”.

„Marian Oprișan este președintele unui Consiliu Județean, este ales pe o funcție publică și conduce un județ. Fie că decide să își anonimizeze chiar și numele din declarația de avere, persoana sa tot va fi identificabilă pentru că declarațiile de avere trebuie să specifice, conform legii, funcțiile pe care le ocupă persoanele respective. Deci acest argument al protecției datelor cu caracter personal este total invalid„, a completat expertul juridic pentru PressOne.

ARGUMENTUL NR. 5: REGULAMENTUL GENERAL PRIVIND PROTECȚIA DATELOR (GDPR)

Însăși Agenția Națională de Integritate a explicat, în răspunsul scris dat la solicitarea PressOne, că legea ANI care prevede obligativitatea publicării pe site-ul instituției a declarației de avere nu intră în conflict cu GDPR.

„În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679, precum și ale prevederilor speciale din Legea nr. 176/2010 (art.6 lit e), în cuprinsul declarațiilor de avere și de interese se vor anonimiza:

În situația în care declarațiile de avere conțin date cu caracter personal ale unor terți care nu au fost informați că vor fi făcute publice, aceștia au posibilitatea de a se adresa Agenției Naționale de Integritate solicitând anonimizarea respectivelor informații”.

Mai mult, ANI subliniază că „existența unor norme speciale sau clauze privind asigurarea confidențialității veniturilor nu înlătură obligația de a menționa în cuprinsul declarației de avere cuantumul acestora„ și punctează, în plus, că orice „informații din declarațiile de avere și de interese, altele decât cele enumerate la art. 6 lit e) din Legea nr.176/2010, pot fi anonimizate numai după o analiză efectuată de Agenția Națională de Integritate”.

ARGUMENTUL NR. 6: DECIZIA CCR nr. 615/2006  

Decizia 615 din 2006, un alt argument invocat de Oprișan, făcea referire, la momentul respectiv, la Codul Muncii și la Legea 544/2001, argumente care în prezent nu mai sunt valabile din cauza legilor apărute ulterior și adaptate la deciziile Curții.  

***

„Inspectorii de integritate nu pot fi contactați telefonic pentru că sunt ocupați”

Consiliul Județean Vrancea nu a fost sancționat de Agenția Națională de Integritate până în prezent, deși atât cei doi vicepreședinți, cât și președintele CJ au decis din proprie inițiativă, așa cum specifică chiar răspunsul Consiliului Județean, să își „anonimizeze la cerere” declarațiile de avere de pe site-ul instituției.

Iar asta cu toate că și la capitolul pedepse, legea e tot de partea ANI. Potrivit art. 29 alin. 2 din legea 176/2010, „nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 6 de către persoanele responsabile cu implementarea prevederilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Aceeași sancțiune se aplică și conducătorului entității respective, dacă acesta nu îndeplinește obligațiile prevăzute de prezenta lege”.

„Funcționarii publici sunt obligați să completeze declarațiile de avere și să le depună la persoanele desemnate de instituție. Persoanele desemnate de instituție se ocupă mai departe de postarea lor pe site-ul instituției. Ce poate face ANI în situația asta? Sunt poate un pic malițios, dar dacă vrea să se regleze situația, poate sancționa din două în două zile instituția respectivă, până se aplică legea. Și zic din două în două zile pentru că amenzile nu sunt atât de usturătoare, în general, mai ales dacă vorbim de un Consiliu Județean”, a explicat Codru Vrabie.

„Eu cred că ar trebui să îi întrebați pe cei de la ANI de ce nu pot amenda pe nimeni„, îndeamnă reporterii și Marian Oprișan.

Numai că inspectorii de integritate ai ANI nu sunt disponibili pentru interviuri de presă. Contactată pentru a obține un punct de vedere pe subiect, Agenția Națională de Integritate a cerut o solicitare scrisă, în baza legii 544/2001: „Vă rugăm să faceți o solicitare și vă vom răspunde în termen legal. Inspectorii de integritate nu pot fi contactați telefonic pentru că sunt ocupați”.

Există pe site-ul ANI, în schimb, o rubrică numită „Media – birou de presă”, dar singurul mod de a contacta acel departament este completarea unui formular prestabilit. În rest, niciun nume, niciun număr de telefon și nicio ușă la care să poți bate.

Pentru informații și clarificări se poate suna, teoretic, la „biroul de comunicare, relații publice și strategie”, de unde ești însă redirecționat spre Registratură; tot la Registratură te trimite și portarul instituției când întrebi cum se ajunge la biroul de presă. PressOne a făcut încă din 9 mai, fără succes, chiar și o cerere de audiență.

În final, până la o luare de poziție oficială din partea ANI, fiecare este liber să decidă dacă să își publice declarațiile de avere și de interese pe site-ul instituției; sau să nu le publice, motivând de pildă că publicarea poate însemna un atac la adresa securității familiei, așa cum a explicat colegul lui Oprișan de la conducerea județului, vicepreședintele Dănuț Cristian.

„Am considerat că este un element mai mult de securitate a mea și a familiei mele pentru că soția lucrează și am un copil minor și acum, facem și o glumă, un copil minor care are o alocație reprezintă un interes public acum, dar mai mult decât atât este opțiunea mea pentru că vreau să fie familia și integritatea mea securizată. Pentru că acum se pot întâmpla tot felul de chestii. Atâta timp cât ne permite legislația, elementele din GDPR, de ce nu?

ANI a primit informațiile clare, toată declarația mea de avere, cu absolut toate informațiile vizibile, iar eu nu am primit nicio negație sau o respingere sau un semnal de alarmă, deci nu este niciun fel de problemă”.

Tot Cristian Dănuț a admis, însă, că nu s-a simțit amenințat până acum din cauza averii sale – deci toată această acțiune de nerespectare a legii este, momentan, pur preventivă.

„Nu aș dori să creez interese persoanelor care gândesc mai mult sau mai puțin la cum să facă să le fie lor bine. Și lucrul acesta a fost elementul principal pentru a face ceea ce mi-am dorit. Cum vă spuneam, dacă și alocația fiului meu de sub 18 ani trebuie făcută publică, atunci să avem pardon”, a încheiat vicepreședintele PSD al CJ Vrancea.

Ionel Cel-Mare, colegul său de la ALDE, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere până la publicarea acestui articol.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€