Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de Maia Sandu în 2015, a câștigat alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. Foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Marele șlem al Maiei Sandu: ultimul PAS

Maia Sandu a câștigat alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova.

Da, enunțul este corect, deși președinta Maia Sandu, evident, nu a candidat. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de ea în 2015 și lipsit de alte figuri cu mare notorietate, a obținut duminică 52,80% din sufragii. Este cel mai bun rezultat al unei formațiuni politice în istoria parlamentară de 30 de ani a fostei republici sovietice.

Sandu triumfa în alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, depășindu-l cu 15% pe președintele în funcție, socialistul Igor Dodon. Acum PAS surclasează cu 25% Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS, 27,17%), în care Rusia i-a adunat pe foștii președinți și inamicii de ieri, Dodon și Vladimir Voronin. Mai intră în legislativul unicameral de la Chișinău doar Partidul Șor (5,74%). Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Israel, a fost condamnat în primă instanță, în 2017, pentru delapidarea unui miliard de dolari din trei bănci. După redistribuirea voturilor partidelor care nu au trecut pragul electoral, PAS ia 63 din cele 101 de mandate, aproape de majoritatea constituțională, BECS 32 și Partidul Șor 6 (inclusiv cel al fondatorului său).

Cetățeni din Republica Moldova votează la o secție din București pentru alegerile parlamentare anticipate, duminică 11 iulie 2021. Inquam Photos / George Călin

Maia Sandu se dovedește un strateg excepțional. Câștigarea alegerilor este ultimul pas, cel decisiv, dintr-o serie de succese surprinzătoare prin amploarea lor. Iar victoriile sale sunt cu atât mai spectaculoase cu cât nu era creditată cu șanse prea mari.

Mai întâi, fosta premieră a cucerit președinția fără să facă alianțe electorale de conjunctură, care ar fi putut să o compromită pe termen lung. Apoi, forțarea anticipatelor cu un parlament ostil, în care PAS avea doar 14 deputați, a fost o mutare demnă de un mare maestru internațional la șah. Dacă PAS pornea previzibil cu prima șansă într-un eventual scrutin, dizolvarea parlamentului, controlat de Dodon și de oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Șor, a fost un tur de forță. 

Care este cheia succesului Maiei Sandu? Economista austeră a reușit să dea o nouă speranță majorității pro-europene a populației. Guvernele care s-au succedat din 2009, chiar și ultimul format de socialiști cu sprijinul unor deputați controlați de Plahotniuc și Șor, au promis integrare europeană. A fost însă mai degrabă un paravan pentru scheme de corupție și spălare de bani. Totuși, exporturile fără taxe vamale spre UE, cu România ca prim partener comercial, țin azi în viață economia celei mai sărace țări din Europa, alături de Ucraina. Sandu promite combaterea corupției și asanarea justiției. Acest discurs prinde la toate categoriile sociale și evită abil polarizarea obișnuită a electoratului, între adepții apropierii de UE (inclusiv tot mai mulți susținători ai unirii cu România) și partizani ai alianței cu Rusia.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Unii observatori au comparat ascensiunea doamnei Sandu cu cea a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, fostul actor care și-a construit mișcarea politică pe audiența unui serial TV. Profilul celor doi lideri este însă diferit. Maia Sandu, mai degrabă austeră, nu a cunoscut succesul de la prima încercare. La prezidențialele din 2016, pierdea în turul secund în fața lui Dodon. Cu perserverență, PAS și Maia Sandu și-au urmat linia.

Alianța guvernamentală de cinci luni (iunie – noiembrie 2019) dintre PAS și Partidul Socialiștilor, cu Maia Sandu șefă a guvernului, a permis scoaterea din peisaj a lui Plahotniuc, omul care controla aproape total Republica Moldova de circa cinci ani. Mult criticată, coaliția de circumstanță a fost puternic încurajată atât de partenerii europeni și SUA, cât și de Rusia. Fără „coordonatorul” Plahotniuc, Partidul Democrat din Moldova nu a obținut acum decât 1,81%. Fostul partener de alianță electorală din 2019 al PAS, Andrei Năstase, cu Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), a eșuat definitiv cu 2,33%. Mișcările unioniste AUR (pe scheletul Partidului Liberal al fostului primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă – 0,49%) și Partidul Unității Naționale (apropiat de Partidul Mișcarea Populară al fostului președinte al României, Traian Băsescu – 0,45%) au strâns împreună sub un procent. 

Decizia PAS, foarte probabil luată de Maia Sandu, de a nu face alianțe nici pentru alegerile parlamentare a dat roade. Electoratul moldovenesc pro-european și pro-românesc, pentru care fiecare scrutin este prin tradiție unul decisiv, a abandonat partidele aflate deja în declin. S-a orientat rațional spre cel care avea cele mai mari șanse de câștig. PAS a atras și o parte a alegătorilor rusofoni, în special cei mai tineri, urbani și bine poziționați socio-economic, care au realizat că apropierea de UE este benefică și pentru ei. 

Cetățeni din Republica Moldova votează la o secție din București pentru alegerile parlamentare anticipate, duminică 11 iulie 2021. Inquam Photos / George Călin

Pentru Rusia, aceste alegeri din Republica Moldova reprezintă o înfrângere amară, chiar dacă nu neașteptată. Detaliu interesant, deși Dodon era liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, cea mai importantă formațiune politică prin prisma celor 37 de deputați, lista coaliției a fost deschisă de octogenarul Voronin, al cărui Partid al Comuniștilor din Republica Moldova nici nu trecuse pragul în 2019. Încrederea Moscovei în steaua (roșie) a lui Dodon a pălit. Iar scorul dezamăgitor al BECS va duce probabil la o schimbare de lider.

Scrutinul a fost capăt de drum și pentru Renato Usatîi, primarul municipiului Bălți, al doilea ca importanță după capitală. De la aproape 17% în primul tur al prezidențialelor, acum Blocul Electoral Renato Usatîi s-a prăbușit la 4,10%. Depășit atât de BECS cât și de PAS chiar în fieful său din Bălți, controversatul personaj și-a anunțat demisia din funcție și ieșirea din politică. 

Pentru Maia Sandu, preluarea guvernării monocolore, cu un cabinet care să îi susțină agenda reformistă, este ultima levată a marelui șlem. Dispariția de pe scena politică a lui Plahotniuc (deși acesta are vechi relații reciproc avantajoase cu socialiștii și comuniștii și va încerca să păstreze o influență prin intermediul lor și al lui Șor), Usatîi, Andrei Năstase, Dorin Chirtoacă și, probabil, trecerea în plan secund a lui Igor Dodon (ultimii patru contracandidați la prezidențiale) dă victoriei contururi triumfale.

Succesul fără precedent pentru un partid de dreapta, dar mai ales valul de speranță și mobilizarea care l-au făcut posibil, generează așteptări uriașe de la PAS. Gestionarea acestora va fi piatra de încercare a Maiei Sandu. Poate conta pe sprijinul UE, care are nevoie de o poveste de succes în vecinătatea sa estică.

La începutul lui iunie, Comisia Europeană anunța un Plan de Relansare Economică de până la 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Investițiile (inclusiv din partea statelor membre UE, a instituțiilor financiare internaționale și a sectorului privat) vor fi realizate până în 2024, când expiră mandatul prezidențial al Maiei Sandu. Suma este una spectaculoasă, având în vedere că încasările la bugetul de stat ale Republicii Moldova în 2020 au fost de circa 1,8 miliarde de euro. 

Credibilitatea Maiei Sandu la Bruxelles și în multe capitale europene, precum și la Washington și la instituțiile financiare internaționale, este probabil cea mai ridicată printre liderii din vecinătatea estică a UE. Dublată de sprijinul popular, ea ar trebui să faciliteze programul de reformare a statului și să ajute la amortizarea inevitabilelor costuri sociale. Pentru un stat depopulat, fără resurse naturale, măcinat de corupție și cu serioase probleme de securitate (prezența trupelor ruse în Transnistria separatistă), guvernarea PAS poate fi marea, miraculoasa șansă a unui nou început. Posibil cea din urmă, în caz de eșec.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...